18,794 matches
-
că a scris în defavoarea lui Pomponescu, dacă acesta era ministru, să facă aluzii la eliminarea din școală a unui copil al candidatului, pentru furt. Pierduse orice frână, orice conștiință a nedelicateții, ar fi fost în stare să furnizeze date la darea în judecată a unui profesor, spre a-i lua catedra. Ioanide îl considera respingător, totuși nu-l brusca. Îi plăcea să-l privească din când în când, să-i admire, zicea el, perfecția abjecțiunii. Ceilalți n-aveau exact aceeași părere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
boabe, lămuri bărbatul, scumpe foc! Cântecul unui cocoș trâmbiță o dezmințire. Femeia, înțelegînd aluzia, urmă: - Ținem cîte-un cocoș și cîte-o găină pentru clocit, acumgăinile au căzut cloști și nu mai ouă. Puii, când ies, îi vindem să plătim și noi dările. Situația fiind desperată, se ținu un scurt consiliu între pietrar, gazdă, nevasta acestuia, fetele lui, de treisprezece și zece ani, soacra, a cărei rezoluție fu de a se dibui ouă și brânză la câteva babe care se presupunea a mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
obiective și științifice. Lucru curios este că, în ciuda scumpirii exorbitante a lucrurilor, făcea afaceri mai bune din vânzări mai puține. Reputația de a vinde scump satisfăcea snobismul cumpărătorilor, și a avea obiecte de la Manigomian însemna acum a fi om cu dare de mână. Chiar și calitativ, în ciuda falsurilor, clientul burghez trăgea un profit mai mare, fiindcă Sultana nu mai vindea după aprecierea la întîmplare a clienților, ci după un criteriu artistic. Cumpărai o copie cu bucăți de nuc cariat, dar era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să lăsăm asta, miniștrii nu sunt eterni.Sunt alții care vin la rând. - Nu pot fi toți ca tine, cu experiența ta.Cu tot orgoliul său, lui Pomponescu îi venea să spună: "M-au dat afară și m-amenință cu darea în judecată". Aceste cuvinte nu le pronunță niciodată, din cruțare pentru bătrână. Era greu, după douăzeci și cinci de ani de continue demnități, a convinge o femeie că totul s-a sfârșit. Femeile arată uneori o obtuzitate extraordinară, ambiția lor transportată asupra
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
păcii și socialismului” (19591974), „Les lettres françaises” (19571958, 196012964, 19681972), „Probleme de muzică” (1960), „Agerpress” (19601961), „Era socialistă” (19721986), „Munca de partid” (1974, 19761989). Colecția de carte cuprinde operele liderilor comuniști și ale unor ideologi, statute, rezoluții, teze, directive, programe, dări de seamă, constituții, scrisori, cursuri, documente, cuvântări, rapoarte, precum și exemplare disparate din câteva enciclopedii străine. La hotarele civilizației central-europene, întemeietorii „ordinii economice” în Rădăuți se afirmă ca „mari constructori de proiecte”. În trecerea spre civilizația urbană se produce o adevărată
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
sau acordului de asociere, ori care sunt de natură să producă daune considerabile intereselor unei minorități a proprietarilor. Acțiunea în justiție nu întrerupe aplicarea deciziei, decât atunci când instanța hotărăște suspendarea aplicării acesteia. Principalele atribuții ale adunării generale sunt următoarele: aprobă darea de seamă anuală asupra activității comitetului executiv, raportul comisiei de cenzori și raportul exercițiului bugetar, acordă anual descărcare de gestiune comitetului executiv și celui care exercită administrarea condominiului (în măsura în care cei în cauză nu se fac vinovați de lipsă în gestiune
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
corelat necesar al unei dezvoltări agricole sănătoase, " Romînul" citează acele raporturi vrăjmașe ca și când ele ar fi având a face câtuși de puțin cu relele de la noi, a căror origine nu este nici cucerirea, nici deprinderile agricole, ci supraîncărcarea țăranului cu dări ale statului, județene și comunale, constrângerea prin dorobanți de-a plăti acele dări, necesitatea lui de-a se împrumuta, vînzîndu-și munca pe ani înainte. Astfel toată organizarea noastră costisitoare îl silește să abuzeze de creditul relativ mare pe care i-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ele ar fi având a face câtuși de puțin cu relele de la noi, a căror origine nu este nici cucerirea, nici deprinderile agricole, ci supraîncărcarea țăranului cu dări ale statului, județene și comunale, constrângerea prin dorobanți de-a plăti acele dări, necesitatea lui de-a se împrumuta, vînzîndu-și munca pe ani înainte. Astfel toată organizarea noastră costisitoare îl silește să abuzeze de creditul relativ mare pe care i-l fac proprietarii, căci aceștia îl împrumută în adevăr, întemeiați pe cunoscuta onestitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
