19,432 matches
-
procuror 261202 judecător 261203 magistrat-asistent 261204 inspector judiciar ------------- Denumirea ocupației "judecător inspector" a fost modificată conform anexei la ORDIN nr. 132 din 1 februarie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 6 februarie 2013. 261205 asistent judiciar ------------- Denumirea ocupației "magistrat consultant" a fost modificată conform anexei la ORDINUL nr. 81 din 13 februarie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 22 februarie 2012. 261206 mutată ------------- Ocupația "consilier de probațiune" a fost mutată din grupa de bază 2612 "Magistrați" în
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259565_a_260894]
-
ocupației "magistrat consultant" a fost modificată conform anexei la ORDINUL nr. 81 din 13 februarie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 22 februarie 2012. 261206 mutată ------------- Ocupația "consilier de probațiune" a fost mutată din grupa de bază 2612 "Magistrați" în grupa de bază 2619 "Specialiști în domeniul juridic neclasificați în grupele de bază anterioare" și va avea codul 261921, conform anexei la ORDINUL nr. 81 din 13 februarie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 22 februarie 2012
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259565_a_260894]
-
asimilat judecătorilor și procurorilor" a fost introdusă conform anexei la ORDIN nr. 132 din 1 februarie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 6 februarie 2013. 261207 mutată ------------- Ocupația "inspector probațiune" a fost mutată din grupa de bază 2612 "Magistrați" în grupa de bază 2619 "Specialiști în domeniul juridic neclasificați în grupele de bază anterioare" și va avea codul 261922, conform anexei la ORDINUL nr. 81 din 13 februarie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 22 februarie 2012
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259565_a_260894]
-
cercetare în domeniul științelor juridice 261917 executor bancar 261918 consilier proprietate industrială autorizat 261919 specialist proprietate intelectuală 261920 expert prevenire și combatere a corupției 261921 consilier de probațiune ------------- Ocupația "consilier de probațiune" a fost mutată din grupa de bază 2612 "Magistrați" în grupa de bază 2619 "Specialiști în domeniul juridic neclasificați în grupele de bază anterioare", urmând a avea codul 261921, conform anexei la ORDINUL nr. 81 din 13 februarie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 22 februarie 2012
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259565_a_260894]
-
anterioare", urmând a avea codul 261921, conform anexei la ORDINUL nr. 81 din 13 februarie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 22 februarie 2012. 261922 inspector probațiune ------------- Ocupația "inspector probațiune" a fost mutată din grupa de bază 2612 "Magistrați" în grupa de bază 2619 "Specialiști în domeniul juridic neclasificați în grupele de bază anterioare", urmând a avea codul 261922, conform anexei la ORDINUL nr. 81 din 13 februarie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 22 februarie 2012
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259565_a_260894]
-
nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanță Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256317_a_257646]
-
7.3, 7.4, 7.5, 8.1, 8.2, 8.3, 8.4, 8.5, 8.7, 8.8, 9.1, 9.2 și 9.3 se acordă astfel: - pentru beneficiarii Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945 - 1989, cu modificările ulterioare, procentul de 100% se decontează dacă serviciile au fost acordate în unități sanitare de stat, în caz contrar procentul decontat de CAS este
NORME METODOLOGICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255418_a_256747]
-
asiguratului, factură, pentru această contribuție, și reprezintă venit propriu al unității sanitare. **) 1. Pentru beneficiarii legilor speciale partea de contribuție personală a asiguratului se suportă din fond, cu următoarele excepții: - pentru beneficiarii Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945 - 1989, cu modificările ulterioare, partea de contribuție personală se suportă din fond dacă serviciile care au fost acordate în unități sanitare de stat. - pentru beneficiarii Legii nr.
NORME METODOLOGICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255418_a_256747]
-
măsuri cu privire la persoana care a făcut obiectul activității de evaluare revenind organelor fiscale, celor de urmărire penală și celor disciplinare, după caz, precum și comisiei de cercetare a averilor prevăzute de Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici. Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 , arată că acestea dau expresie opțiunii legiuitorului, fără a aduce
DECIZIE nr. 483 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8 alin. (1) şi (2), art. 10 lit. e) şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258496_a_259825]
-
civile sau militare, în condițiile legii, de către persoane care au cetățenia română și domiciliul în țară, precum și la categoriile de persoane prevăzute la art. 40 alin. (3), care nu pot face parte din partide politice (judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică). În ceea ce privește critica referitoare la caracterul retroactiv al prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate, Curtea nu poate reține încălcarea principiului neretroactivității legii, înscris la art.
