17,945 matches
-
un concurs anual ce oferă posibilitatea punerii în practică a Testului Turing. Prima ediție a concursului a avut loc în noiembrie 1991. Hugh Loebner a menționat că acest concurs a fost creat pentru a da impulsuri noi cercetărilor din domeniul inteligenței artificiale. Un alt motiv ar fi acela că nimeni nu a încercat să implementeze Testul Turing, în ciuda faptului că timp de 40 de ani s-au purtat discuții pe această temă. Medaliile de argint (pentru text) și aur (audio și
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
5 minute pentru a conversa cu persoana umană și 5 minute pentru a conversa cu programul. În cadrul unui eveniment organizat de către Universitatea Reading la sediul Royal Society din Londra, în data de 7 iunie 2014, Eugene Goostman a devenit prima inteligență artificială care a reușit să depășească pragul testului Turing, convingând 33% dintre evaluatori că este o persoană reală. Eugene Goostman este un program de calculator care simulează nivelul de inteligență similar unui adolescent de 13 ani și a fost dezvoltat
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
data de 7 iunie 2014, Eugene Goostman a devenit prima inteligență artificială care a reușit să depășească pragul testului Turing, convingând 33% dintre evaluatori că este o persoană reală. Eugene Goostman este un program de calculator care simulează nivelul de inteligență similar unui adolescent de 13 ani și a fost dezvoltat la Sankt Petersburg de către Vladimir Veselov și Eugene Demchenko. Există cel puțin trei versiuni primare a Testului Turing, dintre care două sunt descrise în lucrarea "Tehnica de calcul și inteligența
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
inteligență similar unui adolescent de 13 ani și a fost dezvoltat la Sankt Petersburg de către Vladimir Veselov și Eugene Demchenko. Există cel puțin trei versiuni primare a Testului Turing, dintre care două sunt descrise în lucrarea "Tehnica de calcul și inteligența", iar una în lucrarea lui Saul Traiger "Interpretare standard" ("Standard Interpretation"). Aceste trei versiuni nu sunt considerate ca fiind echivalente, punctele lor forte și punctele slabe sunt distincte. Turing a propus un joc simplu care implică trei jucatori: primul jucător
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
gama largă de subiecte disponibile la un Test Turing. Se compară abilitățile computerului cu cele ale experților într-un anumit domeniu, cum ar fi literatura de specialitate sau chimia. Testul Turing se bazează pe presupunerea că ființele umane pot aprecia inteligența unei mașini prin compararea comportamentului mașinii cu comportamentul uman. Fiecare element din această ipoteză a fost pus în discuție, unii cercetători din domeniul inteligenței artificiale punând la îndoială utilitatea testului. Nu testează în mod direct dacă computerul are un comportament
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
literatura de specialitate sau chimia. Testul Turing se bazează pe presupunerea că ființele umane pot aprecia inteligența unei mașini prin compararea comportamentului mașinii cu comportamentul uman. Fiecare element din această ipoteză a fost pus în discuție, unii cercetători din domeniul inteligenței artificiale punând la îndoială utilitatea testului. Nu testează în mod direct dacă computerul are un comportament inteligent, ci doar dacă se comportă ca și o ființă umană. Deoarece comportamentul uman și comportamentul inteligent nu sunt chiar exact același lucru, testul
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
testează în mod direct dacă computerul are un comportament inteligent, ci doar dacă se comportă ca și o ființă umană. Deoarece comportamentul uman și comportamentul inteligent nu sunt chiar exact același lucru, testul poate eșua în a măsura cu precizie inteligența în două moduri: Este testat doar modul în care se comportă obiectul (comportamentul exterior al mașinii). În această privință se asumă definiția inteligenței din punct de vedere comportamental sau funcțional. Spre exemplu, ELIZA a arătat că o mașină care trece
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
și comportamentul inteligent nu sunt chiar exact același lucru, testul poate eșua în a măsura cu precizie inteligența în două moduri: Este testat doar modul în care se comportă obiectul (comportamentul exterior al mașinii). În această privință se asumă definiția inteligenței din punct de vedere comportamental sau funcțional. Spre exemplu, ELIZA a arătat că o mașină care trece testul poate fi capabilă de a simula comportamentul uman conversațional atunci când urmează doar o listă simplă (dar bogată) de reguli mecanice, fără a
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
