18,995 matches
-
avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Realizarea primului film din serie, "Drumul oaselor", i-a fost încredințată regizorului Doru Năstase, care regizase cu succes cu un an în urmă filmul "Vlad Țepeș". Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Muzica este interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Inițial, Florin Piersic trebuia
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
fi folosit la filmări, iar apoi a fost returnată. Mâncatul semințelor de floarea soarelui de către Mărgelatu este o caracteristică atribuită personajului de însuși Florin Piersic. Actorul a primit de la niște copii semințe de floarea soarelui și a fost văzut de regizor pe când arunca de la distanță semințe în gură. Regizorul i-a sugerat să tragă o dublă. Filmul "Drumul oaselor" a avut premiera la Cinematograful „Patria” din București, având parte de un mare succes de public la cinematografele din România și fiind
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
returnată. Mâncatul semințelor de floarea soarelui de către Mărgelatu este o caracteristică atribuită personajului de însuși Florin Piersic. Actorul a primit de la niște copii semințe de floarea soarelui și a fost văzut de regizor pe când arunca de la distanță semințe în gură. Regizorul i-a sugerat să tragă o dublă. Filmul "Drumul oaselor" a avut premiera la Cinematograful „Patria” din București, având parte de un mare succes de public la cinematografele din România și fiind vizionat de 6.587.320 de spectatori, după cum
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie, Remus Mărgineanu și alții. Criticul Ion Țuțui a remarcat colaborarea la acest film a unei echipe experimentate în filmele cu haiduci (scenaristul Eugen Barbu, actorii Florin Piersic, Marga Barbu și Ion Besoiu) cu un regizor specializat în filme istorice (Doru Năstase). Ei au reconstituit cu farmec aventuri petrecute la începutul secolului al XIX-lea impunând "„un ciclu care îl va face pe Mărgelatu nemuritor”". Mărgelatu a devenit astfel un personaj celebru, iar Eva Sârbu îl
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Primele trei filme au fost regizate de Doru Năstase, iar următoarele două de Gheorghe Vitanidis. Regizorul acestui ultim film al seriei a fost Mircea Moldovan. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Istoricul drd. Carol König (n. 1934) - creditat pe generic drept Carol Könich, muzeograf la Muzeul Militar Central din București, a
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Pe post de consultanți au activat lt. col. N. Ucrain (consilier militar) și prof. Szabolcs Cseh (consilier de lupte). "Misterele Bucureștilor" a fost ultimul film din seria Mărgelatu, care a fost regizat de Doru Năstase. Regizorul a murit la 29 aprilie 1982, cu o zi înainte de manifestarea de 1 Mai din 1982, al cărei organizator era. În acea noapte a primit un telefon de la partid să modifice toată derularea manifestării; el s-a panicat din cauza lipsei
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
era. În acea noapte a primit un telefon de la partid să modifice toată derularea manifestării; el s-a panicat din cauza lipsei de timp și a făcut infarct. Premiera filmului a avut loc la 12 septembrie 1983, după decesul prematur al regizorului. Filmul "Misterele Bucureștilor" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 4.693.759 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Primele trei filme din serie au fost regizate de Doru Năstase, ultimele două având premiera după moartea cineastului. Ca urmare a decesului subit la 29 aprilie 1982 al regizorului Doru Năstase, seria filmelor de aventuri cu Mărgelatu a fost preluată de regizorul Gheorghe Vitanidis. El a colaborat cu scenariștii Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail (care au scris scenariile tuturor celor șase filme ale seriei), preluând personajele din cele
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
trei filme din serie au fost regizate de Doru Năstase, ultimele două având premiera după moartea cineastului. Ca urmare a decesului subit la 29 aprilie 1982 al regizorului Doru Năstase, seria filmelor de aventuri cu Mărgelatu a fost preluată de regizorul Gheorghe Vitanidis. El a colaborat cu scenariștii Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail (care au scris scenariile tuturor celor șase filme ale seriei), preluând personajele din cele trei filme anterioare, printre care și pe Mărgelatu cu „instrumentele sale de lucru
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
Mă scuzați. Parcă v-aș cunoaște de undeva”", la care Mărgelatu, uitându-se lung la el, îi răspunde: "„Se poate”". Florin Piersic a spus că el a dorit să apară în film și băiatul lui, care era elev pe atunci. Regizorul Gheorghe Vitanidis, „un om de o gingășie și de o noblețe incredibilă”, "„a spus să-i dăm o replică, s-o am ca amintire, că a jucat cu mine, cu Mărgelatu”". Filmul "Colierul de turcoaze" a avut parte de un
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
a alegerii actorilor. Inițial, Malcolm Bradbury și Christopher Bigsby l-au abordat pe Fowles pentru a sugera o adaptare de televiziune, dar în cele din urmă producătorul Saul Zaentz a hotărât să realizeze un film pentru marele ecran. Mai mulți regizori au fost atașați de acest proiect: Sidney Lumet, Robert Bolt, Fred Zinnemann și Milos Forman. Scenariul a fost scris de mai multe ori, inclusiv de Dennis Potter în 1975 și de James Costigan în 1976, înainte de varianta finală a lui
Iubita locotenentului francez (film) () [Corola-website/Science/326224_a_327553]
-
a provocat indignare din partea unor creștini. Filmul include un avertisment, explicând că se depărtează de la reprezentarea biblică acceptată a vieții lui Isus și nu se bazează pe Evanghelii. Scorsese a primit o nominalizare la Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor, si interpretarea lui Hershey că Maria Magdalena a primit o nominalizare la un Glob de Aur pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar.
