21,524 matches
-
exactă a celor simțite de mine în peripețiile acestui duel, a cărui amintire a influențat scrierea mea: "A doua zi mersei fără bătaie de inimă la fața locului într-o poieniță din pădurea învecinată cu orașul și mărturisesc în cuget curat că toată înscenarea duelului îmi păru o comedie demnă de râs. Încărcarea și alegerea pistoalelor, numărarea pașilor, luarea pozițiunelor noastre față în față, aerul serios și preocupat al marturilor, în loc să mă miște, mă făceau să surâd, nu doar că voiam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cine poate spune verva, spiritul, voia bună, aș zice entuziasmul, care însuflețeau serbărele "Junimei" și în același timp, șăgile, ironiile fine, înțepăturile cu noimă, care, ca și paharele pline, se ciocneau și scânteiau; însă toate aceste erau ieșite din inimă curată și fără pic de răutate. De aceea nimene nu le lua în nume de rău. Mult timp, aș putè zice, mai tot timpul cât a existat "Junimea" ca grupare exclusiv literară, n-a fost între noi nici umbră de gelozie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vecinic agitată, vecinic bătută de valuri între speranțe și decepțiune, așa că uitând hotărârea luată, cădeam fără voie în păcatul bețivului care nu-și poate stăpâni patima, și începeam din nou să înnegresc hârtie. Un lucru însă pot mărturisi în cuget curat. N-am scris niciodată cu intențiunea de a-mi face nume, de a câștiga laudele publicului sau alte favoruri. Am scris pentru mine, pentru propria mea mulțămire, pentru că în această muncă singuratică și neinteresantă uitam neajunsurile vieței și îmi găseam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
limba întrebuințată astăzi nu se mai asamănă cu aceea de acum 40 de ani. Influența acestei societăți a produs o evoluțiune sau, mai bine zicând, o revoluțiune în spirite, a modificat gustul publicului și l-a îndrumat spre izvoarele cele curate românești, îndepărtându-l de la obicinuința împrumuturilor și a imitațiunilor străine. Dar "Junimea" n-a lucrat numai pe tărâmul literar și științific; ea număra în sânul ei membri care se ocupau cu muzica și cu pictura, și, dacă aceste două ramuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fost așa de aproape de desperare, de fugă, de sinucidere chiar. Așa-i când te iè gura pe dinainte și te gurguți 173 mai sus decât te rădică călcăile. Atunci am văzut eu că e mai bine să fii sărac și curat decât să te mândrești cu ce nu ai. Dar, în sfârșit, slavă Domnului, că am scăpat așa. Această tragi-comică aventură mi-a servit de lecție, astfel că de atunci și pănă în ziua de astăzi n-am mai comis pacatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai comis pacatul de a spune vreo minciună. Leacul a fost prea drastic, ca să nu mă fi tămăduit radical. Când am plecat cu trăsura spre casă, mi-am făcut trei cruci mari mulțămind lui Dumnezeu că am ieșit cu obraz curat din beleaua ce-mi stârnisem singur. Parcă mă renăscusem a doua oară. Numai galoșii mi i-am lăsat înadins uitați pe câmpul de luptă, ca să se întemeieze și mai bine credința că nu erau ai mei și că, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe acolo mai verde, aerul mai viu și apele mai răcoritoare, apoi și locuitorii erau parcă mai altfel decât cei de pe la șesuri; erau mai nalți, mai bine făcuți, mai sănătoși, mai cuprinși. Aveau fiecare coșere încăpătoare, vite în ocol, case curate, bine văruite, acoperite cu draniță 182 și împrejmuite cu grădini pline de pomi roditori. De câte ori treceam prin sate, toți cânii întărtați 183 de veselia noastră gălăgioasă ne ieșeau înainte și ne făceau alai, iar copiii se uitau al noi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ne-am oprit o noapte pentru ca a doua zi să ne urcăm pe muntele Pierre-à-voir. Ce bine am dormit în noaptea aceea, întocmai ca niște copii fără grija școalei. A contribuit la aceasta nu numai osteneala drumului, ci și aerul curat de munte, paturile cele bune și mai mult încă mulțămirea sufletească de a ne vedea în țara cea mai interesantă din Europa. Șvițera, în adevăr, se deosebește prin frumusețea naturei, prin confortul otelurilor, prin bunatatea brânzăturilor și mulțimea englejilor. Această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de la Spondon are și un rol de treaptă biologică de epurare, compatibilizând apa rezultată din instalația industrială cu mediul. Însăși existența peștilor, În condiții de rentabilitate economică (ferma produce anual 600 tone de pește), reprezintă o garanție a unei tehnologii curate, iar experiența acumulată aici a impus proiectarea unei alte ferme, adiacentă unei centrale, atenție!, nuclearoelectrice, În Belgia. Concluzia e mai mult decât transparentă: ca ’n artele marțiale, adversarul, poluarea adică, poate fi Învins mai lesne folosindui/exploatându-i inteligent propria
