17,261 matches
-
atent la tensiunile dintre prim plan și fundal, la schimbul de pase magnetice care se instalează cu intrarea în cadru a acestui personaj feminin. Ipolit Strâmbu realizează un "Studiu de nud" în Rampa 389, "studiu" în care putem recunoaște o sensibilitate afină simbolism-decadentismului. Femeia pozează cu capul aplecat, sprijinit în palmă, într-o atitudine de reverie, de tristețe. Pictorul realizează pictura unei stări, a unui sentiment care, chiar dacă nu are intensitatea maladivului, se colorează de o sensibilitate puternică. Există aici și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care putem recunoaște o sensibilitate afină simbolism-decadentismului. Femeia pozează cu capul aplecat, sprijinit în palmă, într-o atitudine de reverie, de tristețe. Pictorul realizează pictura unei stări, a unui sentiment care, chiar dacă nu are intensitatea maladivului, se colorează de o sensibilitate puternică. Există aici și o subtilă tensiune între reflexivitate și afect, nuditatea reflectă starea emoțională prin reverie. Frumusețea acestui nud nu mai este asociată cu voluptatea, nu este menită să reflecte o armonie a proporțiilor, ci este trecută prin filtrul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
damnat. Romanul matein, Craii de Curtea-Veche, se deschide și se închide cu o paranteză muzicală, un vals melancolic cu funcție opiacee pentru care întreg romanul constituie un libret. Însă înainte de toate, simbolismul asociază muzica poeziei într-un nou registru de sensibilitate, care nu mai reclamă sonoritățile incantatorii ale recitării care se adresau rimei și ritmului, ci o muzicalitate interioară, subtilă, ineluctabilă, care asociază într-un efect nou, sinestezic, și celelalte simțuri, în special văzul. În proiectul de copertă pentru volumul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
va reda nu serenitatea și puritatea detașată a sunetului divin, ci muzica melancoliei, a unei ireparabile pierderi, ilustrată de tragedia orfică a pierderii Eurdikei, dar și a sfârșitului său. În ceea ce privește reprezentarea lui Orfeu în arta plastică, se poate observa că sensibilitatea simbolistă operează o altă selecție a episoadelor consacrate, sau oferă o tratare a lor în cheie proprie. Dacă în pictura din secolul al XVII-lea era privilegiată secvența în care Orfeu reușește să îmblânzească animalele grație lirei sale, ca la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adesea și compozitori și interpreți ai propriilor balade. În cazul de față, poezia nu devine recitativ, nu este instrumentată erotic, ci posedă o muzicalitate internă reactualizabilă chiar și la o lectură mută. În spațiul picturii, Orfeu devine figura tragică a sensibilității simboliste, expresie a supremației artei, dar și a unei relații în spirit decadent între artă și natură, relație conotată de decapitarea acestuia de către Menade. Tema obsesivă a lui diminutio capitis atât de prezentă în spectrul sensbilității decadente încât Jean de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neconsolat de pierderea femeii iubite se sinucide, fie în aceea în care este ucis de menade. Legat de pierderea lui Euridike avem pictura lui Charles de Soucy, Orfeu și Euridike (1922), intens dramatizată, cu o notă ușor artificială, deloc străină sensibilității decadente. Într-un gest deznădăjduit de implorare inutilă, Orfeu își ridică lira în timp ce Euridike, de o lividitate de statuie, își întoarce dramatic capul în direcție opusă. Poezia preia tot acest fond dramatic, ilustrat de episodul tragic al celei de-a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care au luat o formă igniferă. Asemeni haloului auratic al sfinților, capul său este înconjurat de un nimb luminos, încununat de lauri și de părul asemeni unei cozi de cometă. Poetul dobândește aura demoniilor romantice aduse la incandescența rece a sensibilității decadente, a unei frumuseți blestemate. Coborârea lui Orfeu în Infern nu este străină de alte două descinderi exemplare în lumea infernală, cea a lui Iisus Hristos și cea a lui Dante însoțit de Vergilius din Divina Commedia. Una are caracter
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artist orfic, la Mina Byck Wepper, sau la o reprezentare a armoniilor poetice transcrise muzical într-un cadru vast de natură la Octav Smigelschi, pentru a nu pune la socoteală și portretele făcute diverșilor compozitori și muzicieni în cheia unei sensibilități simboliste care acordă combustiile creației cu intensitatea afectului și autoconsumul deplin. Sedus la rândul lui de mitul poetului orfic, Kimon Loghi (1873-1952) tratează tema într-un tablou intitulat Orfeu (ulei pe carton, 60 x 49 cm). Cântărețul din liră în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
