21,524 matches
-
de bucate de carne, cu excepția zilelor de post". Exista chiar sistemul unei alimentații după preferința bolnavilor: "parte din bolnavi, Miercurea și Vinerea, în număr aproape de 20, preferă a mânca de post, parte din bolnavi primesc mămăligă (la cerere)". Era foarte curată și spălătoria, "precum și întregul edificiu în care se află bucătăria, spălătoria și Feredeul", dar lasă de dorit inventarul "de garderobă" (inventar moale) pentru care, spun inspectorii, "suntem de avis ca: Onorabilă Epitropie Generală să trimită de urgență: mantale, căciuli, bușmachii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
2 bolnavi, în a IV-a și a V-a câte 10 bolnavi, în a VI-a 9 bolnavi, iar în ultima, a VII-a, 5 bolnavi. Ne imaginăm saloanele mijlocii, mai mici decât cele obișnuite în acea vreme. Era curat; iarna saloanele erau încălzite suficient de bine. Se remarcă o notă de diletantism organizatoric; epilepticii erau reuniți în același salon (pentru motive pe care le știu psihiatrii de astăzi, și le știau poate mai bine cei din sec. al XIX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și biologia contemporană; în sfârșit, prin aplecare către cultură, care nu a fost aceea a unui diletant, ci a cărturarului. * Născut într-o familie de intelectuali modești (dar ce energii creatoare au avut acești "intelectuali modești" în destinul cel mai curat al culturii noastre...); născut "la țară" (altă împrejurare semnificativă), deprinzând viața într-o încrâncenare cu greutățile vieții, consacrat biologiei, antropologiei și medicinii, discipline între care nu recunoștea "frânturi didactice", Gr.T. Popa a fost un foarte erudit anatomist, cercetător tenace, obsedat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a purtat spre o operă culturală remarcabilă, în capul cărei opere se înscrie, fără îndoială, celebra "Însemnări ieșene" (revistă acum, recent, resuscitată). Aceeași combustie luminoasă l-a împins la acte de curaj considerat, la timpul lor, de unele savante mediocrități, "curată nebunie": scrisoarea către Mareșalul Antonescu, istorică atitudine civică și, peste un an, celebrul discurs de la Ateneul Român când, în fața unei săli ticsite de studenți fremătând de entuziasm, dar și față de o sumă de colegi care abia așteptau să-și vândă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de Esenin, încât îl știa pe tot pe de rost. Ornaru ne surprinsese pe aceștia patru adânciți într-o partidă de șeptic, fapt pentru care ne-a apostrofat energic: — Caraghioșilor, lăsați cărțile (de joc!) și haideți la curse, la aer curat! A fost prima și ultima oară când am fost la cursele de cai, un spectacol palpitant, desfășurat pe hipodromul bucureștean de lângă Casa Scânteii nou construită, exact pe locul unde azi se înalță rotonda Expoziției. N-am pariat (cu ce?), doar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și ncercare.“ Solnița: „Solnița-i un fost vapor / Scufundat de mult în mare. / Scos apoi încetișor, / Mii de ani, cu greu, de soare // Oameni, cai, lei în neștire, / Au trăit pe punte-odată, / Ne-au lăsat în amintire / Numai sarea lor curată“. Masa și patul: „Lampa pâlpâie blând / Se desface-o lumină, / Fața noastră, pe rând / Către masă se-nclină // Și apoi, liniștiți, / Ne-ndreptăm la culcare... Nu vom fi biruiți / Deșteptarea ni-i mare // Între masă și pat. / Între somn și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Lampa pâlpâie blând / Se desface-o lumină, / Fața noastră, pe rând / Către masă se-nclină // Și apoi, liniștiți, / Ne-ndreptăm la culcare... Nu vom fi biruiți / Deșteptarea ni-i mare // Între masă și pat. / Între somn și trezie. / Se păstrează curat / Parc-un timp de vecie.“ Aceste des chideri spre reflecția ontologică fac legătura cu poe mele afișat filozofice din ultimul ciclu (Nume, II) cum ar fi: Hölderlin, Norwid, Hegel, Herder, Descartes. Eseistica lui Marcel Mihalaș, clară, densă, exactă în orice
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
într-un organ pur propagandistic, dedicat proslăvirii în stil coreean a cuplului prezidențial. Era nevoie de tenacitate și de multă suplețe pentru a limita cât de cât efectele anulatoare ale acestei politici, pentru a conserva în revistă măcar unele spații „curate“, ferite de injonc țiunile propagandistice compromițătoare. După moartea lui G. Ivașcu, întâmplată în vara lui 1988, i-a revenit lui Ion Horea complicata misiune de-a salva ce se mai putea salva din revistă - o misiune de care, în condițiile
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
