19,920 matches
-
urmărirea celor doi, reușind să-i prindă și să-i aresteze. Maiorul străin este eliberat după ce furnizează informațiile dorite de Siguranța Statului. Astfel, comisarul primește sarcina de a-i aresta pe Jean Semaca (acuzat de spionaj) și pe Constantin Semaca (acuzat de crimă și jaf armat asupra magazinului de bijuterii Lembert). Cei doi frați sunt găsiți la bordelul madamei Evelyne. După ce eșuează în încercarea de a-l mitui pe Roman, Constantin Semaca îl dezarmează pe comisar și încearcă să-l împuște
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
Revanșa este un film românesc din 1978, regizat de Sergiu Nicolaescu. Acest film continuă acțiunea din filmul "Un comisar acuză" (1974). Rolurile principale sunt interpretate de actorii Gheorghe Dinică, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Amza Pellea, Ion Besoiu și Mircea Albulescu. Filmul urmărește destinul principalelor personaje din "Un comisar acuză" la începutul anului 1941. După ce fusese împușcat la finalul filmului anterior
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
de Sergiu Nicolaescu. Acest film continuă acțiunea din filmul "Un comisar acuză" (1974). Rolurile principale sunt interpretate de actorii Gheorghe Dinică, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Amza Pellea, Ion Besoiu și Mircea Albulescu. Filmul urmărește destinul principalelor personaje din "Un comisar acuză" la începutul anului 1941. După ce fusese împușcat la finalul filmului anterior și crezut mort, comisarul Moldovan revine pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
pe Horia Sima îi este ucis unicul său copil. La 31 decembrie 1940, comisarul legionar Paraipan (Gheorghe Dinică) iese din spitalul unde fusese internat patru săptămâni, după ce fusese grav rănit de comisarul Moldovan (Sergiu Nicolaescu) la finalul filmului " Un comisar acuză". Un glonte îi perforase un plămân, iar rana nu i se vindecase complet, medicul spunându-i că mai are de trăit maxim șase luni. Împreună cu oamenii săi, Paraipan merge la cimitirul Bellu și dezgroapă sicriul comisarului Moldovan, descoperind că acesta
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Albulescu), șeful organizației Gestapo de pe teritoriul României, pentru a-i înlătura pe generalul Ion Antonescu și pe apropiații săi din guvern și a guverna singuri. La sfatul lui Geissler, directorul Ghica trimite o telegramă lui Hermann Göring în care-i acuză pe Antonescu și pe oamenii săi că sunt vânduți iudeo-masonilor, sperând ca acesta să-l convingă pe Hitler să le dea lor puterea politică în România. În acest timp, Paraipan și oamenii săi îl caută pe Moldovan, tăindu-i nasul
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Oricât de nobil și-ar dori el să fie”. Influența politică s-a văzut simțită în creșterea ponderii deținute de comuniști în film: muncitorul Pârvu (interpretat de Amza Pellea) devine un personaj mai important decât era în filmul "Un comisar acuză", apare un ilegalist comunist pe nume Constantin David (interpretat de Iurie Darie) care fusese omorât de legionari și fusese prezentat de istoriografia comunistă ca un erou al luptei comuniste din ilegalitate. În plus, comisarul Moldovan nu mai este doar un
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
a refuzului său de a-și denunța tovarășii, în timp ce memorialistica legionară afirmă că se urmărea doar terorizarea sa în scopul smulgerii informației privind implicarea comuniștilor în acele evenimente, ca urmare a unui acord încheiat cu SSI. Spre deosebire de filmul "Un comisar acuză" în care numele personajelor reale fusese modificat, în "Revanșa" li se folosesc numele reale. O serie de personaje reale apar în film (colonelul Alexandru Rioșanu, colonelul Ștefan Zăvoianu, prefectul Radu Mironovici, directorul Alexandru Ghica, colonelul german Kurt Geissler, maiorul german
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
anterior două filme ("Cu mâinile curate" și "Ultimul cartuș") în care apăruse un comisar pe nume Miclovan (interpretat de Sergiu Nicolaescu) care murea la finalul primului film. În 1974 regizorul Sergiu Nicolaescu a realizat un alt film intitulat "Un comisar acuză" (având la bază un scenariu scris de Sergiu Nicolaescu, Vintilă Corbul, Eugen Burada și Mircea Gândilă, după o idee a lui Sergiu Nicolaescu); în acel film apărea un comisar pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