evidențiind fascinul pe care-l întreține jocul imaginației în picturile sale. Dimensiunea poetică a picturii sale releva caracterul ei simbolist, redat de o stilistică particulară, în care culoarea avea o pondere considerabilă. "Kimon Loghi e un adevărat poet, atât prin sensibilitatea și imaginația ce o pune în concepție, cât și prin misterul și delicatețea de culoare cu care învălue realitatea. El nu este un rob al naturei, care să copieze cu o exactitate fotografică un pom, o casă, o mână sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
face și analiza modernismului actual, cercetându-l sub toate raporturile față de arta clasică de la Phidias până la P. de Chavanes(sic)"409. Cu ocazia Expoziției de la Ateneu, ținută în 1908, expoziție care-i avea printre invitații de seamă pe artiștii de sensibilitate simbolistă, Eugène Carrière și Aman-Jean, Francisc Șirato se pronunță în favoarea lui Kimon Loghi, speculând asupra temperamentului în artă nu l-am putea numi simplu, "talent"? care-i permite pictorului să preia modificând conform structurii sale tema. Comentariile pe tema originalității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viziunea simbolistă. Artur Verona pictează Frumusețe antică, o vază ornamentală de proveniență romană, tablou simbolist mai degrabă prin titlu; Artachino, o temă mitologică în Biblis transformată în izvor, de gust clasic; Dimitrie Florian un Templu grecesc, care introduce în ecuație sensibilitatea ruiniștilor romantici la confiniile cu simbolismul. În pictura lui Loghi, temele antichității probează o recurență semnificativă, și este foarte posibil ca ascendența grecească a lui Loghi să joace un rol important în ce privește această direcție a simbolismului său. Picturi precum Două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
joace un rol important în ce privește această direcție a simbolismului său. Picturi precum Două femei în peisaj arcadic, Vestale, Idilă romană, Ifigenia în Taurida, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Faun și nimfă, La fântână etc. constituie expresia revival-ului anticizant impregant de sensibilitatea simbolistă. Ruinismul romantic exercită o influență asupra lui Loghi, "ruinurile" se integrează firesc unui peisaj arcadic dominat de nostalgia trecutului, pictorul oscilează între sugestia unei stări de visare melancolică pe care tabloul o imprimă și armonia arcadică a peisajului. Într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a așezat o amforă pe marginea ei. Raportul dintre trecut și prezent este ambiguizat, în definitiv, nu poți plasa clar în timp scena, antichitatea pare să fie aievea, deși titlul tabloului îi indică caracterul fantasmal, de reconstrucție nostalgică în cheia sensibilității simboliste, unde fiecare element tinde să se transforme într-un simbol. Într-un alt tablou intitulat Vestale, putem observa un Loghi deja mediteraneizat, în culori calde, tot pe un fundal marin, însă cu mestecenii care stilizează verticalitatea accentuând deambulația hieratică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
curentă în pictura prerafaeliților, ca și ilustrarea unor legende sau episoade din eposul germanic, își transmit în ecou puterea de seducție. Spiridon Antonescu nu vede în vehicularea unei recuzite simboliste de inspirație böckliniană o formă de epigonism, aceasta pentru că alfabetul sensibilității simboliste, cu iconurile proprii, configurase deja un vocabular simbolist european, la îndemâna oricui. Credem că este permis orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că ele se întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Spiridon Antonescu încearcă să acrediteze ideea unui aer de familie, pe care îl împrumută pictura europeană a timpului în ciuda diferitelor școli și orientări, afirmație de o vagă generalitate, din care, însă, se poate extrage observația unor afinități în direcția unei sensibilități simbolisto-decadente. "Un Hans von Bartels e același ca și un Besnard, tot așa după cum un Sargent e un Segantini și un John Lavery, un Jacques Emile Blanche, amândoi portretiști de valoare. [...] Dacă Stevens samănă oarecum cu Whistler sau un Puvis
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Un pictor romantic: Kimon Loghi"434. Istoricul de artă identifică două faze ale acestui romantism în primele două decenii, unul idilic, literar, în pictură, iar în următoarele două, în perioada interbelică în special, un romantism de nuanță postimpresionistă. Spectrul de sensibilitate artistică se întregește atunci când în rândul pictorilor romantici Petre Oprea îl include și pe Franz von Stück, înregistrat în majoritatea studiilor despre simbolism ca pictor simbolist. Unde însă se află Loghi în locul geometric al sensibilității simboliste? Ca și în cazul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de nuanță postimpresionistă. Spectrul de sensibilitate artistică se întregește atunci când în rândul pictorilor romantici Petre Oprea îl include și pe Franz von Stück, înregistrat în majoritatea studiilor despre simbolism ca pictor simbolist. Unde însă se află Loghi în locul geometric al sensibilității simboliste? Ca și în cazul lui Pallady, elevul lui Gustave Moreau, Loghi se detașează până la un punct de sub influența maestrului său, Von Stück, aducându-i însă omagiul. Pictura sa se "încălzește" treptat ca tonalitate, dar și tematic, de la atmosfera sumbru-întunecată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