costă mult, disproporționat de mult, pe poporul nostru și că cauza de căpetenie a sărăciei lui nu sunt învoielile agricole, pe cari mai n-ar fi avut nevoie să le facă decât pentru a-și procura lemne și pășune, ci dările cătră stat, cătră comună, cătră județ, cari se traduceau în bani împrumutați, iar aceștia în muncă? De ce nu se ține seamă că pensiile reversibile pentru pretinse merite politice și naționale trebuiesc plătite de undeva și de cineva și că ele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cea dîntîi 54 {EminescuOpXIII 55} grije a voastră a fost de a arunca sorții pe cămașa lui și de a vă împarți funcțiunile și grasele sinecure, căci niciodată nu v-ați gândit decât la satisfacerea poftelor voastre nesățioase. Ați întreit dările săteanului, l-ați executat cu dorobanțul și i-ați vândut cenușa din vatră, l-ați bătut și torturat prin subprefecții și agenții voștri și astăzi pozați în apărătorul lui; căci interesul vostru este să întrețineți necontenit zizania între proprietar și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fiindcă pe d. C. A. Rosetti nu-l mai putem îndrepta, am dori ca treaba copiilor săi să nu fie a realiza republica, ci aceea de-a se pune serios pe carte și pe muncă, pentru a compensa prin ele darea țăranului care-i susține. Puindu-se pe carte, studiind datinele drepte și vechi ale țării lor și ale altora, se vor convinge că mare mult bine a fost odinioară în această țară și mare mult la largul lor și în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cunoască mai întîi terenul... De ce această nehotărâre, această duplicitate, această tăcere? Nu mai relevăm cenzurile aplicate d-lui Kogălniceanu și d-lui Kallimach - catargiu; ele sunt descrise în cartea de față și nu apărarea acestor oameni de stat e ținta dării noastre de seamă. O fac ei înșiși mai bine decât noi. De ce dar toate întîrzierile, toată neclaritatea, tot șiretlicul, toată simularea de a pipăi pulsul puterilor? De ce? Pentru că - afirmă categoric d. Kogălniceanu - ministerul din Viena păstrează scrisori autografe ale d-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în casă, să iau lemne din pădurea d-tale de alături și să prind pește în lacul d-tale. - Bine, zice turcul, mă 'nvoiesc. Trece un an, casa e gata, în vremea asta vine proprietar românul, moștenitorul turcului, om cu dare de mână și fecior de bani gata. - Știi ce? zice sir John românului - plătește-mi costul casei și intră în posesiunea ei. Și eu m-am săturat să mai șed în ea, și d-ta ai de unde plăti. Se 'nvoiește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
PE D. NICU XENOPULOS, CRITICUL LITERAR DE LA "PSEUDO - ROMÎNUL " D. Nicu Xenopulos, criticul literar de la "Romînul", binevoiește a se juca de-a baba oarba cu cititorii "Telegrafului - fundescu " în socoteala mea. Se preface a se supăra pe un pasaj din darea mea de seamă asupra novelelor lui Slavici; s-a supărat în realitate pe alt pasaj și sfârșește prin a mă face bulgar și a descrie după cum îi place esteriorul și deprinderile mele. Ceea ce spune d. N. Xenopulos în privirea mea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pasaj și sfârșește prin a mă face bulgar și a descrie după cum îi place esteriorul și deprinderile mele. Ceea ce spune d. N. Xenopulos în privirea mea sunt creațiunile unei fantazii nervoase, escitate prin lovirea ce i-am aplicat-o în darea mea de seamă. Căci dumnealui nu s-a supărat pe ceea ce citează "Telegraful'' ci pe-un pasaj pe care nu-l citează și care e următorul: "Și noi am avea ceva de citat - in contrarium - la teoria d-lui Maiorescu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
schimbare la față se și aprobă de alegătorii săi conservatori. Tot d-sa credem că nu ar avea asemenea nici un scrupul de-a da sprijinul său și al d-lui Boerescu pentru a înlesni d-lui Brătianu poziția sa la darea concesiilor mai sus citate către Austria. Adevărat că aceste concesii: Comisia Mixtă neprevăzută în Tratatul de la Berlin, ba chiar contrarie lui, prezidenția permanentă etc., se vor face unei puteri a cărei țintă constantă pare a fi călcarea în picioare a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
