17,517 matches
-
vedere geologic, aceste culmi (ce pornesc de la altitudini minime de sub 200 m, ajungând la punctul maxim de 836 m. atins în "Vârful ") sunt dezvoltate pe strate de roci sedimentate constituite din tufuri vulcanice, șisturi cristaline, roci magmatice, calcare și granit. Situl include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia (arie protejată de tip palentologic, ce adăpostește resturi fosile constituite din cochilii de moluște atribuite Ponțianului mediu) și Runcu-Groși (arie naturală de tip forestier). „Drocea” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
magmatice, calcare și granit. Situl include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia (arie protejată de tip palentologic, ce adăpostește resturi fosile constituite din cochilii de moluște atribuite Ponțianului mediu) și Runcu-Groși (arie naturală de tip forestier). „Drocea” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din sud-vestul Munților Apuseni. Situl dispune de 8 tipuri de habitate naturale: Păduri de
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
naturală de tip forestier). „Drocea” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din sud-vestul Munților Apuseni. Situl dispune de 8 tipuri de habitate naturale: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene și Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); ce adăpostesc, conservă și asigură condiții de viețuire câtorva specii din fauna protejată a țării. La baza desemnării sitului se află cinci specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: un mamifer din specia ("Canis lupus") lup cenușiu și patru specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
Borzont este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
partea central-vestică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Joseni (în partea nordică a satului Bucin și cea vestică a Borzontului); în imediata apropiere de drumul național DN13B, care leagă municipiul Gheorgheni de localitatea Praid. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
de localitatea Praid. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 265 hectare și include rezervația naturală de tip botanic - Piemontul Nyíres de la Borzont. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 265 hectare și include rezervația naturală de tip botanic - Piemontul Nyíres de la Borzont. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pășuni, și răriști de molidișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Călimani (grupare montană ce aprține lanțului carpatic al Orientalilor); ce adăpostește elemente floristice caracteristice zonei depresionare a Giurgeului. Situl
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pășuni, și răriști de molidișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Călimani (grupare montană ce aprține lanțului carpatic al Orientalilor); ce adăpostește elemente floristice caracteristice zonei depresionare a Giurgeului. Situl dispune de două tipuri de habitate naturale: Pajiști aluviale din "Cnidion dubii" și Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"). La baza desemnării sitului se află două specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
carpatic al Orientalilor); ce adăpostește elemente floristice caracteristice zonei depresionare a Giurgeului. Situl dispune de două tipuri de habitate naturale: Pajiști aluviale din "Cnidion dubii" și Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"). La baza desemnării sitului se află două specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
munte ("Ligularia sibirica") și clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"). Alături de cele două rarități floristice sunt întâlnite și alte specii de flori și ierburi, printre care: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), coada șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări migratoare: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Băița (în nordul satului Crăciunești și este străbătută de drumul județean DJ706A, care leagă localitatea Lunca de Băița. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
leagă localitatea Lunca de Băița. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 274 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, zone umede cu izvoare permanente, peșteri
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 274 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, zone umede cu izvoare permanente, peșteri, goluri carstice, stâncării calcaroase și grohotișuri) încadrată în bioregiunea continentală a Hunedoarei, aflată la poalele Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică a
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună (Bufo bufo); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"), fluturi din speciile: ("Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea arion"(albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena, Maculinea alcon". La baza desemnării sitului se află stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), specie protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de: ruginiță ("Asplenium adulterinum"), strașnic ("Asplenium trichomanes"), unghia-ciutei ("Asplenium ceterach"), turiță mare
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Asplenium trichomanes"), unghia-ciutei ("Asplenium ceterach"), turiță mare ("Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), gențiană ("Gentiana cruciata"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), șoaldină aurie (Sedum hispanicum), precum și "Seseli elatum ssp. austriacum", specie endemică pentru acest sit. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje Videoreportaj
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]