17,597 matches
-
tone pe zi. Pe măsură ce au fost alocate mai multe unități de infanterie pentru apărarea KSCB, întăririle artileriei au ținut pasul. Până la începutul lui ianuarie, apărătorii puteau conta pe susținerea a 46 de piese de artilerie de diferite calibre, cinci tancuri dotate cu tunuri de 90 mm și pe 92 de turele fără recul de 106 mm montate pe vehicule antitanc. Baza putea conta și pe susținerea tunurilor de ale Forțelor Terestre americane aflate la Camp Carrol, la est de Khe Sanh
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
armatei era precară, România a vrut să cumpere 216 tancuri medii Skoda T-21. Acest tanc, denumit inițial S-II-c, era urmașul tancului LT vz. 35, aflat deja în dotarea trupelor blindate ale armatei române. Tancul cântarea aproximativ 17 tone, fiind dotat cu un tun de 47 mm și cu un blindaj cu o grosime între 16 și 30 mm. Încercările din anul 1940 nu s-au materializat, fiindcă România nu era încă oficial țară membră a Axei. Negocierile au fost reluate
R-3 () [Corola-website/Science/320661_a_321990]
-
defensivă, dar era dezavantajată în operațiunile ofensive. Din cele 226 de batalioane Panzergrenadier ale Wehrmachtului, Waffen SS și forțelor Luftwaffe din septembrie 1943, doar 26 erau echipate cu transportoare blindate (semișenilate 250 și 251), adică puțin peste 11%. Restul erau dotate cu camioane. În cadrul Bundeswehrului, trupele Panzergrenadier reprezintă infanteria mecanizată sau escorta tancurilor și vehiculelor blindate. În directiva armatei germane "HDv 100/100", unitățile "Panzergrenadiertruppe" și cooperarea lor cu celălalte formațiuni de luptă sunt descrise astfel: Potrivit directivei "HDv 231/100
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
cele despre războiul din zonele împădurite), sunt ținute la "Infanterieschule" ("Școala de Infanterie") din Hammelburg. Utilizarea transportoarelor blindate semișenilate era foarte rară în cadrul Wehrmachtului. Chiar și divizia de elită "Großdeutschland", care avea două regimente Panzergrenadier, nu avea decât câteva companii dotate cu semișenilate (în general, modelul SdKfz 251). Majoritatea soldaților din cadrul unităților Schützen/Panzergrenadier aveau ca mijloc de transport camioanele. Principalul sistem de arme al formațiunilor de infanterie din armata germană este mașina de luptă a infanteriei Marder. Acesta va fi
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
primei jumătăți a celui următor, a fost Johann Barth senior (cca 1670-1746). El a început să lucreze din 1693, după ce a învățat meserie pe lângă Stephan Jüngling, un alt tipograf sibian. Johann Barth junior (1702-1782) are meritul de a-și fi dotat tipografia moștenită de la tatăl său cu litere chirilice, chiar dacă personal nu le-a folosit, pare-se, niciodată. Caracteristic pentru Transilvania ultimelor decenii ale secolului al XVIII-lea este puternicul reviriment politico-social al românilor. Este perioada când strădaniile depuse în numele luminării
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
și Upper East Side, dar sunt destul de scurte și astfel au rămas nefolosite. În august 2006 MTA a anunțat că toate viitoarele stații, inclusiv cele construite pentru Second Avenue Subway, extinderea liniei Flushing și stația South Ferry vor avea peroane dotate cu aer condiționat. În anul 2003 MTA a semnat un contract în valoare de 160 de milioane de dolari cu Siemens AG pentru a instala panouri digitale de afișare a orarului trenurilor. Aceste panouri urmau să diferite de panourile cu
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
trivi', criminali de pe Pământ condamnați la muncă în colonii pentru a-și ispăși greșelile. Un fapt pe care autoritățile nu îl știu este că unul dintre trivi, Quinn Dexter, este membrul unei secte adoratoare a diavolului, Frații Luminii, și este dotat cu o sumedenie de implanturi care nu au fost detectate. Curând, Dexter va prelua comanda tuturor trivilor cu ajutorul ritualurilor sataniste, încercând în același timp să devină agreabil în ochii coloniștilor, dar acțiunile lui nu îl păcălesc pe supervizorul așezării, Powel
Disfuncția realității () [Corola-website/Science/320717_a_322046]
-
științifice, imagini video și altele prin intermediul a mii de sonde și a altor dispozitive de monitorizare de pe planetă, pe care le trimite pe Pământ. Pe Avernus trăiesc șase mii de oameni, urmașii echipajului original, într-un mediu mic dar confortabil, dotat cu tehnologie de ultimă generație. După războiul nuclear, transmisiile de pe Pământ s-au oprit brusc, fără un motiv aparent pentru cei de pe Avernus. Avernus își continuă munca timp de secole, dar populația sa izolată ajunge la o stare de nebunie
Helliconia () [Corola-website/Science/320755_a_322084]
-
suprafața unor tancuri și a unor autotunuri (acoperite complet de blindaj) din decembrie 1943 până pe 9 septembrie 1944. Pe vehiculele de luptă blindate care nu erau închise complet era foarte rar aplicat. Vehiculele aveau un aspect nefinisat distinct când erau dotate cu Zimmerit. Aplicarea pastei antimagnetice se făcea la fabrică. Variațiile din aspectului pastei erau în funcție de fabrica unde era construit vehiculul blindat. Zimmeritul avea de obicei aspectul clasic, cu zimți, dar a existat și un model în formă de vafelă, întâlnit