va depăși impresionismul, așa cum unii autori au demonstrat-o, pentru a-l înțelege pe Luchian nu trebuie să pierdem din vedere că această depășire se realizează trecând prin impresionism, mai mult încă, rădăcinile sale sunt împlântate în humusul fertil al sensibilității impresioniste. Departe de a face din impresionism un program, o simplă manieră (pânzele sale contingente cu impresionismul sunt întotdeauna însoțite de altele, care se distanțează de el), Luchian a căutat o lecție, așa cum o căuta la maeștrii din muzee [...]"441
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sub influența unui simbolism difuz care, le disociază de scenele de pitoresc urban sau de intențiile evident polemice, specifice, mai degrabă, picturilor unui Octav Băncilă. Pictorul nu face propriu-zis critică socială, iar periplul său prin mahalalele Bucureștiului găsește în el sensibilitatea observației, fără ictusul vaticinar al militantului socialist. Într-un tablou precum Popas în pădure, figurile personajelor, un bătrân însoțit de un copil, probabil fiica sa, se detașează de contextul interpretativ al pitorescului melancolic sau idilic, marcând o izolare într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al militantului socialist. Într-un tablou precum Popas în pădure, figurile personajelor, un bătrân însoțit de un copil, probabil fiica sa, se detașează de contextul interpretativ al pitorescului melancolic sau idilic, marcând o izolare într-un cadru mai vast al sensibilității notației pe marginea unei scene. Spre deosebire de spațiul urban, spațiul silvan legitimează aici o notă intimistă și o ritualitate îndepărtată, ritualitate care ieșea în evidență la Böcklin, cu Pădurea sacră. Theodor Enescu sesizează o valorizare a formelor și a compoziției, generată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ulterior, Petru Comarnescu, în cele trei ediții biografice din 1955, 1960, 1965444 construiesc portretul unui om de o excepțională generozitate și de o mare naturalețe. Virgil Cioflec, care s-a aflat mai des în preajma pictorului, a menționat nu numai extrema sensibilitate a acestuia, dar și o serie de considerații privitoare la relația dintre natură și pictură în concepția pictorului. Chiar dacă respinge artificialitatea, pictorul nu este partizanul transcrierii naturii în tablou, ci filtrării ei printr-o "état d'âme". Theodor Enescu face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la o parte jocul imaginației și inspirația genuină. "Se înțelege că pentru Luchian asemenea panouri decorative nu erau decât un prilej de a-și exercita știința sa combinatorie de linii, deși, cum am văzut, în acuarelele pregătitoare de mai sus, sensibilitatea liniei sale și finețea ochiului par a-și exprima încântarea de a se desfășura"451. Într-adevăr, abordarea Art Nouveau-ului presupune în anumite circumstanțe și abilități "meșteșugărești". Dintre poeți, Arghezi își va trasa poetica așezând talentul sub semnul meșteșugului și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al decupajului dramatic al scenei shakespeariene. Tema era tratată și de Pallady într-un tablou elocvent pentru gustul simbolisto-decadent. Ingenuitatea poate fi adesea o capcană, însă în aceste cazuri, ea ilustrează teme apropiate gustului decadent, femei aflate sub semnul unei sensibilități maladive înscrise într-o senzualitate nevrotic-virginală. Nimic nu ne ajută să diferențiem chipul Ofeliei de cel al fetei desenate pentru afișul societății "Ileana", fată care plutește în aceași diafană somnolență, sugerată de unduirea acvatică a părului ei. Pasiunea lui Luchian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
valuri, flăcări și o serie de motive curioase și fără legătură între ele, dar foarte sugestive"453. Pictorița descoperă o sală plină cu bronzuri, descoperire esențială care lasă o puternică impresie asupra ei și ne permite să vedem amprenta unei sensibilități care va ghida opțiunile artistice ulterioare. La fel, Cecilia Cuțescu-Storck remarcă la aceste statuete înfățișând figuri umane, spontaneitatea gesturilor și caracterul lor genuin. Artista pare atrasă de o Ur-Form transpusă la nivelul acestei gestualități pe care o reconsideră decorativ, făcând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se va îmbogăți cu experiențe noi, integrate însă într-o structură bine precizată. Există serii precum cea care are drept numitor comun personajul Salomeei și a căror temă, decapitarea sfântului Ioan, constituie mizanscena dramatică împrumutată atât artei clasice, cât și sensibilității decadente, dar și cicluri precum cel al țigăncilor, care nu sunt neapărat anunțate, și, dincolo de acestea, serii afine prin felul în care unele picturi își răspund tematic și formal. Un bun exemplu pentru astfel de picturi care participă la un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]