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de reni. Pentru licheni, avantajul obținut prin asociere este evident dacă luăm În considerare faptul că algele pot avea și nutriție heterotrofă, deci pot consuma și substanța de rezervă În dauna ciupercii, dar n’o fac. Asta ar Însemna, acolo, curată sinucidere. Caracterul de biocenoză internă al lichenilor face ca ei să poată popula, ca organism pionier, orice palmă de uscat nou formată, ca odinioară, când Viața a Început cucerirea uscatului. Rolul benefic pe termen lung al relației unui organism autotrof
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tocmai pentru că nu permite evoluția, legea de bază a Universului. Cel mult, Euglena ar putea modela etapa premergătoare despărțirii agriculturii de păstorit sau, după Biblie, a lui Cain de Abel. “Radiosfera”, 13 martie 1995, ora 12,25 24. Cât de curată e epurarea? Mă refeream deunăzi la faptul că evoluția a născocit biocenoza, pe care eu am asemănat-o cu un cerc alcătuit din organisme ce se mănâncă unele pe altele (simbolul alchimic al șarpelui ce-și Înghite coada ar putea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai general? Nici atât. Pentru că avem de-a face cu materiale insolubile, ce nu modifică chimismul mediului. E Însă vizibilă dezordinea, adică o entropie mare. Dacă Însă acele deșeuri sunt strânse Într’o grămadă, avem ordine: de-o parte o pajiște curată, de alta o grămadă ordonată. Entropia devine astfel minimă. Dar s’a consumat pentru asta energie. O concluzie se impune: a scădea entropia Înseamnă a aduce În sistem energie. Mai mult, lăsată În plata domnului, grămada de deșeuri va avea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să-mi permiteți să caut asocieri ale durerii noastre În biologie; asta nu trebuie să mire: așa cum biologicul precede/condiționează socialul, ecologicul, de care ne ocupăm de obicei, mai Înseamnă ceva: o ecologie de ordin ideatic. Nu doar un mediu curat, dar și relații Între oameni și țări, la fel, adică o ecologie a Întregului, o ecologie holistică. Rana de carei vorba e Prutul și, evident, apa sa trebuie să fie mai reducătoare decât pământul de deoparte și de cealaltă a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
parlamentară a Consiliului Europei, ne Îndemna să trăim separat, bucăți ale aceluiași popor, noi și basarabenii. Nu vă contrariați! Protecția mediului Înseamnă mai mult decât ceea ce se vorbește de obicei. Pe scurt, nu putem trăi bine, chiar pe o planetă curată, dacă omenirea e poluată de conflicte. Domnul Martinez se Înșeală amarnic. Am spus altă dată și În alt loc că, dacă cineva vrea să facă politică, mai ales geopolitică, ar trebui să ia În mână un manual de biologie; În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substrat nutritiv pentru plante, devenind În același timp compatibile cu mediul; dacă mai rămâne ceva neabsorbit de rădăcini. E vorba deci de două procese, o oxidare mai slabă și o reducere mai puternică, În final rezultând ceva reducător, deci mai curat, decât deșeurile umane de la Început. Pentru mica noastră instalație, se trage o concluzie: nevoia de două, hai să le spunem pretențios, reactoare, ce urmează unei camere de toaletă cu tot dichisul, inclusiv apa curentă. Tot ceea ce iese din acea cameră
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ardere, apa, fiind lichid, deci neacumulându-se În atmosferă, nu va induce un fenomen nociv similar efectului de seră datorat bioxidului de carbon rezultat din combustibilii fosili, aduși din alte vremuri, deci tot exogeni. Pe scurt, hidrogenul e un combustibil curat, compatibil ecologic. Să-i Întocmim o scurtă carte de vizită. Un kilogram de hidrogen conține de trei ori mai multă energie decât unul de benzină; dar, pentru că hidrogenul are, chiar și când e lichid, o densitate foarte mică, volumul ocupat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poluare: bioxidul de carbon și apa se eliberează În egală măsură și prin oxidarea rapidă, chimică, din timpul incinerării și prin oxidarea lentă, biologică, urmare a activității vitale a organismelor descompunătoare din pământ. Totul e să se folosească un combustibil curat, cum ar fi biomasa. Deci, prin nici una dintre metodele de distrugere a cadavrului, natura