p.253). Pastel Pastelul ia naștere prin folosirea în poezie a tehnicilor picturii. T. Maiorescu dădea pastelului o definiție elastică: „Pastelurile sunt un șir de poezii, cele mai multe lirice, de regulă descrieri, câteva idile, toate însuflețite de o simțire așa de curată și de puternică a naturei” (Critice, p.174). ...Pastelul modern surprinde o imagine subiectivă, o stare sufletească de incertitudine, de melancolie, de nevroză. Au scris pasteluri: I. Pillat, V. Voiculescu, A. Maniu, D. Botez, L. Blaga, G. Bacovia ș.a. (p.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a colaborat eficient cu DIE, ca și fiul lui, Adrian, care "activă" în cadrul Secției de Străini în trecere pe teritoriul României, etc. De aceea, pare hazliu, azi, cănd instituția CNSAS, care aparține de PSD, comunica, simplu, ca Adrian Nastase este "curat" și că nu a lucrat cu DIE (decât cu colonelul Ristea Priboi...), spre rușinea profesorului Onisoru. După decembrie 1989, Adrian Nastase a avut câteva avantaje față de altii de țeapă lui: 1. A fost profesor la "Ștefan Gheorghiu", unde era în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
lui Vettori, dar și pe al altora. Înainte de orice, Ricci a copiat scrisorile după exemplarele "originale" ale lui Machiavelli, adică exemplare semnate primite de Vettori și păstrate în arhiva sa personală. Exemplarele după care Ricci a lucrat erau mult mai "curate" și "inteligibile" decât schițele păstrate de Machiavelli (dacă ar fi să le judecăm după exemplarele care au supraviețuit) și reprezintă versiunea finală a scriitorului. Apoi, în mod evident, acestea au fost copiate de pe texte care de fapt au fost replici
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mult ca un pasaj, decat că orice altceva, pentru că nu se țin slujbe acolo, și niciun alt fel de serviciu divin, decat rar, poate o singură dată în tot anul. Din curte se intră într-o grădină care era odinioară curată și frumoasă, dar acum este în ruină în cea mai mare parte a ei, desi încontinuu se fac lucrări de restaurare. Din grădina se poate urca pe dealul Janiculum, unde se merge de plăcere, pe cărări, printre vii, fără să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
8 (1990), pp. 279-292. ---, "The Humanist Citizen aș Provincial Governor", în Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practices of Power, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, 144-164. Cozzi, Gaetano, "Intorno all'edizione dell'opera di M. A. Sabellico curată da Celio Secondo Curione e dedicată a Sigismondo Augusto re di Polonia", în L. Cini (ed.), Venezia e la Polonia nei secoli, Istituto per la collaborazione cultural, Veneția/Romă, 1965, pp. 165-177. Crevatin, Giuliana, "Romă aeterna", în Roberto Cardini și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
specializării crescânde a personalului administrativ florentin în secolul al XV-lea: Zorzi, "Giusdicenti". 94 BRF, Mor., 44, fol. 25r, 2 iunie 1521: "Mă perché sempre non ci și può tenere un Commissario Generale, et questa ciptà ... merită d'esser continuamente curată et vegghiata diligentemente, perché 'redit ad vomitum' subito che li è allentato îl morso, credo saria necessario avânți la tracta del nuovo Capitano pigliar qualche partito che qui venissi per Capitano huomini che fussino capaci di questo offitio". Asupra rolului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
îi., pp. 11-13. 39 Cecil Clough, "The Significance of the Illustrations în Thomas Mürner's 1530s Translation into German of Sabellico's Enneades", în Mediaevalia (2001), pp. 185-226; și Gaetano Cozzi, "Intorno all'edizione dell'opera di M. A. Sabellico curată da Celio Secondo Curione e dedicată a Sigismondo Augusto re di Polonia", în L. Cini (ed.), Venezia e la Polonia nei secoli, Veneția/Romă, 1965, pp. 165-177. 40 Pietro Bembo, History of Venice, ed. și trad. De Robert W. Ulery
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru a îngroșa "păturile proletarilor", duceau lipsă acută de locuințe. La puțin timp după sosirea la Berlin, Eminescu asistă la "procesul" luptelor de stradă când, exasperată de evacuările brutale din locuințe, sărăcimea Berlinului atacase poliția, ridicând baricade" etc. În această curată babilonie, menită a transforma rapid și radical înfățișarea orașului, Eminescu se va fi simțit străin și însingurat și astfel apare firească dorința lui de a evada din acest cadru urbanistic. Își află cvartir la Charlottenburg, o localitate satelit a capitalei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