DECIZIE nr. 483 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8 alin. (1) şi (2), art. 10 lit. e) şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258496_a_259825]
-
având ca obiect anularea unui act. 12. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia apreciază că problema supusă analizei de constituționalitate se referă la faptul că inspectorul judiciar poate dispune clasarea cauzei ca urmare a convingerii personale (și subiective) că magistratul cercetat nu se face vinovat de săvârșirea abaterii, și mai puțin în considerarea inexistenței indiciilor unei abateri disciplinare, așa cum prevede legea. De asemenea, o interpretare subiectivă apare și în momentul în care inspectorul judiciar face aprecieri asupra existenței sau inexistenței
DECIZIE nr. 249 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263109_a_264438]
-
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , astfel încât nu se pune problema existenței unui control judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, accesul la justiție nefiind un drept absolut, ci unul care poate suferi limitări și îngrădiri în condițiile legii. Răspunderea disciplinară a magistraților își are temeiul în obligațiile ce izvorăsc din prevederile legilor și regulamentelor profesiei, ale Codului deontologic și ale regulilor de bună practică profesională, obligații a căror nerespectare poate fi de natură a prejudicia onoarea și prestigiul profesiei. Prin urmare, această
DECIZIE nr. 249 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263109_a_264438]
-
prevederile legilor și regulamentelor profesiei, ale Codului deontologic și ale regulilor de bună practică profesională, obligații a căror nerespectare poate fi de natură a prejudicia onoarea și prestigiul profesiei. Prin urmare, această formă specială de răspundere vizează strict raporturile dintre magistrat și categoria profesională din care acesta face parte. Aceasta nu are însă semnificația restrângerii dreptului persoanei care a formulat sesizarea pentru începerea acțiunii disciplinare de a obține în justiție repararea drepturilor sau intereselor sale vătămate prin conduita magistratului respectiv. În
DECIZIE nr. 249 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263109_a_264438]
-
raporturile dintre magistrat și categoria profesională din care acesta face parte. Aceasta nu are însă semnificația restrângerii dreptului persoanei care a formulat sesizarea pentru începerea acțiunii disciplinare de a obține în justiție repararea drepturilor sau intereselor sale vătămate prin conduita magistratului respectiv. În acest sens, art. 94 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede că "Judecătorii și procurorii răspund civil, disciplinar și penal, în condițiile legii". Astfel, soluția legiuitorului organic de restrângere a accesului la justiție al
DECIZIE nr. 249 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263109_a_264438]
-
o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. O asemenea împrejurare nu este însă de natură să confere caracter neconstituțional textului de lege dedus controlului, legiuitorul putând institui, în considerarea unor situații deosebite - de exemplu, în procedura disciplinară a magistraților - reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești. În continuare face referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie, concretizată, de exemplu
DECIZIE nr. 249 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263109_a_264438]
-
Craiova, Curții de Apel Timișoara, Curții de Apel Bacău, Curții de Apel Alba Iulia, Curții de Apel București, Curții de Apel Cluj, Curții de Apel Galați, Curții de Apel Târgu Mureș, Curții de Apel Oradea, precum și punctele de vedere ale magistraților din cadrul acestor instanțe, punctul de vedere al magistraților din cadrul Curții de Apel Constanța, opinia majoritară fiind în sensul că infracțiunile prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003 (în reglementarea dinaintea modificărilor
DECIZIE nr. 12 din 2 iunie 2014 sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 790/62/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
Bacău, Curții de Apel Alba Iulia, Curții de Apel București, Curții de Apel Cluj, Curții de Apel Galați, Curții de Apel Târgu Mureș, Curții de Apel Oradea, precum și punctele de vedere ale magistraților din cadrul acestor instanțe, punctul de vedere al magistraților din cadrul Curții de Apel Constanța, opinia majoritară fiind în sensul că infracțiunile prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003 (în reglementarea dinaintea modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 și Legea
DECIZIE nr. 12 din 2 iunie 2014 sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 790/62/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
