21,512 matches
-
definitorii, dincolo de variațiile de stil și de atitudine, înregistrate de-a lungul carierei jurnalistice. În acest sens, problema națională, situația țărănimii, chestiunea evreiască, concepția despre stat și teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului, viața politică internă și politica externă sunt teme abordate cu predilecție de Eminescu, în paginile de ziar. a. Problema națională. Importanța pe care jurnalistul o acordă problemei naționale, pe parcursul întregii sale cariere jurnalistice, este subliniată de Garabet Ibrăileanu, care afirmă că "întotdeauna la Eminescu (...) chestiunea socială se confundă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îndată ce ei s-ar declara gata de a propune supunerea lor și a încheia un armistiț de șase săptămâni"447; ,,Le Nord scrie în privirea conflictului austro-român următoarele: Spiritul conciliant al contelui Kalnoky e prea cunoscut pentru ca să avem a ne teme de noua campanie a ziarelor vieneze în contra României"448. Indiferent de natura sursei la care face apel, jurnalistul uimește prin ușurința cu care abordează subiecte dintre cele mai variate și rapiditatea cu care identifică citate revelatorii în exemplificarea ideilor. În
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
suntem de mai înainte siguri că evreii nici nu vor aceste drepturi, căci nu țin deloc la onoarea de a fi concetățenii d-lor Costinescu, Pătărlăgeanu, Mărgăritescu, Pundescu ș.a."478. Nu lipsesc din textul articolelor nici justificările gazetarului, care se teme că va fi condamnat pentru asprimea tonului și virulența judecăților de valoare: " Daca tonul foii noastre e uneori de-o estraordinară asprime, cititorii desigur că nu vor fi uitând ce cumplită e starea de lucruri în care se află țara
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
judeca daca ceea ce ne impută Românul este serios. Facem pentru aceasta apel la cititorii "Românului", căci niciodată nu ne îndoim de bunul simț al românilor, fie de orice nuanță politică, când e vorba de destinele țării"480. "Cum nu se teme ca nu cumva printre cititorii jurnalului său să se găsească vrun om în fire și cu mințile întregi care să-și zică: Dar proști ne mai crede d. Rosetti pe noi românii când vine de ne vorbește de compțiune și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
necultivate, abandonate, golite de locuitori, acoperite cu mărăcini și cu rug, sau de asemenea în cea mai mare parte a regiunilor care produc copacii cei mai deși, pe aceștia crescînd în păduri dese. Și, în multe locuri, ne-am putea teme ca urmele acestei devastări să nu dureze și să nu rămînă vizibile, dacă providența divină nu ar veghea cum știe mai bine asupra lucrurilor acestei lumi. Tot ceea ce se putea cultiva în acele timpuri pe aceste meleaguri, era numai în jurul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu Spania, se apropie de tînărul Henri de Guise, nerăbdător să răzbune moartea tatălui său. Or, la 22 august 1572, Coligny scapă unui atentat pus la cale, fără îndoială, de Henri de Guise. Regina mamă, fie că se va fi temut de o reacție violentă a hughenoților, fie că va fi vrut să o ia înaintea unei revolte a populației pariziene violent antiprotestantă și excitată de familia de Guise, îi smulge fiului său ordinul de executare a principalilor șefi protestanți veniți
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
catolici. Tulburare economică și socială ca urmare a Blocadei continentale, a dificultăților de aprovizionare, a creșterii apăsării impozitelor indirecte, "drepturile reunite": au loc răzmerițe la Caen în 1812, trebuie împușcați oameni pentru a da exemple și burghezia începe să se teamă pentru interesele sale. În sfîrșit, recrutarea devine o apăsare intolerabilă, dezertările se înmulțesc deci, iar propagandei engleze îi dă mîna să difuzeze legenda căpcăunului devorator de carne tînără. Astfel apare o fragilitate care se ilustrează în octombrie 1812, cînd ciudatul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai mulți infanteriști de-ai noștri spînzurați. Acești nenorociți se lăsaseră prinși pe cînd părăsiseră pentru o clipă convoiul [...]. "[Parquin face alți prizonieri]. Am aflat că aparțineau trupelor de guerilă ale unui preot, călugăr răspopit, oameni dintre cei mai de temut, care interceptau drumul între Valladolid și Salamanca; el îi spînzura pe prizonieri în ștreanguri pe care le plasa anume pe drumuri [...]. Acești nenorociți [prizonieri spanioli] puteau spera să scape cu viață dacă comandantul nu ordona să-i scotoceasă. Această împrejurare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și Ludovic-Filip, a dat de trei ori dovada neputinței sale. Toată lumea este decisă să facă experiența unei noi forme de guvernămînt, și, pentru că nu există mînie care să o respingă, nu există mînie pentru a o instaura. Să nu ne temem prea mult nici de cluburi, nici de alegeri, nici de Adunarea națională: nu există riscul de a reîncepe Teroarea din '93, istoria nu se repetă și instituțiile politice care încep să ne dezguste nu-i mai pasionează destul pe oameni