va mulțumi și m-oi duce și eu pe la teatru, las' că la preumblare merg în toate zilele mai cu seamă în costumul cel nou. Mă admiră toți bărbații și-mi fac complimente "". Etc. Iar Eminescu rezonează în același mod:"Curat mecanism de teatralitate notează Dan C. Mihăilescu gelozia, infidelitatea, incriminările și disculparea mai mult sau mai puțin credibilă și eficientă umpleau prim-planul scenei sociale de la confluența veacurilor XIX și XX. " Iartă, dar tu știi că de câte ori îmi vorbești de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu acelea deja cunoscute, publicate mai demult, cel puțin din punctul de vedere al succesiunii cronologie". Apoi, în privința stabilirii și înțelegerii contextului în care au fost scrise epistolele, "notele sunt, aici, absolut nesatisfăcătoare". Cât privește transcrierea textelor ea este făcută "curat", ceea ce este, desigur un demers meritoriu, "umbrit însă de faptul că, în foarte mare măsură, nu au fost păstrate particularitățile regionale și de epocă, atât din scrisul eminescian, cât și din acela al Veronicăi Micle. A rezultat o modernizare nedorită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tot mai autonome". Poetul folosește termenul de icoană pentru sensul de imagine poetică, aceasta "făcând parte dintr-un complex metaforic al definirii poeziei ca intercesor între cer și pământ". Iată, selectat acest exemplu: "Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate/ Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea" (Epigonii). Pe vremea lui Eminescu, notează autoarea eseului, termenul imagine era considerat a fi un neologism. Tocmai de aceea, poetul și utilizează frecvent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Pot să spun că mă declar mulțumit cu un punct și îmi felicit băieții pentru modul în care au abordat jocul și pentru dăruirea totală. Îi felicit și pe adversari, pentru că a fost un meci echilibrat și pentru că au jucat curat și nu au făcut uz decât de armele fotbalistice. “ Referitor la schimbările lui Ungureanu (min. 32) și Petrea (min. 46), Panait a afirmat că nu s-au datorat randamentului necorespunzător al jucătorilor, ci au avut la bază considerente tactice. 196
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
al juniorilor I, dat fiind faptul că sau întâlnit primele două clasate, n-a fost decât un recital handbalistic avându-i la pupitru pe tinerii băcăuani prin adopție. Handbaliștii pregătiți de Nicolai Gomeniuc au practicat din nou un handbal frumos, curat și e o adevărată încântare să urmărești o asemenea echipă disciplinată tactic și cu jucători inteligenți, precum Vartic. Juniorii Științei au uzat de tot arsenalul tehnicotactic din dotare, inclusiv câteva aeriene finalizate cu gol, scorul final scutindu-ne de alte
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
venit aici în calitate de arbitră, dar și ca o iubitoare a gimnasticii. Eu sunt și vicepreședintă a Federației Române de Gimnastică și m-am bucurat să fiu alături de fetițe și să le urmăresc. Pot să spun că fetele sunt frumoase, foarte curate în mișcare și cred că au un foarte mare talent să meargă mai departe, dar totul depinde de cât de mult sunt susținute de familii în primul rând și de cât de sănătoase sunt. Rep.: Ce altceva mai faci, cu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
volumului precedent: "De ce nu merg românii noștri mai des să viziteze acele locuri (Ceahlău n.n. I.D.) neasemănate, să-și deschidă inima la frumusețile lor, să aspire acolo, în auzul doinelor, dragostea de țară, căci nicăierea nu vor găsi emoțiuni mai curate care să le miște sufletul!" Cu tristețe, constatăm că pentru generația tânără de azi o asemenea întrebare retorică trezește râsul, indiferența sau taxarea de "nostalgic"! Cititorul de bună-credință, indiferent de percepție și gust, poate aprecia în mod justificat memorialistica lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
reproducea întocmai graiul de obște din timpul acela. Felul său de povestire este simplu. În nuvelele sale nu vom găsi niște intrigi țesute cu rafinărie. Firul curge limpede. Forța autorului este limba poporală... A voit să ne dea o limbă curată românească, întocmai cum o vorbește poporul de obște: clară, naturală și neforțată prin imitări de ziceri neaoșe anume căutate. Și a reușit deplin". Calitatea principală a nuvelelor lui Gane stă, după Vulcan, în aspectul lor moralizator: "Sunt de model. Nicăieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a face cunoscință: Sunt născut la poalele munților Carpați în micul și veselul orășel Fălticeni, situat pe un platou între două râuri, Moldova și Șomuzul, și care încă de pe atunci era înzestrat cu strade largi bine prunduite, cu case albe, curate, umbrite de plopi nalți ce păreau că străjuiesc asupra locuitorilor. O mână profană a tăiet mai târziu acei plopi frumoși de care se aninau zmeii copiilor și în care ciripeau mii de vrăbii la fiecare amurg de zi, iar alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]