muncii lor, ar rămânea oneste și folositoare, în tripotori politici, în reputații uzurpate, în ambiții nejustificate prin nimic, acesta e răul care ridică patru clase primare la directorate de bancă. Răposatul Strat avea dreptate admirând natura democrației române. Democrată la dări, arhiaristocratică la lefuri. Aci unul ia drept leafă de la națiune, numai pentru că aplică abecedarul, ceea ce Filipescu - vulpe abia o fi avut ca venit de pe moșiile sale strămoșești; iar noua aristocrație are trebuințe înzecit de mari, pe cari le împlinește din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întrebarea " Pseudo-Romînului" răspunde chiar Tudor; căci aceste vorbe scrise și iscălite de el sunt autentice. El au găsit mulți boieri patrioți de aceleași simțiri cu dânsul cari, 117 {EminescuOpXIII 118} {EminescuOpXIII 119} constituiți în sfat, l-au autorizat să perceapă dări de la toți fără deosebire, sancționând astfel prin votul și adeziunea lor puterea pe care moșneanul din Gorj și-o asumase. Și pentru ce scop s-au ridicat Tudor? Aci îl punem tot pe el să răspunză. Nu pentru alt scop
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
strictă a textelor existente și pozitive, Nastratin [î]și dă aerul de-a descoperi el cel dintâi că ața trebuie 'nnodată și vine c-un proiect de lege. De astădată se face iar sfară 'n țară cu ștergerea rămășițelor de dări din trecut. Dăruite vă fie rămășițele pentru șapte neamuri suitoare, zice "Pseudo - românul ", spre mai marea landă a tagmei noastre patriotice. Nu mai luăm dări decât de la cei de față și viitori. Altfel conservatorii ar fi în stare de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
proiect de lege. De astădată se face iar sfară 'n țară cu ștergerea rămășițelor de dări din trecut. Dăruite vă fie rămășițele pentru șapte neamuri suitoare, zice "Pseudo - românul ", spre mai marea landă a tagmei noastre patriotice. Nu mai luăm dări decât de la cei de față și viitori. Altfel conservatorii ar fi în stare de-a pretinde aceste restanțe și a echilibra bugetele cu ele. Și toate astea "Pseudo - românul " le spune cu aerul cel mai serios din lume, lăudând cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un tarif de prețuri pentru vot. Ei ar fi mai folosiți; și țara? - tot așa de bine ar merge. Putem asigura că mulți dintre candidații viitori au ajuns la așa stare încît ar putea răsplăti acest ușor serviciu al unei dări de vot în mod foarte generos. Căci să nu se uite. După răscumpărarea Cernavoda chiustenge a mai rămas poduri peste Dunăre de construit și aceste poduri, împreună cu rețelele corespunzătoare de căi ferate, promit a fi bune de muls. [7 iulie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să intervie în Egipet, Anglia s-ar simți ușurată de multe nedumeriri. [11 iulie 1882] ["UN SEMN AL DECLASĂRII... "] Un semn al declasării și al înmulțirii oamenilor cari nu lucrează nimic și trebuiesc hrăniți din bugete este fără îndoială sporirea dărilor directe și indirecte și greutatea extremă cu care oamenii le plătesc. Dări se grămădesc pe dări, de ajung orice articol ce intră-n gură sau acopere trupul, dare pe căldură și dare pe lumină, dare pe mișcarea din loc în loc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
11 iulie 1882] ["UN SEMN AL DECLASĂRII... "] Un semn al declasării și al înmulțirii oamenilor cari nu lucrează nimic și trebuiesc hrăniți din bugete este fără îndoială sporirea dărilor directe și indirecte și greutatea extremă cu care oamenii le plătesc. Dări se grămădesc pe dări, de ajung orice articol ce intră-n gură sau acopere trupul, dare pe căldură și dare pe lumină, dare pe mișcarea din loc în loc, pe tot ce trăiește pe pământ ori în apă. Cine cunoaște stările
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
SEMN AL DECLASĂRII... "] Un semn al declasării și al înmulțirii oamenilor cari nu lucrează nimic și trebuiesc hrăniți din bugete este fără îndoială sporirea dărilor directe și indirecte și greutatea extremă cu care oamenii le plătesc. Dări se grămădesc pe dări, de ajung orice articol ce intră-n gură sau acopere trupul, dare pe căldură și dare pe lumină, dare pe mișcarea din loc în loc, pe tot ce trăiește pe pământ ori în apă. Cine cunoaște stările de lucruri de acum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu lucrează nimic și trebuiesc hrăniți din bugete este fără îndoială sporirea dărilor directe și indirecte și greutatea extremă cu care oamenii le plătesc. Dări se grămădesc pe dări, de ajung orice articol ce intră-n gură sau acopere trupul, dare pe căldură și dare pe lumină, dare pe mișcarea din loc în loc, pe tot ce trăiește pe pământ ori în apă. Cine cunoaște stările de lucruri de acum douăzeci și cinci de ani în materie fiscală știe că deosebirea e cât cerul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]