Zimmerit () [Corola-website/Science/320764_a_322093]
-
era construit vehiculul blindat. Zimmeritul avea de obicei aspectul clasic, cu zimți, dar a existat și un model în formă de vafelă, întâlnit aproape exclusiv la tunurile de asalt Sturmgeschütz III. De obicei, vehiculele aflate deja în uz nu erau dotate cu Zimmerit. Zimmeritul nu a mai fost aplicat din fabrică începând cu 9 septembrie 1944 și pe front de pe 7 octombrie 1944, din cauza unor zvonuri nefondate. Îngrijorările erau legate de faptul că pasta putea lua foc la impactul cu proiectilele
Zimmerit () [Corola-website/Science/320764_a_322093]
-
dintre Finlanda și Uniunea Sovietică, văzut din perspectiva soldatului finlandez de rând. Este scris într-un stil realis, în parte cu intenția de a demola mitul soldatului finlandez pasiv și supus. Așa cum spunea autorul, intenția sa a fost de a dota soldatul finlandez cu un creier, articol care îi lipsea cu desăvârșire până atunci — o aluzie la "Povestirile sublocotenentului Stål" scrisă de Johan Runeberg, care îi descrie pe soldații finlandezi ca având inimi mari, dar modești intelectual. Deși bazat pe experiența
Soldatul necunoscut (roman) () [Corola-website/Science/321566_a_322895]
-
cu aer și folosea cartușul 7.92x57mm Mauser. A fost printre primele mitraliere de uz general, fiind proiectată pentru a fi folosită atât pentru sprijinul ușor, cât și pentru cel mediu. Când era folosită ca o pușcă-mitralieră, MG 34 era dotată cu un crăcan și era alimentată dintr-un încărcător-tambur cu o capacitate de 50 de gloanțe. Când era folosită ca o mitralieră medie, era echipată cu un tripod și era alimentată doar cu benzi de cartușe. În practică însă, infanteriștii
MG 34 () [Corola-website/Science/321623_a_322952]
-
6 kg). Trepiedul mai greu, denumit "Laffette 34", avea lunetă de vizare telescopică și un sistem prin care putea executa foc indirect. Trepiedul mai mic, denumit "Dreibein 34", putea fi ridicat la maxim pentru a executa trageri antiaeriene și era dotat cu un sistem de vizare specific. Versiunea MG 34/41 (denumită și MG 34S) a fost proiectată pentru a avea o rată de foc mai mare, de 1200 de cartușe pe minut. Spre deosebire de modelul standard, MG 34/41 avea modificări
MG 34 () [Corola-website/Science/321623_a_322952]
-
BMP-1 avea pe ușa din stânga o ambrazură prin care se putea trage în spatele vehiculului. La MLI-84 ambrazura a fost mutată pe ușa din dreapta, din cauza mitralierei DȘK. Greutatea mașinii de luptă a infanteriei a crescut la 16,6 tone. MLI-84 era dotat cu sistem de protecție NBC (nuclear, biologic și chimic). Decizia de a moderniza mașinile de luptă ale infanteriei MLI-84 a fost luată în 1995, programul fiind demarat un an mai târziu. Firmele autohtone implicate în program au fost Agenția de
MLI-84 () [Corola-website/Science/321644_a_322973]
-
cu șindrilă, asemănătoare celei în care a locuit dascălul Vasile Eminovici). Ea a fost strămutată în vechiul cimitir al bisericii, cu acordul obștii și cu binecuvântarea preotului Vasile Popovici, acolo fiind amenajat un “Punct documentar Eminescu”. Casa memorială a fost dotată treptat cu câteva piese de mobilier și obiecte de epocă. La această casă memorială se poate ajunge fie de la stradă, pe o alee străjuită de meri, fie din curtea bisericii. În fața casei a fost amplasat un bust din bronz al
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
schijelor, gloanțelor de calibru 12,7 mm (trase de la 100 de metri) în partea frontală și gloanțelor de calibru 7,62 mm (trase de la 20 de metri) pentru restul vehiculului. Carcasa este etanșeizată împotriva prafului și apei. Transportorul blindat este dotat totuși și cu pompe de cală pentru evacuarea apei infiltrate în cazul perforării blindajului. B33 Zimbru dispune de un sistem de protecție NBC (nuclear, biologic și chimic). Vehiculul este echipat cu un sistem de lansare a grenadelor fumigene de calibru
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
-4°. Câmpul de tragere vertical permite folosirea mitralierei grele împotriva țintelor aeriene aflate la joasă înălțime. Deasupra mitralierelor se află proiectorul infraroșu, pentru vedere pe timp de noapte. Deși pe situl producătorului este menționat faptul că B33 Zimbru poate fi dotat cu mai multe tipuri de armament, precum tunurile automate fabricate de Nexter Systems (Franța), Rheinmetall (Germania) și Oto Melara (Italia), acestea nu au fost testate pe transportorul blindat. Singurul prototip testat a fost Zimbru 2000. Acesta este bazat pe modelul
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
tipuri de armament, precum tunurile automate fabricate de Nexter Systems (Franța), Rheinmetall (Germania) și Oto Melara (Italia), acestea nu au fost testate pe transportorul blindat. Singurul prototip testat a fost Zimbru 2000. Acesta este bazat pe modelul original, însă este dotat cu o turelă OWS proiectată de firma israeliană de armament Rafael, motorul diesel Deutz BF 6M 1013 și transmisia automată Allison MD 3060 PR. Varianta Zimbru 2000 a rămas la stadiul de prototip, din lipsa comenzilor.
