17,945 matches
-
și există, la fel de adevărat este și faptul că ceea ce nu ne imaginăm există, de asemenea. Ce cale trebuie urmată spre a nu ne lăsa striviți de limitările abuzive ale realului dar să nici nu ne pierdem în haosul imaginarului? Cu inteligența îndelung exersată în meditații solitare, pictorul nu acceptă penitența impusă de această dualitate fertilă și profitabilă unde sinteza coagulează energiile însumate ale tezei și antitezei. Privit astfel, acest proces logic împacă aparentele contrarii și sfîrșește în com- plementaritate și adiacență
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
nume propriu, că arta pictorului nu provine din zonele insondabile ale unei natalități împlinită genetic într-un con- text favorizant ci mai degrabă, se explică printr-un laborios exercițiu de devenire, prin istovitoare cercetări individuale și ca reflex aplicat al inteligenței. Nu este, altfel spus, un izvor natural țîșnind ca un gheizer, ci o fîntînă săpată adînc în propria sa ființă, un cerebral ademenit de jocul fanteziei interogative. Senzitivii lucrează cum respiră, reflexivii doar așa cum gîndesc. Primii sînt întotdeauna spontani, ceilalți
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
calea. Zborul maiestuos al unor păsări începe, astflel, cu o planare greoaie, încordată, la firul ierbii". Tudor Octavian, 1980 „Modalitatea artistului de a stabili și rezolva relația cu existența și realitatea proteică stă sub semnul dublu al consub- stanțialității și inteligenței, suma realizîndu-se printr-o pictură de rafinament intelectual ce cultivă simultan valorile cromatice și simbolica sintagmelor expresiviste. Dintr-o problemă de restituire, mai mult sau mai puțin deferentă, arta lui Val Gheo- rghiu devina una de instituire, în sensul definirii
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
interesantă, de sensibilitate plastică. Dacă derulez, pe sub pleoape, o sală a maestrului ieșean, în galeria mea personala de artă, aș așeza cîteva capete de serie din Degas, pentru bunul efect temporal, de viață sincronă a formelor. Val Gheorghiu are aceeași inteligență analitică în a deosebi forma de culoare și aceasta de materie, apoi de a maria, într-un impuls compoz- ițional iubitor al echilibrărilor pe oblice armonice. Pictura lui Val Gheorghiu este un exemplar inel de creștere, de după epoca abstracției și
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
educația, știința, industria de căi ferate și multe alte subiecte ce țineau de filosofie și sociologie. În 1855, Spencer a scris "Principiile Psihologiei" în care a explorat o teorie a minții ca o parte biologică a corpului. În acest model, inteligența umană reprezenta ceva care se dezvolta încet ca răspuns la mediul fizic. Un astfel de punct de vedere evolutionist asupra originii omului i-a îndepărtat pe editori, Spencer neavând de ales decât să își publice cartea prin costuri proprii. În timp ce
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
o filosofie unde a exista nu este aidoma cu a fi. Mesajele lui sunt în mare măsură veritabile glose despre condiția omului și umanitate, despre creativitate și perfecțiune. Consideră, probabil, că omul este cu adevarat liber doar prin gând și inteligența și cu siguranță demiurgic doar prin creație. Structural solar și apolinic, face din elgiul feminității vectorul unei cordiale confraternității cu natura. Nu o exalta din perspectiva misterului că romanticii altădată ci, doar, o respectă și lucrează permanent în sensul ei
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
au fost vegetarieni și culegeau plante și fructe sau dezgropau rădăcini și tuberculi cu ajutorul unor unelte de săpat. Includerea cărnii în alimentație (în urmă cu 2,6 milioane de ani), odată cu trecerea la vânătoare, a marcat un progres remarcabil al inteligenței sociale. Omul trecea de la o dietă bazată pe verdețuri la una bogată în proteine. Vânătoarea solicita efort colectiv, îndemânare, strategie și precauție. Cerea comunicare în grup și delimitarea unor teritorii de comun acord cu alte grupuri. Buna cunoaștere a prăzii
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
lucrul cu mesajele, păstrând o implementare simplă de server POP3. Notă: Acest memo încurajează puternic implementări care să suporte aceste comenzi în locul celor ce dezvolta mărirea listelor “drop” și “scan”. În câteva cuvinte, filozofia acestui memo este de a pune inteligență de partea clientului POP3 și nu a serverului POP3. Argumente: Un numar de mesaj (obligatoriu) care nu poate să se refere la un mesaj marcat pentru ștergere și un numar pozitiv de linii (obligatoriu). Restricții: Poate fi dată doar în
POP3 () [Corola-website/Science/302853_a_304182]
-
rasă nu are un avantaj nativ asupra celorlalte două. Fiecare facțiune este echilibrată în raport cu celelalte două, astfel încât deși au diferite atuuri, puteri și abilități, forța lor este asemănătoare. Jocul este echilibrat prin intermediul unor patch-uri (pachete de corecție) asigurate de Blizzard. Inteligența artificială a jocului "StarCraft" este scalară, deși jucătorul nu poate schimba gradul de dificultate în timpul campaniei jocului singleplayer. Fiecare campanie a jocului începe cu adversari care practică un joc modest; dificultatea jocului crește pe măsură ce campania avansează. În editorul de nivel