că comportamentul extern nu poate fi utilizat pentru a determina dacă o mașină gândește sau pur și simplu simulează gândirea. Argumentul său „The Chinese Room” este destinat să arate faptul că, deși Testul Turing reprezintă o definiție operatională bună a inteligenței, acesta nu poate indica dacă mașina are vreo minte, conștiință sau intenționalitate. Cercetătorii principali ai IA susțin că încercarea de a treace Testul Turing reprezintă doar o distragere a atenției de la cercetări mult mai fructuoase. Stuart Russell și Peter Norvig
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
Norvig au scris: „Cercetătorii IA au acordat o atenție scăzută trecerii Testului Turing". Există mai multe motive: Turing, la rândul său, nu a intenționat niciodată ca testul său să fie utilizat ca o măsură practică, de zi cu zi, a inteligenței programelor IA; el a vrut să ofere un exemplu clar și ușor de înțeles pentru a ajuta la dezbaterile filosofice despre inteligența artificială. Turing a prezis că mașinile ar fi capabile, într-un final, să treacă testul; de fapt, el
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
a intenționat niciodată ca testul său să fie utilizat ca o măsură practică, de zi cu zi, a inteligenței programelor IA; el a vrut să ofere un exemplu clar și ușor de înțeles pentru a ajuta la dezbaterile filosofice despre inteligența artificială. Turing a prezis că mașinile ar fi capabile, într-un final, să treacă testul; de fapt, el a estimat că până în anul 2000, mașinile cu 10^9 biți (aproximativ 120 MB) de memorie ar putea să păcălească treizeci la
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
care păzește balanța sufletelor, în care este cântărită inima mortului. Pe un talger al balanței se punea inima mortului, iar pe celălalt era pusă pana fermecată a zeiței Maat, pană care nu mințea niciodată. Pentru vechii egipteni, inima era lăcașul inteligenței. Dacă inima era grea, însemna că ea era plină de păcate, și era înghițită de un monstru cu cap de crocodil, coamă de leu și corp de hipopotam. Astfel, pentru mort, nu mai putea exista viață eternă. Dacă însă balanța
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
însă eroismul nu mai cadrează cu seriozitatea. Serioase și mereu încruntate sunt personajele care intră pe schema eroului negativ: Cardinalul și gărzile sale, Milady (al cărei zâmbet, dacă nu e de răzbunare, e unul prefăcut), domnul Bonacieux. Umorul e semnul inteligenței superioare, iar mușchetarii lui Dumas știu să șarjeze și cu spada și cu vorba. De altfel, eroii par a se contamina de simțul umorului de la naratorul însuși, care nu o dată își atinge ironic personajele: Porthos, ușor fanfaron, preferă să inventeze
Cei trei mușchetari () [Corola-website/Science/302152_a_303481]
-
Diogenes Laertios ne spune că el a trăit în vremea lui Anaxagora. Se pare că a trăit timp îndelungat la Atena; concepțiile sale erau bine cunoscute acolo. considera că principiul lumii este aerul, Zeus însuși fiind aer. A atribuit aerului inteligență și viață. Vederea, auzul, mirosul etc. plăcerea și durerea etc. sunt în funcție de aer (cantitatea și calitatea acestuia) și organele de simț. Inteligența ar fi aer uscat și curat, pentru că umiditatea ar împiedica gândirea. Tratatul lui Diogenes din Apollonia, "Peri physeos
Diogenes din Apollonia () [Corola-website/Science/302197_a_303526]
-
sale erau bine cunoscute acolo. considera că principiul lumii este aerul, Zeus însuși fiind aer. A atribuit aerului inteligență și viață. Vederea, auzul, mirosul etc. plăcerea și durerea etc. sunt în funcție de aer (cantitatea și calitatea acestuia) și organele de simț. Inteligența ar fi aer uscat și curat, pentru că umiditatea ar împiedica gândirea. Tratatul lui Diogenes din Apollonia, "Peri physeos" (Despre natură) conținea cel puțin două cărți. Propoziția de început este citată de Diogenes Laertios: Diogenes, cu credința sa în aer ca
Diogenes din Apollonia () [Corola-website/Science/302197_a_303526]
-
care dezvoltă introducerea. Introducerea sau lead-ul știrii este nucleul informativ esențial, ce sintetizează principalele informații. Ea îndeplinește următoarele funcții: surprinde esența evenimentului, conținând răspunsurile la întrebările cine?, ce?, unde?, când? și acroșează cititorul la lectură. "Prima funcție necesită inventivitate și inteligență. Cea de-a doua se bazează pe arta sau pe măiestria ziaristului." 6) Poziția răspunsurilor în text este variabilă, în funcție de importanța datelor, a faptelor culese și în funcție de mijlocule de comunicare. Așa, de pildă, știrile radiofonice încep, de obicei, prin a
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
pentru protejatul său. Cu această ocazie autorul prezintă curtea domnească cu obiceiurile și atmosfera timpului. Un alt personaj introdus este Chera Duduca, întreținuta lui Tuzluc, „o vineră orientală ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din fanari... o frumusețe perfectă, inteligență vie, spirit fin și iscusit”. Gelos, Andronache Tuzluc, îl trimite pe Dinu Păturică să o slujească pe Duduca, în realitate cu porunca sa o supravegheze. Întâlnirea dintre Duduca și Dinu Păturică realizează o scenă de mare măiestrie: „vicleană ca o