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
blindate și nu erau eficiente împotriva persoanelor. Deși plasate pentru a trage asupra navelor inamice spre sud, majoritatea tunurilor puteau fi întoarse spre nord și au și tras asupra invadatorilor. Analiștii militari au estimat că dacă tunurile ar fi fost dotate cu proiectile corespunzătoare, atacatorii japonezi ar fi suferit pierderi semnificative, dar că nu ar fi fost suficient pentru a împiedica invazia. Yamashita avea puțin mai mult de 30.000 de oameni din trei divizii: Divizia Gărzilor Imperiale condusă de general-locotenentul
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
unele unități de infanterie din cadrul noilor divizii Panzer au fost echipate cu semișenilatul SdKfz 251, care putea ține pasul cu tancurile pe teren accidentat. Armata franceză a creat diviziile ușoare mecanizate (Légère Méchanique), în care unele unități de infanterie erau dotate cu șenilete. Aceste unități mecanizate, împreună cu cele motorizate, asigura celor două armate formațiuni interarme foarte mobile. Doctrina germană utiliza formațiunile mecanizate pentru exploatarea breșelor în ofensivele Blitzkrieg, iar doctrina francezilor le folosea pentru deplasarea rapidă a trupelor de rezervă în cadrul
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
complet mecanizate au apărut abia la mijlocul războiului. Armata română a folosit și ea semișenilatele SdKfz 250 și SdKfz 251, însă acestea au fost livrate în număr mic de către germani. Infanteriștii sovietici foloseau de obicei tancurile (T-34 de exemplu era dotat cu mânere din fabrică pentru transportul soldaților) sau camioanele pentru transport. Singurele transportoare blindate erau cele de fabricație americană M2 sau M3, obținute prin sistemul Lend-Lease. În primii ani ai Războiului Rece, Armata Roșie și țările membre NATO au continuat
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
anii 1965 și 1972, armata americană a utilizat o brigadă și zece batalioane mecanizate în total. Deși M113 a fost proiectat ca un transportor blindat pentru trupe, vehiculul a fost folosit și ca o mașină de luptă a infanteriei, fiind dotat cu armament suplimentar. Prima mașină de luptă a infanteriei a fost însă BMP-1, fabricată în Uniunea Sovietică. Spre deosebire de transportoarele blindate, care trebuiau să ducă soldații dintr-un loc în altul sub protecția blindajului, mașinile de luptă ale infanteriei (MLI) erau
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
armata sovietică a folosit o tactică nouă. Dupa anul 1970, o divizie de infanterie mecanizată avea două regimente echipate cu transpotoare blindate pe roți de tip BTR-60 și un regiment echipat cu mașina de luptă a infanteriei BMP-1. Regimentele "ușoare" (dotate cu BTR-60) urmau să atace pe flancuri, cu soldații acționând pe jos (pedestru). Regimentul "greu" (echipat cu BMP-1) urma să atace în centru, alături de regimentul de tancuri al diviziei, care era principala forță ofensivă a diviziei. Regimentul greu acționa din
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
dispozitivele explozive improvizate. Toate transportoarele blindate și mașinile de luptă aflate în faza de proiectare momentan sunt create special pentru desantul aeropurtat. Din cauza vulnerabilităților sesizate de armata israeliană și cea rusă, unele transportoare, precum Puma de fabricație germană, pot fi dotate la nevoie cu un set suplimentar de blindaj pentru o flexibilitate și o protecție mai mare. Aceste seturi de blindaj modifică însă greutatea, mărimea, consumul și performanțele vehiculelor blindate.
Infanterie mecanizată () [Corola-website/Science/320815_a_322144]
-
pod cu mașina). Pentru a menține integritatea structurii istorice, City of London Corporation a impus o limită de viteză de 32 km/h și o limită de masă de 18 t pentru vehiculele care circulă pe pod. Un sistem sofisticat dotat cu aparat fotografic măsoară viteza vehiculelor care trec pe pod, folosind plăcuțele de înmatriculare ca sistem de recunoaștere a mașinilor pentru a trimite amenzile șoferilor care depășesc viteza legală. Un al doilea sistem monitorizează alți parametri ai vehiculelor. Bucle de
Tower Bridge () [Corola-website/Science/320874_a_322203]