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Frédéric Ozanam (1813-1853), fondator al Conferințelor de la Saint-Vincent-de-Paul, profesor la Sorbona, scrie la 6 martie 1848, fratelui său, că revoluția din Februarie este o revoluție socială. El compară revoluția care tocmai a avut loc cu revoluțiile precedente. El nu se teme de o nouă Teroare, dar se teme de pericolele economice și sociale. DOCUMENT 2 "Libertățile necesare" după Thiers "Pentru mine, domnilor, sînt cinci condiții care constituie ceea ce se numește necesarul în materie de libertate. Prima este cea care este destinată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Saint-Vincent-de-Paul, profesor la Sorbona, scrie la 6 martie 1848, fratelui său, că revoluția din Februarie este o revoluție socială. El compară revoluția care tocmai a avut loc cu revoluțiile precedente. El nu se teme de o nouă Teroare, dar se teme de pericolele economice și sociale. DOCUMENT 2 "Libertățile necesare" după Thiers "Pentru mine, domnilor, sînt cinci condiții care constituie ceea ce se numește necesarul în materie de libertate. Prima este cea care este destinată să asigure securitatea cetățeanului. Trebuie ca cetățeanul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
va vrea ca guvernanții săi să guverneze, ca funcționarii săi să nu înșele prin intermediul funcțiilor lor, ca soldații săi să se ocupe doar de apărarea sa, ca magistrații săi să facă o justiție adevărată, ca diplomația sa să nu se teamă de nimic altceva decît de a-i servi rău interesele. A IV-a Republică franceză va voi să fie servită și nu folosită. Mai mult, ea va aboli toate coalițiile de interese sau de privilegii, în legătură cu care am văzut prea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dintre Biserică și popor? Creștinismul occidental, de asemenea, e judecat și se judecă pe sine cu măsura vizibilității lui sociale. în anii '80 ai secolului trecut, L. Koakowski vorbea tăios despre așa-zisa criză actuală a creștinismului, care, clamată și temută de mulți credincioși, revine pentru ei la anemierea/dispariția influenței publice a religiei. Dar prin faptul că religia pierde accelerat teren în viața publică, în cultura generală, în școală, nu credința se află în criză, afirma apăsat Koakowski, ci doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
potrivite. Totuși, ajuns la vîrsta lui tîrzie, mentalul modern amestecă un pic de moderație în venerația lui față de știință. Obișnuit de acum cu structurile explicative și cu extraordinara tehnologie pe care ea i le pune la îndemînă, începe să se teamă de anumite pericole bine mediatizate (degradarea planetei, arme cu putere de distrugere uriașă, inginerie genetică) și privește mai nuanțat posibilitățile cognitive ale științei. El e, poate, mai dispus acum să ia în seamă poziția celor care studiază relația dintre religie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dăm seama, din interiorul propriei tradiții, de diversitatea lumii și de universalul țintei care ne orientează căutarea. Dar, dacă modernitatea tîrzie ne așază într-un context nou, temele pe care am încercat să le evoc folosind-o drept suport sînt teme dintotdeauna, mărci ale absolutului în curgerea tuturor timpurilor, în conștiința omului de pretutindeni. Platon a folosit numeroase rafinamente stilistice pentru a semnifica incapacitatea expresiei, a textului, a formei de a încapsula adevărul. Dialogurile lui îl constrîng aproape pe cititor să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este însoțit de un derivat din aceeași clasă morfologică, sau din clase diverse: stea - înstelare, clopot - clopotniță, cântec - cântare, tare - întăritor, a prinde - a desprinde, a naște - a renaște, trai - trainic, cinste - cinstit, leagăn - a legăna: „Știu că mi-i teamă oricând să trezesc, Singur cântarea ce dorme în mine, Cântecul acesta să-l spunem în doi, Buzele noastre ușor să-l adune.” (Însemnări de primăvară) „Sorb vinul tare și întăritor Chiar din îngrângerea cea mai amară.” (Regenerare) „Bătăile versului am
