17,513 matches
-
gradul doi, al doilea are gradul unu, iar al treilea are gradul zero. Când un polinom este dispus în ordinea naturală, el are termenii de grad mai mare înaintea celor de grad mai mic. În primul termen, coeficientul este 3, variabila este "x", iar exponentul este doi. În al doilea termen, coeficientul este -5. Al treilea termen este o constantă. Gradul unui polinom este cel mai mare grad al unui termen al său. În acest exemplu, polinomul are gradul doi. Un
Polinom () [Corola-website/Science/310020_a_311349]
-
polinomială prin aplicarea secvențială a unor legi comutative, asociative, și distributive este în general considerată tot un polinom. De exemplu este un polinom pentru că este echivalent cu formula 6. Coeficientul este formula 7. Dar, nu este polinom pentru că include împărțirea printr-o variabilă. La fel și pentru că are o variabilă la exponent. Deoarece scăderea poate fi tratată ca o adunare cu termenul opus, și deoarece ridicarea la o putere întreagă pozitivă și constantă poate fi tratată ca înmulțire repetată, polinoamele se pot construi
Polinom () [Corola-website/Science/310020_a_311349]
-
comutative, asociative, și distributive este în general considerată tot un polinom. De exemplu este un polinom pentru că este echivalent cu formula 6. Coeficientul este formula 7. Dar, nu este polinom pentru că include împărțirea printr-o variabilă. La fel și pentru că are o variabilă la exponent. Deoarece scăderea poate fi tratată ca o adunare cu termenul opus, și deoarece ridicarea la o putere întreagă pozitivă și constantă poate fi tratată ca înmulțire repetată, polinoamele se pot construi din constante și variabile folosind doar două
Polinom () [Corola-website/Science/310020_a_311349]
-
pentru că are o variabilă la exponent. Deoarece scăderea poate fi tratată ca o adunare cu termenul opus, și deoarece ridicarea la o putere întreagă pozitivă și constantă poate fi tratată ca înmulțire repetată, polinoamele se pot construi din constante și variabile folosind doar două operații: adunarea și înmulțirea. O funcție polinomială este o funcție definită ca evaluând un polinom. De exemplu, funcția "f" definită prin este o funcție polinomială. Funcțiile polinomiale sunt o clasă importantă de funcții derivabile. O ecuație polinomială
Polinom () [Corola-website/Science/310020_a_311349]
-
produs de polinoame liniare. De exemplu, polinomul este forma extinsă egală cu polinomul care este scris în forma factorizată. Constantele polinoamelor liniare (în exemplul de mai sus -3 și +1) pot fi în anumite cazuri imaginare. Toate polinoamele de o variabilă sunt echivalente cu un polinom de forma Această forma este considerată forma generală a polinoamelor de o singură variabilă.
Polinom () [Corola-website/Science/310020_a_311349]
-
Constantele polinoamelor liniare (în exemplul de mai sus -3 și +1) pot fi în anumite cazuri imaginare. Toate polinoamele de o variabilă sunt echivalente cu un polinom de forma Această forma este considerată forma generală a polinoamelor de o singură variabilă.
Polinom () [Corola-website/Science/310020_a_311349]
-
cunoscute condițiile problemei.” Ele au fost reformulate în 1884, după moartea lui Maxwell, de Heaviside, ca ecuații pentru mărimile cu semnificație fizică directă (câmpul electric și câmpul magnetic), folosind notația compactă a analizei vectoriale. Sub forma de ecuații diferențiale (în variabilele independente poziție formula 1 și timp formula 2), ecuațiile lui Maxwell leagă câmpul electromagnetic (vectorul câmp electric formula 3 și vectorul câmp magnetic formula 4) de sursele sale (densitatea de sarcină electrică formula 5 și densitatea de curent electric formula 6). Sub forma de ecuații integrale
Ecuațiile lui Maxwell () [Corola-website/Science/310281_a_311610]
-
doar din punctul de vedere al comportării strălucite a subiectului; astfel, învățarea unei abilități cu o rapiditate și cu o ușurință neobișnuite ar putea fi calificată drept exemplu al comportării unui individ supradotat.În același stil, Davidson (1986) observă că variabila cea mai importantă a supradotării este perspicacitatea (insight). Autorii acestei orientări: Joseph Renzulli, Gagne, Feldhusen, în programele menite să sprijine supradotarea, fac distincție între capacitățile potențiale și cele realizate. Cunoașterea a ceea ce este „potențial" și a ceea ce este „realizat" stabilește
Modele de supradotare () [Corola-website/Science/308983_a_310312]
-
colineare pe axa optică și axele corespunzătoare, paralele, schimbând semnul lui e,n,x,y, valorile e',n',x',y' vor avea și ele semn schimbat dar își vor păstra modulul. Înseamnă că seriile sunt restricționate la puteri impare a variabilelor nemarcate. Natura proiecției constă în razele care vin dinspre punctul O și care se unesc într-un alt punct O'. În general nu va fi valabil întrucât e',n' variază dacă e,n sunt constante dar x,y, variabile. Putem
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