Ultima ispită a lui Isus () [Corola-website/Science/326250_a_327579]
-
Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Efectele optice au fost realizate de Mircea Sterescu, Nicolae Novac și Erich Gierling, iar machetele de Enache Hărăbor. Filmările combinate și trucajele sunt creația operatorului Alexandru (Alecu) Popescu, fratele regizorului. Regizori secunzi au fost Constantin Dicu și Ovidiu Georgescu. Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu și interpretată de Orchestra simfonică și Orchestra de muzică ușoară ale Radioteleviziunii și de Fanfara reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. În coloana sonoră a
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Efectele optice au fost realizate de Mircea Sterescu, Nicolae Novac și Erich Gierling, iar machetele de Enache Hărăbor. Filmările combinate și trucajele sunt creația operatorului Alexandru (Alecu) Popescu, fratele regizorului. Regizori secunzi au fost Constantin Dicu și Ovidiu Georgescu. Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu și interpretată de Orchestra simfonică și Orchestra de muzică ușoară ale Radioteleviziunii și de Fanfara reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. În coloana sonoră a filmului
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
Din păcate, filmul e hibrid, ezitând între două direcții ale narațiunii: cea principală, a „Homunculului” rupt de Terra impură, și cea a Extraterestrului trimis pe Pământ în căutare de surse energetice. Dar ce bun rol pentru Mihăiță!”" Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că după realizarea capodoperei "Scurtă istorie", talentul lui Ion Popescu-Gopo "„s-a disipat în cam tot atâtea filmulețe derizorii”", regizorul revenind în avanscena cinematografului românesc abia în 1975, cu Comedie fantastică, "„un S.F. în toată regula
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
pe Pământ în căutare de surse energetice. Dar ce bun rol pentru Mihăiță!”" Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că după realizarea capodoperei "Scurtă istorie", talentul lui Ion Popescu-Gopo "„s-a disipat în cam tot atâtea filmulețe derizorii”", regizorul revenind în avanscena cinematografului românesc abia în 1975, cu Comedie fantastică, "„un S.F. în toată regula, dar abordat la cel mai soft mod posibil, despre alienare și umanitate în condițiile unei societăți hiper-tehnologizate”".