apărea un comisar pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două filme polițiste”", după cum a explicat regizorul. La finalul filmului, comisarul Moldovan este ucis de legionari. Colectivul de scenariști de la "Un comisar acuză" a scris scenariul unui film ce continua acțiunea din acel film în contextul pregătirii și desfășurării Rebeliunii legionare din ianuarie 1941. Pe crucea de pe mormântul comisarului Moldovan se află următoarea inscripție: "„Tudor Moldovan 1900-1940”". Comisarul Moldovan a fost readus la
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Național al Cinematografiei. El se află astfel pe locul 16 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România, depășind filmul precedent "Un comisar acuză" (aflat pe locul 17). Filmele cu comisarul Moldovan au avut parte de un mare succes în România din anii '70 - '80 ai secolului al XX-lea. După afirmațiile criticului literar Angelo Mitchievici, copiii care mergeau la cinematograf în acei ani
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Ajuns chestor, în preajma confruntării armate dintre generalul Antonescu și legionari, Moldovan, resuscitat în mod miraculos după rafalele primite în piept la finalul lui „Un comisar acuză”, combate cu succes bandele conduse de Paraipan, care află, cu groază, că temutul comisar trăiește. Omul de acțiune îi are pe comunistul Pârvu în stânga sa și pe devotatul Limbă în dreapta. În colaborare la scenariu cu Vintilă Corbul și Eugen Burada
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
27 noiembrie 1940, când un grup de legionari înarmați a asasinat 64 de persoane, printre care mai mulți fruntași ai vieții politice românești interbelice. Aceștia din urmă fuseseră arestați după abdicarea regelui Carol al II-lea al României și erau acuzați că ar fi fost implicați în masacrele antilegionare din anii 1938 și 1939 cărora le-au căzut victime „Căpitanul” legionar Corneliu Zelea Codreanu și unii dintre conducătorii Mișcării Legionare. Faptele celor arestați urmau a fi judecate de Comisia de Anchetă
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Succesul la public al filmului " Cu mîinile curate" (1972) și al comisarului Miclovan l-a determinat pe regizorul Sergiu Nicolaescu să-i ceară scriitorului Titus Popovici să reînvie personajul, dar scenaristul nu a fost de acord. Scenariștii filmului " Un comisar acuză" au inventat un alt comisar pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două filme polițiste”", a explicat ulterior regizorul. Noul comisar era realizat „după chipul și asemănarea celui dispărut”. Numele mic al
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
martie 1974. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.704.000 lei. Scenograful Marcel Bogos a primit în anul 1974 Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză". El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat Bucureștiul interbelic "Un comisar acuză" fiind un film de suspans cu o acțiune liniară, scenograful a fost constrâns să realizeze un spațiu concret. El s-a folosit de interferențele
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
a primit în anul 1974 Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză". El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat Bucureștiul interbelic "Un comisar acuză" fiind un film de suspans cu o acțiune liniară, scenograful a fost constrâns să realizeze un spațiu concret. El s-a folosit de interferențele de imagini-culoare pentru a identifica esența personajelor. Astfel, comisarul Moldovan este încadrat într-o gamă de
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Georgeta”) sau construcții în ruină unde au loc schimburi de focuri. Repere vizuale sunt căderea pe scări a celor doi legionari filmată atât de sus, cât și de jos, precum și scena schimbului de focuri de la operă. După filmul "Un comisar acuză", colectivul de scenariști (Nicolaescu, Corbul, Burada și Gândilă) a scris scenariul unei continuări intitulate "Revanșa" (1978), în care comisarul Moldovan revine (după ce fusese crezut mort) pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Poloniei de către Germania nazistă. În acest film, comisarul de poliție Tudor Moldovan (interpretat tot de Sergiu Nicolaescu) investiga cazul unui jaf bancar săvârșit la comanda lui Grigore Maimuca (Colea Răutu), un om politic apropiat de Mișcarea Legionară. Filmul " Un comisar acuză" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 6.146.991 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