a variabilelor nemarcate. Natura proiecției constă în razele care vin dinspre punctul O și care se unesc într-un alt punct O'. În general nu va fi valabil întrucât e',n' variază dacă e,n sunt constante dar x,y, variabile. Putem presupune că planurile I' și II' sunt „aduse" unde sunt formate imaginile planelor I și II de raze apropiate de axă, după regulile gaussiene. Extinzând aceste reguli, deși nu întotdeauna valabile, imaginea gaussiană O'o, de coordonate e'o
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
potențialul termodinamic corespunzător. Ca și în mecanică, potențialul sistemul va tinde să scadă, iar la echilibru, în acele condiții, potențialul va atinge valori minime. Ca urmare potențialele termodinamice pot caracteriza starea energetică a unui sistem în condițiile date. În particular: Variabilele menținute constante în transformări sunt numite parametri ai potențialului respectiv. Parametrii sunt importanți deoarece dacă un potențial termodinamic poate fi exprimat ca o funcție de parametrii săi, toate proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi determinate prin ecuații cu derivate parțiale ale
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
sunt importanți deoarece dacă un potențial termodinamic poate fi exprimat ca o funcție de parametrii săi, toate proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi determinate prin ecuații cu derivate parțiale ale potențialului respectiv în funcție de parametri, lucru care nu este valabil pentru alte variabile. Invers, dacă un potențial termodinamic nu va fi exprimat în funcție de parametri, nu va reflecta toate proprietățile termodinamice ale sistemului. Parametri conjugați sunt mărimi al căror produs are dimensiunea energiei sau se măsoară în unități de energie. Aceste mărimi pot fi
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
acestora este energia cedată de sistem prin transfer termic. Forța termodinamică este întotdeauna un "parametru intensiv" iar deplasarea este întotdeauna un "parametru extensiv", rezultând o "energie extensivă". Parametrul intensiv (forța) este derivata energiei interne în funcție de parametrul extensiv (deplasare), toate celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu alte mărimi extensive ca volumul sau entropia. Numărul particulelor este, la fel ca volumul sau entropia, un parametru de
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
din sistem, iar formula 5 este lucrul mecanic efectuat de sistem, formula 6 este poten potențialul chimic al particulei de tip "i" iar formula 1 este numărul particulelor de tip "i" . (Notă: formula 4 și formula 5 nu sunt diferențiale exacte. Micile variații ale acestor variabile sunt de obicei reprezentate prin δ în loc de "d".) Cu ajutorul celui de al doilea principiu al termodinamicii se poate exprima variația energiei interne ca funcții de stare și derivatele lor: unde egalitățile sunt valabile pentru procese reversibile. Asta conduce la formele
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
Pentru ecuațiile de stare care conțin potențiale termodinamice se obțin relațiile: iar pentru alte potențiale se obțin relații ca: Fie formula 14 and formula 15 o pereche de parametri conjugați, și formula 15 parametrii energiei interne. Deoarece toți parametrii energiei interne U sunt variabile extensive: pentru funcții omogene rezultă că energia internă poate fi scrisă ca: Din ecuația de stare se obține: Substituind în expresiile altor potențiale termodinamice se obține: Aceste procedeu se poate aplica oricăror potențiale termodinamice. Deducerea ecuațiilor Gibbs-Duhem din ecuațiile de
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
măsoară în pascali. 1 Pa = 1 N/m. Presiunea se transmite suprafețelor înconjurătoare ale domeniului sau secțiunilor prin fluid în direcție "normală" în orice punct a acestor suprafețe sau secțiuni. Ea este un parametru fundamental în termodinamică și este o variabilă conjugată volumului. Măsurarea presiunilor se poate face cu manometrul. Manometrul pentru presiunea atmosferică se numește barometru. Unitatea SI pentru presiune este pascalul (Pa), egal cu un Newton pe metru pătrat (N•m sau kg•m•s). Această unitate a fost
Presiune () [Corola-website/Science/309080_a_310409]
-
În domeniul programării, un monitor este o metodă de sincronizare a doua sau mai multe sarcini ce folosesc o resursă comună, de obicei un dispozitiv hardware sau o mulțime de variabile. În concurență pentru monitor compilatorul sau interpretorul introduce cod, în mod „transparent” (automat și neexplicit), pentru blocarea sau deblocarea unor proceduri specificate, fără a fi nevoie ca programatorul să acceseze explicit elementele de sincronizare. A fost inventat de Per Brinch
Monitor (sincronizare) () [Corola-website/Science/309212_a_310541]
-