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
urmă îi înmânează o fotografie a Otiliei, dar Felix nu o recunoaște în poză pe fata de care fusese îndrăgostit cândva. Pascalopol moare în trenul sanitar înainte ca Felix să afle ce se întâmplă cu Otilia. Scenaristul Ioan Grigorescu și regizorul Iulian Mihu au purtat „lungi și fructuoase discuții” cu George Călinescu cu privire la realizarea unui film după romanul "Enigma Otiliei". Scriitorul a spus că el dorea ca ecranizarea să fie făcută în stilul filmului "Umbrelele din Cherbourg" (1964), un film cântat
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
de valoare a cinematografiei românești, un "„vârf de carieră în opera unui cineast atât de contradictoriu și inegal cum s-a dovedit a fi Iulian Mihu”". Într-o cronică publicată în revista „Cinema” (nr. 4/1972), Adina Darian afirma că regizorul a pus accentul pe spațiul claustrat al caselor Giurgiuveanu și Tulea, renunțând la dimensiunea citadină a romanului. „Aparatul nu se lasă condus întotdeauna spre locurile pe care îl împinge litera romanului. Nu colindă străzile Bucureștiului: strada Antim sau strada Sfinții
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
spre Fundătura Vaselor...; nici nu ne sunt arătate plimbările lui Felix prin Cotroceni, pe Calea Plevnei sau pe șoseaua care «se înfunda la hipodrom». Pentru a nu ieși din atmosfera interioarelor îngrămădite și prăfuite, pentru a nu rupe vraja aceea fantastică, regizorul a renunțat la dimensiunea citadină a romanului, preferându-i spațiul c1austrat, din interiorul caselor năpădite de molii. Aici infernul sunt «ceilalți». Acei «ceilalți» care poseda știința de a se sufoca unii pe alții, de a se devora unii pe alții
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
nici spectatorul nu poate evada din fascinanta atmosfera a filmului ce se țese ca o vrăjitorie”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Felix și Otilia" este cel mai valoros film realizat de Iulian Mihu, în care regizorul „s-a apropiat de universul romanului cu un manifest simț creator, interpretându-l, prelungindu-l, cinematografizându-l în spirit călinescian, punând accent - fără a desconsidera trama propriu-zisă - pe realizarea portretelor de grup, în atmosfera de epocă reconstituită cu mijloacele frescei cinematografice
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
de universul romanului cu un manifest simț creator, interpretându-l, prelungindu-l, cinematografizându-l în spirit călinescian, punând accent - fără a desconsidera trama propriu-zisă - pe realizarea portretelor de grup, în atmosfera de epocă reconstituită cu mijloacele frescei cinematografice”. Criticul laudă intuiția regizorului de a distribui în rolul lui Felix un tânăr neprofesionist (scenograful Radu Boruzescu) care i-a conferit personajului "„inocențele și stângăciile unei tinereți reale”". Atmosfera, pusă în valoare de decoruri, de imaginea în Graphys color și de muzica lui Anatol
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
lor ușor demodat, desprinse, parcă, dintr-un album de epocă îngălbenit pe la colțuri. Un film ce impresionează, înainte de toate, prin frumusețea formală, limbajul cinematografic subtil, adeseori strălucitor în plan pur vizual, plastic”". Un alt critic, Ioan Lazăr, remarcă crearea de către regizor a unei atmosfere livrești cu peisaje citadine, dar și rurale. Un rol important în acest sens îl are tușa sepia a procedeul „graphis-color” prin care se creează un mediu demodat, asemănător cu cel degajat de fotografiile vechi de la începutul secolului
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
fiind considerat ca "„un frumos exemplu de ecranizare iconoclastă”". În opinia sa, prestația celor doi actori tineri a egalat-o pe cea a marilor nume de pe generic - Clody Bertola, Gheorghe Dinică, Gina Patrichi, Eliza Petrăchescu, Violeta Andrei sau Ovidiu Schumacher. Regizorul Savel Stiopul îl consideră "„un film de-sine-stătător, un film cu adevărat de autor. Este o interpretare liberă a literei scrise. Este o demonstrație că în România exista, în acel moment, film, exista originalitate, existau metaforă, simbol și o poetică cinematografică
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Luând drept pretext romanul lui G. Călinescu, Mihu și scenaristul Ioan Grigorescu (Pr. ACIN) rețin, din paginile cărții, picanterii tipologice și gestuale ușor de speculat, lăsând deoparte sensurile adânci. Regizorul renunță la dimensiunea citadină și socială a modelului literar, claustrând acțiunea în învălmășeala unui „film de cameră” cu interioare prăfuite, dominat de imaginația creatoare dar marginală a unui desant, format din Miruna și Radu Boruzescu căruia li se alătură arhitectul
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
cunoscut mai ales pentru coloanele sale sonore. A compus muzica pentru peste 80 de filme, în special pentru trilogia "The Lord of the Rings" ("Stăpânul Inelelor"), pentru care a câștigat trei premii Oscar. Este de asemenea un lung colaborator al regizorului David Cronenberg, compunând muzica pentru toate filmele acestuia cu excepția unuia, începând cu 1979. A compus de asemenea câteva lucrări concertistice inclusiv o operă, "The Fly" ("Musca"), bazata pe subiectul (dar nu și pe muzica) filmului lui Croneberg din 1986. Premiera
Howard Shore () [Corola-website/Science/326300_a_327629]