că „Sergiu Nicolaescu cunoaște știința captării publicului de la primele imagini”. În articolul "„Un regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, criticul Călin Căliman afirma că "Un comisar acuză" „nu este un simplu «policier», este deopotrivă frescă de epocă și dezbatere etică”, iar personajele au o gravitate de „incoruptibili”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), același critic descria astfel rețeta filmului: „un pistolar, așadar
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
de Titus Popovici, scenaristul Nicolaescu în colaborare cu Vintilă Corbul și Eugen Burada îl inventează pe comisarul Moldovan, pierzând controlul istoriei în derizoriu și oportunism.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Un comisar acuză" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. El are un mesaj propagandistic comunist. Actorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1974 Premiul pentru interpretare masculină al
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. El are un mesaj propagandistic comunist. Actorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1974 Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolurilor din filmele "Nemuritorii" și "Un comisar acuză". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a primit Premiul pentru scenografie pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză" , iar Dan Naum Premiul pentru montaj pentru filmele "Duhul aurului" și "Un comisar acuză". Filmul a fost selecționat pentru
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolurilor din filmele "Nemuritorii" și "Un comisar acuză". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a primit Premiul pentru scenografie pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză" , iar Dan Naum Premiul pentru montaj pentru filmele "Duhul aurului" și "Un comisar acuză". Filmul a fost selecționat pentru vizionat la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary (1974), dar nu a fost premiat. Câteva cadre din "Un comisar acuză
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
filmele "Nemuritorii" și "Un comisar acuză". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a primit Premiul pentru scenografie pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză" , iar Dan Naum Premiul pentru montaj pentru filmele "Duhul aurului" și "Un comisar acuză". Filmul a fost selecționat pentru vizionat la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary (1974), dar nu a fost premiat. Câteva cadre din "Un comisar acuză" (scena buzunăririi unui cetățean de către Limbă) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
acuză" , iar Dan Naum Premiul pentru montaj pentru filmele "Duhul aurului" și "Un comisar acuză". Filmul a fost selecționat pentru vizionat la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary (1974), dar nu a fost premiat. Câteva cadre din "Un comisar acuză" (scena buzunăririi unui cetățean de către Limbă) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
că a jucat cărți pe bani cu un an în urmă. Prințul a fost obligat să apară ca martor în instanță pentru a doua oară când unul dintre jucători a intentat proces de calomnie celorlalți jucători care l-ar fi acuzat că a înșelat. În același an, Eduard a fost implicat într-un conflict personal cu Lordul Charles Beresford care l-a amenințat că va dezvălui presei detalii din viața privată a lui Eduard, ca protest împotriva amestecului prințului în aventura
Eduard al VII-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/312662_a_313991]
-
posibilitatea de a se căsători cu Maria de Burgundia, fiica vitregă a surorii sale Margareta, chiar dacă Margareta a fost deacord cu această alianță. Nu există dovezi că Richard ar fi fost implicat în convingerea și executarea lui George care fusese acuzat de trădare. Lui Richard i s-a acordat ducatul de Gloucester pe 1 noiembrie 1461 și la 12 august în anul următor i s-au acordat moșii mari din nordul Angliei, inclusiv domeniile Richmond, în Yorkshire și Pembroke din Țara Galilor
Richard al III-lea al Angliei () [Corola-website/Science/312654_a_313983]