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sfânt, devenind bun creștin. Păgânul Crăciun, trezit din beție, merge spre staul, după Crăciuneasa. Și ce-mi vede? Tot grajdul e numai lumină. Sus, îngerii cântă. Cuprins de mometul feeric, gospodarul se aruncă în genunchi și se închină. - Nu te teme, Crăciune! Îi zice Maica Domnului, de lângă omul ei Iosif. Dumezeul cel sfânt a dorit să ajung la casa ta și să facă minunea asta, ca să- ți arate și ție că s-a apropiat împărăția cerurilor. De azi numele tău
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sociale a consumatorilor de substanțe psihotrope. Lucrarea abordează problematica amintită dintr-o perspectivă pluridisciplinară, oferind informații privind evoluția și amploarea fenomenului, consecințele consumului de droguri, măsuri de prevenție și modele de intervenție. Adicția, consumul de droguri, consumatorul de droguri sunt teme tratate din perspectivă istorică, prin analiză comparată, pornind de la concepte de bază, modele teoretice, politici sociale și de intervenție în domeniu, concomitent cu analiza reflexivă menită să identifice cauze ale existenței și proliferării acestui fenomen, dar și forme și metode
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lumii acesteia, nu caută să adune bogăție, nu iubește iubirea de argint, nu e obraznic, nu iubește pricirea, nu învață cu patimă, nu poartă grijă pentru ceva. De-l vor dezbrăca, nu se întristează, nu ține voia sa, nu se teme de foamete, nici de făcătorii de rele. Nu se teme de fiară, nici de război. De se face prigoană, nu se turbură!” Această icoană a copilului e totuna cu a omului renăscut în Duh. „Pruncul după Duh” e la același
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de argint, nu e obraznic, nu iubește pricirea, nu învață cu patimă, nu poartă grijă pentru ceva. De-l vor dezbrăca, nu se întristează, nu ține voia sa, nu se teme de foamete, nici de făcătorii de rele. Nu se teme de fiară, nici de război. De se face prigoană, nu se turbură!” Această icoană a copilului e totuna cu a omului renăscut în Duh. „Pruncul după Duh” e la același nivel de puritate cu „pruncul după trup”. Astfel încheie textul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
elevilor cu performanță școlară scăzută. III.6 Relația profesor - elev în construirea autonomiei elevului Gradul de autonomie și formarea elevilor depinde în mare măsură de profesor: profesor - despot, profesor - dădacă sau profesor - partener. Elevul autonom este elevul care nu se teme să își exprime punctul de vedere, argumentează logic și coerent, se implică cu pasiune în situațiile noi apărute în școală, are inițiativă, are încredere în capacitățile proprii și își asumă răspunderea pentru acțiunile sale. Nu se lasă influențat de judecățile
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sfânt, devenind bun creștin. Păgânul Crăciun, trezit din beție, merge spre staul, după Crăciuneasa. Și ce-mi vede? Tot grajdul e numai lumină. Sus, îngerii cântă. Cuprins de mometul feeric, gospodarul se aruncă în genunchi și se închină. - Nu te teme, Crăciune! Îi zice Maica Domnului, de lângă omul ei Iosif. Dumezeul cel sfânt a dorit să ajung la casa ta și să facă minunea asta, ca să- ți arate și ție că s-a apropiat împărăția cerurilor. De azi numele tău
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
majoritatea sensurilor produse de/prin texteme sunt, la fel ca în "tehnica liberă a vorbirii", banale. Totuși, există situații în care textemele sunt producătoare de sensuri "poetice", precum în următorul exemplu din Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă: "Nu te teme, știu eu năzdrăvănii de ale Spânului; și să fi vrut, de demult i-aș fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-și mai joace calul. Ce gândești? Și unii ca aceștia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
le învăluie pe toate. Nimene dintre muritori nu l-a văzut decât în valuri și vânturi, și-n raza care străpunge moartea trezind colțul grăuntelui. Pentru oamenii de rând e trebuință să se găsească cea mai potrivită alcătuire ca să se teamă și să nu se mănânce unii pe alții ca fiarele. Dar pentru noi ceea ce e veșnic nu se poate clăti." (p. 20) În ciuda retoricii aparent creștine care învăluie învățăturile Magului, textemul- cheie al fragmentului citat evocă, de fapt, o reprezentare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dement; în privire i-am citit părerea de rău pentru destăinuirea făcută unui tânăr, evident nedemn de ea. Cu toate acestea, în răspunsul domniei sale nu am simțit nici urmă de infatuare sau dorință de a mă epata: " Dacă m-am temut? Noi așa am fost educați: dacă trebuie să mori pentru Transilvania, mori". Departe de mine să susțin că în Ungaria toată lumea, fără excepție, ar fi avut asemenea sentimente față de Transilvania, dar că el le avea este neîndoios. Kozma Miklós, președintele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]