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
fie în vârful unor copaci bătrâni, fie pe stânci cât mai greu accesibile. Este realizat din mai multe straturi de crengi împletite, acoperite apoi cu nămol, apoi cu păr, lână și alte materiale moi. Talentul de constructor, amplitudinea ecologică și inteligența corbului determină o serie de variații în tipologia construirii cuiburilor. Corbul depune ouăle încă în luna februarie, începând chiar din această lună clocitul. Femela se bazează în această perioadă - pentru hrănire - pe ajutorul masculului, fără de care ouăle ar îngheța. Clocitul
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
dialecte. Mai mult, s-a putut constata că, de pildă, un corb din America adus în Spania, a fost la început izolat de ceilalți corbi, din pricina necunoașterii dialectului local, pentru ca după o vreme să îl învețe și să se integreze. Inteligența excepțională de care corbul a dat dovadă de-a lungul istoriei, dar și capacitatea sa deosebită, au creat în jurul să nenumărate legende și mituri. Acestea au fost sporite și de capacitatea corbului de a fi îmblânzit cu ușurință, ca și
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
sporite și de capacitatea corbului de a fi îmblânzit cu ușurință, ca și de a învăța un număr limitat de cuvinte (între 9 și 20, după sursă), pe care le folosește, se pare, în mod intenționat, nu reflex (ca papagal). Inteligența sa a atras, însă, nu doar respectul, ci și ura oamenilor, care în multe situații, stăpâniți de superstiții distrugătoare, au încercat să extermine această pasăre. Desigur, o influență a avut-o și lăcomia corbului, care a creat o impresie neplăcută
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
vedere că erau reale acțiunile sale anti-naziste. Mai mult chiar, având în vedere că multe din lucrările sale de susținere a național-socialismului depășeau considerabil cerințele și conțineau exagerări vizibile, există posibilitatea ca tocmai aceste exagerări, de care un autor de inteligența lui Schmitt nu putea să nu fi fost conștient, să fi constituit o critică a regimului, care nu a scăpat vigilenței ideologilor din biroul lui Rosenberg. În orice caz, unii cercetători, printre care și Ellen Kennedy, detectează în lucrările sale
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
care este o variabilă aleatoare continuă. Pentru concizia reprezentării, de obicei se indică doar valoarea medie a acestei variabile. În evoluția fiabilității unui obiect în timp (durata de viață) se pot constata trei perioade distincte: În special la sistemele cu "inteligență" proprie din branșa tehnologiei informației (IT), ca de exemplu la cele pentru transmiterea datelor, dar și la alte dispozitive cum ar fi discurile dure, sunt prevăzute sisteme automate de detectare și corectare a erorilor (engleză: "Error Check and Correction", "ECC
Fiabilitate () [Corola-website/Science/302705_a_304034]
-
Silmaril” în etimologia inventată de Tolkien. "Hobbitul" prezintă și tema animismului. Un concept important în antropologie și în dezvoltarea copilului, animismul constituie ideea că toate lucrurile - inclusiv obiectele și evenimentele naturale, precum și ființele vii de genul animalelor și plantelor - posedă inteligență similară omului. În "The History of the Hobbit", John D. Rateliff numește asta „Tema Doctor Dolittle”, citând o serie de animale vorbitoare pentru a sublinia existența acestei teme. Printre creaturile vorbitoare se numără corbi, păianjeni și dragonul Smaug, alături de antropomorfii
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
puncte de vedere, episodul cu Smaug reflectă și face referire la dragonul din "Beowulf", iar Tolkien se folosește de episod pentru a pune în practică unele dintre teoriile sale literare revoluționare legate de poemul anglo-saxon, în care dragonul posedă o inteligență animalică, nu are valoare simbolică. Dragonul Smaug și comoara sa de aur poate reprezenta un simbol al legăturii tradiționale dintre rău și metalurgie, așa cum este descrisă în "Paradisul pierdut" a lui John Milton. Dintre toate personajele, vorbirea lui Smaug este
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
dintre exemplele cele mai relevante: toate produsele de larg consum se numesc Victoria (Denumirea e înlocuită de Huxley cu numele Ford) - cărțile proaste (scrise de mașini), filmele de aceeași factură, au rolul de a menține nivelul de educație și de inteligență cât mai scăzute în rândul claselor de mijloc. Tot în prima parte a cărții, personajul principal masculin, Winston Smith, începe să țină un jurnal (deși știe că acest lucru e interzis - chiar dacă nu prin vreo lege scrisă). El detestă Partidul
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]