operații de încuiere și descuiere, deoarece programatorul poate greși sau uită acest lucru. Ca să nu se intre într-o stare de "așteptare ocupată", procesele trebuie să poată să se semnaleze în legătură cu evenimente notabile. Monitoarele pun la dispoziție această capabilitate prin intermediul variabilelor condiționale. Când o funcție a monitorului are nevoie ca o anumita condiție să fie adevărată înainte de a continua, atunci se așteaptă după o variabilă condiționala asociată. Așteptând, el eliberează încuietoarea și este eliminat din mulțimea proceselor care rulează. Orice alt
Monitor (sincronizare) () [Corola-website/Science/309212_a_310541]
-
ca o anumita condiție să fie adevărată înainte de a continua, atunci se așteaptă după o variabilă condiționala asociată. Așteptând, el eliberează încuietoarea și este eliminat din mulțimea proceselor care rulează. Orice alt proces care evaluează condiția la adevărat, poate folosi variabilă condiționala pentru a semnaliza un proces care așteaptă. Astfel, un proces semnalizat obținei iarăși încuietoarea și poate continua. Următorul monitor folosește variabile de condiție pentru a implementa o comunicare între procese ce pot reține doar o valoare întreaga la un
Monitor (sincronizare) () [Corola-website/Science/309212_a_310541]
-
și este eliminat din mulțimea proceselor care rulează. Orice alt proces care evaluează condiția la adevărat, poate folosi variabilă condiționala pentru a semnaliza un proces care așteaptă. Astfel, un proces semnalizat obținei iarăși încuietoarea și poate continua. Următorul monitor folosește variabile de condiție pentru a implementa o comunicare între procese ce pot reține doar o valoare întreaga la un anumit moment. Din moment ce așteptarea după o variabilă condiționala duce la pierderea încuietorii, cel care așteaptă trebuie să se asigure că invariantul monitorului
Monitor (sincronizare) () [Corola-website/Science/309212_a_310541]
-
care așteaptă. Astfel, un proces semnalizat obținei iarăși încuietoarea și poate continua. Următorul monitor folosește variabile de condiție pentru a implementa o comunicare între procese ce pot reține doar o valoare întreaga la un anumit moment. Din moment ce așteptarea după o variabilă condiționala duce la pierderea încuietorii, cel care așteaptă trebuie să se asigure că invariantul monitorului este satisfăcut înainte ca să aștepte. În exemplul de mai sus, același lucru e valabil pentru notificare. În primele implementări (cunoscute sub numele de semantici Hoare
Monitor (sincronizare) () [Corola-website/Science/309212_a_310541]
-
la pierderea încuietorii, cel care așteaptă trebuie să se asigure că invariantul monitorului este satisfăcut înainte ca să aștepte. În exemplul de mai sus, același lucru e valabil pentru notificare. În primele implementări (cunoscute sub numele de semantici Hoare), notificarea unei variabile condiționale făcea că procesul care aștepta să primească încuietoarea și să ruleze imediat, garantând astfel contiția. Implementarea acestui comportament este complicată și are un cost mare. Este deasemenea incompatibil cu schedulere ce pot întrerupe un proces în mod arbitrat. Din
Monitor (sincronizare) () [Corola-website/Science/309212_a_310541]
-
să ruleze imediat, garantând astfel contiția. Implementarea acestui comportament este complicată și are un cost mare. Este deasemenea incompatibil cu schedulere ce pot întrerupe un proces în mod arbitrat. Din aceste motive, cercetătorii au luat în considerare alte semantici pentru variabilele condiționale. În most modern implementations (known aș Mesa semantics), notifying does not take control away from the running process, but merely makes some waiting process runnable. The notifying process continues to hold the lock until it leaves the monitor function
Monitor (sincronizare) () [Corola-website/Science/309212_a_310541]
-
toxice reale sau potențiale, respectiv sistemul de condiții care dirijează nivelul concentrației biologic suportabile. Trebuie să studiem din punct de vedere multidisciplinar efectele conjugate ale poluanților și elementele de mediu (organisme vii, ecosisteme) care sunt expuse efectului poluanților. Caracterele dinamic variabile ale elementelor de mediu cauzează variabilitatea dinamică și în rândul poluanților, în special la micropoluanții anorganici, precum și componența chimică a micropoluanților biodegradabili. Astfel formele și concentrațiile formelor chimice efectiv dăunătoare asupra organismelor vii sunt în mare măsură sub influența caracteristicilor
Ecotoxicologie () [Corola-website/Science/310538_a_311867]
-
avem În acest caz, dezvoltarea în serie Fourier se reduce la o formă deosebit de simplă: unde oricare ar fi un întreg nenegativ "n". sau, echivalent: unde Forma pentru perioada "T" poate fi ușor derivată din cea canonică cu schimbarea de variabilă definită de formula 21. De aceea, ambele formulări sunt echivalente. Totuși, forma pentru perioada "T" este preferată în majoritatea cazurilor practice pentru că este direct aplicabilă. Pentru teorie, este preferată forma canonică deoarece este mai elegantă și mai ușor de interpretat matematic
Serie Fourier () [Corola-website/Science/309816_a_311145]