soluționării unei contestații formulate împotriva dispoziției Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a realizat evaluarea în cadrul interviului pentru concursul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că toți magistrații trebuie să se bucure de prezumția legală relativă de integritate, independență și imparțialitate, aceasta fiind atașată statutului profesional. Abilitarea dată de dispozițiile art. 52^4 Consiliului Superior al Magistraturii de a emite o hotărâre prin care evaluează gradul de integritate
DECIZIE nr. 172 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^4 şi art. 52^7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
se bucure de prezumția legală relativă de integritate, independență și imparțialitate, aceasta fiind atașată statutului profesional. Abilitarea dată de dispozițiile art. 52^4 Consiliului Superior al Magistraturii de a emite o hotărâre prin care evaluează gradul de integritate al unui magistrat echivalează cu posibilitatea răsturnării acestei prezumții și implicit cu o atingere adusă reputației acestuia. De asemenea, rezultatul acestei evaluări este public, fără a se da posibilitatea magistratului în cauză de a formula apărările pe care le consideră adecvate. Astfel, se
DECIZIE nr. 172 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^4 şi art. 52^7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
de a emite o hotărâre prin care evaluează gradul de integritate al unui magistrat echivalează cu posibilitatea răsturnării acestei prezumții și implicit cu o atingere adusă reputației acestuia. De asemenea, rezultatul acestei evaluări este public, fără a se da posibilitatea magistratului în cauză de a formula apărările pe care le consideră adecvate. Astfel, se ajunge la o situație discriminatorie între un judecător supus procedurii acțiunii disciplinare, care poate produce apărări în favoarea sa, și un judecător care participă la concursul de promovare
DECIZIE nr. 172 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^4 şi art. 52^7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
participă la concursul de promovare la instanța supremă. Totodată, dispozițiile criticate sunt discriminatorii în măsura în care se interpretează că se pot adresa inclusiv întrebări ce excedează aspectelor privind modalitatea în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea și integritatea magistraților. Având în vedere că evaluarea integrității candidaților se face pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară, art. 52^4 apare ca fiind neconstituțional, contravenind prevederilor art. 124 din Constituție, în măsura în care permite Consiliului Superior al Magistraturii să realizeze o evaluare proprie
DECIZIE nr. 172 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^4 şi art. 52^7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
judecătorilor. În acest context apare ca fiind firească necesitatea evaluării integrității candidaților la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv din perspectiva modului în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea și integritatea magistraților. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 133 alin. (1) și ale art. 134 alin. (2), arată că acestea nu au incidență în cauza dedusă controlului. În continuare, în ceea ce privește invocarea prevederilor art. 16 și ale art. 24 din Constituție, arată că
DECIZIE nr. 172 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^4 şi art. 52^7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
acest aspect, precum și a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea și a aspectelor ridicate în cadrul discuțiilor."; ... - Art. 52^7: "(1) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii dispune
DECIZIE nr. 172 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^4 şi art. 52^7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
aspecte referitoare la integritate sunt evaluate și în cadrul probei interviului la concursul pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea apreciază că integritatea apare, astfel, ca o componentă a evaluării profesionale și a performanței magistraților - judecători și procurori - realizată în diverse etape ale carierei acestora. În legătură cu acest aspect, Curtea observă că evaluarea profesională a magistraților variază de la țară la țară relativ la metodele și momentul realizării ei, precum și la organul abilitat să o realizeze. În unele
DECIZIE nr. 172 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^4 şi art. 52^7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
Curte de Casație și Justiție. Curtea apreciază că integritatea apare, astfel, ca o componentă a evaluării profesionale și a performanței magistraților - judecători și procurori - realizată în diverse etape ale carierei acestora. În legătură cu acest aspect, Curtea observă că evaluarea profesională a magistraților variază de la țară la țară relativ la metodele și momentul realizării ei, precum și la organul abilitat să o realizeze. În unele state evaluarea are loc în momentul în care magistratul face subiectul unei promovări, iar în alte state aceasta se realizează
DECIZIE nr. 172 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^4 şi art. 52^7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]