nu este agresată În nici un fel. Dar e agresată de către ritualul ce Însoțește operațiunea și care depășește cu mult chiar preceptele religioase. Biblia nu spune decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apa lacului de acumulare de la Stânca... În schimb, două decenii au fost de ajuns pentru a umple un cimitir nou de mai mult de un hectar, dar plin de pietre, garduri și fier forjat... Oameni buni, Întoarceți-vă la tradiția curată, nu Încercați să tentați veșnicia. N’o veți obține. Oricum, peste 5 miliarde de ani, chiar Soarele se va stinge! E preferabil ca În memoria urmașilor să rămână faptele, gândurile, trăirile voastre, decât un cavou ori monument, oricât de bogat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fără urmă cei duși dintre noi. Cât mă privește, zâmbesc condescendent atunci când sunt obligat să-mi arunc privirea pe vreun astfel de monument, standardizat, deplâng biata țărână batjocorită astfel și natura agresată și prefer să ajung cenușă. E mai rapid, curat și economic. Iar natura se va bucura mai curând de Întoarcerea a tot ceea ce am Împrumutat de la ea. Dobânda vreau s’o plătesc Însă de pe acum, ajutând-o să trăiască și, dacă pot, să evolueze. “Radiosfera”, 11 septembrie 1995, ora
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-l discutam nu demult ca nepoluant: agricultura itinerantă, adică cultivarea și apoi abandonarea spre refacere a unui teren virgin; e drept, astăzi e practic imposibil a adopta acest sistem, dar nu despre asta vreau să vorbesc. Acel “a alege loc curat/de arat și semănat” fixează de fapt vechimea, de prin neolitic, a obiceiului. Iar frecventa interjecție “aho” este de fapt un vechi verb indoeuropean, ca de altfel și a ara, semnificând curățarea terenului de vegetația veche. Pâinea, care la noi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
efectele biologice ale poluării termice am mai vorbit și o voi mai face. Dar aceste motoare mai eliberează și compuși ai sulfului, ceea ce animalele nu făceau, pentru simplul motiv că nu mâncau cărbune. Și totuși, motoarele cu aburi erau relativ curate. Paradoxal, pentru că toată lumea Își imaginează funinginea. Dar arderea externă a combustibilului e, din punct de vedere chimic, completă; un motor cu aburi nu adaugă atmosferei oxidul de carbon, toxic. Omul nu s’a mulțumit Însă să fie purtat de tren
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
problema se pune altfel. Anume, asta se leagă de ceea ce am mai amintit În alte contexte: densitatea populației sau, Încă mai bine, intensitatea activității pe unitatea de suprafață. O zăpadă căzută Într’un moment dat se va menține multă vreme curată, deși aici mai am ceva de spus și o voi face, și chiar afânată, doar În mediul rural. În mediul urban, sub miile de pași și anvelope ce-o calcă, ea va deveni În câteva ore o gheață neagră. Neagră
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
față, căci apa va curge pe unde apucă, dar s’ar putea ca amărâtul de Bahlui, ori alt râu de aiurea, să dea pe afară; și avem exemple recente. E o mare deosebire Între câmp și oraș În ceea ce privește dezghețul. Zăpada curată și afânată a câmpului se topește Încet, datorită reflexiei energiei solare, respectiv calităților de izolator termic, iar apa este absorbită de sol. Gheața Înnegrită a orașului, absorbind energia și transmițând-o În massa ei, se topește rapid; dedesubt nu se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a ecologiei. Și astfel, răspunsul acoperă ambele Întrebări. Pentru a Închide un ciclu, revin la preambulul capitolului, adică la casă, dar la aceea locuită, și ea ținta invaziei Vieții, chiar dacă sub forme dezagreabile pentru om, motiv pentru care o dorim curată. Cineva mă Întreba odată ce să facă cu câțiva gândaci de bucătorie. L’m felicitat că are dintr’ăia, iar nu dintre cei roșcați și iuți. Primii sunt ușor de ținut sub control și, totodată, Îi exclud pe ceilalți care, colac
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ecologie Pentru că am ratat drumul din fiece an, de Paștele Blajinilor, În Basarabia, m’am oprit la Radio Iași, dar cu același motiv, căutând a scoate din el ceea ce se poate În sprijinul demersurilor mele obișnuite pentru o viață mai curată, a noastră, dar și a partenerilor cu care navigăm la bordul navei numite Pământ. Sau, dacă vreți, ca să putem ajunge mai departe. Paștele Blajinilor, deci. Impropriu numit așa, pentru că n’are nimic comun cu Paștele, chiar dacă-i urmează constant la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]