StarCraft () [Corola-website/Science/302893_a_304222]
-
inclus în joc, un designer are acces la patru setări de dificultate: „ușor”, „mediu”, „greu” și „foarte greu”. Fiecare nivel de dificultate este diferit, având unități și tehnologii disponibile adecvate, precum și o complexitate corespunzătoare a planificărilor tactice și strategice ale inteligenței artificiale. Campania jocului are treizeci de misiuni, fiecare rasă având zece misiuni de îndeplinit. Fiecare rasă se bazează pe două resurse pentru a susține economia jocului și a construi unități: minerale și gaze naturale "Vespene". Mineralele sunt necesare pentru toate
StarCraft () [Corola-website/Science/302893_a_304222]
-
alt personaj principal - agentul FBI Alexander Mahone (interpretat de William Fichtner) - care este însărcinat cu localizarea și capturarea evadaților. Personajul este conturat pe întreaga durată a celei de-a doua serie. Prin acțiunile pe care le întreprinde, Mahone dovedește o inteligență comparabilă cu cea a lui Michael. Seria trei aduce alte patru personaje principale noi: "Lechero" (un lord al drogurilor din Panama, încarcerat în "Penitenciarul Sona" și interpretat de Robert Wisdom), James Whistler (un deținut interpretat de Chris Vance), Sofia Lugo
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
a reprezentat „lovitura de grație” a stagiunii: „construit ca un puzzle uimitor, această dramă violentă din lumea închisorii își înconjoară publicul cu un suspans captivant”. Marie Barber de la cotidianul "L'Humanité" remarcă fizicul deosebit al actorului Wentworth Miller și totodată inteligența de care dă dovadă Michael Scofield, personajul pe care-l interpretează. Deși recunoaște că deținuții care apar în serial nu scapă stereotipurilor, jurnalista este de părere că „aceste neajunsuri sunt trecute ușor cu vederea, producția fiind făcută pentru a vă
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
ideea de gene legate de evoluția limbii și a naturii umane, dar până azi astfel de idei rămân aproape pur teoretice. O pistă de răspuns poate fi aceea legată de observația corelației între creativitate, genialitate și un coeficient înalt de inteligență pe de-o parte, și schizofrenie pe de cealaltă: studiile au arătat că indivizii cu comportament și limbaj bizar (personalități de tip schizotipic (gen Albert Einstein sau Van Gogh), care nu sunt însă schizofrenici) sunt mai creativi decât indivizii normali
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
dintre puținii copii cunoscuți în literatura psihiatrică a se fi născut cu schizofrenie (halucinații vizuale), este o americancă diagnosticată în fragedă copilărie (la 6 ani, cu schizofrenie infantilă) și care a obținut un IQ de 146, și asta doar pentru ca inteligența ei atinsese atunci deja limita măsurabilă a testelor întocmite în 2006 pentru copii, fiind un geniu care la 2 ani vorbea fluent, scria și manifesta capacități de gândire abstractă, care în mod normal apar în preadolescență (fapt care însă n-
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
debutului bolii sau primei internări. Procentul bolnavilor care încearcă să se sinucidă cel puțin o dată este de câteva ori mai mare (între 20 și 40%). Există o varietate de factori de risc, incluzând sexul masculin, depresia și un coeficient de inteligență înalt. Fumatul s-a dovedit puternic corelat cu schizofrenia în studii efectuate în diverse părți ale lumii. Folosirea de țigarete este foarte mare la cei diagnosticați cu schizofrenie, estimându-se că 80% - 90% dintre aceștia sunt fumători în mod regulat
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
morală profană”,iar de aici provine ușurința cu care preceptele sale au devenit repede puncte de referință pentru legile morale firești. Diferența dintre judecată și revelație nu echivalează cu diferența dintre ce este inteligibil și ceea ce este „învăluit în mister”. Inteligența este un proces treptat care tinde spre a înțelege și explica conținutul cuprins într-un fapt profetic. Pentru Maimonide, profeția devină posibilă (nu oricui, fiind de fapt un dar divin) atunci când la baza acesteia se află un summum de informații
Moise Maimonide () [Corola-website/Science/299473_a_300802]
-
sau The este un film științifico-fantastic regizat și scris de frații Wachowski (Andy și Larry) și lansat în 1999 pe marile ecrane. El are ca temă principală ideea că oamenii trăiesc într-o lume virtuală, creată de inteligența artificială, în urma războiului purtat între oameni și mașini. Filmul conține numeroase referințe la subcultura hacker și cyberpunk, precum și la diferite ideologii religioase și filosofice. "The Matrix" a fost lansat pe 31 martie 1999 în Statele Unite, și a încasat peste 460
Matrix () [Corola-website/Science/299503_a_300832]
-
nordice lasă o confuzie intre existenta trolilor ca ființe de sine stătătoare și sensul peiorativ folosit pentru a desemna alte ființe. Folclorul scandinav are nenumărate descrieri ale trolilor, însă, în majoritatea sunt prezentați ca fiind bătrâni, puternici însă cu o inteligență scăzută, fiind ființe ce mănâncă oameni și care se transformă în stană de piatră dacă sunt atinși de lumina soarelui, de asemenea, conform credințelor tradiționale, se tem de fulgere, de multe ori fiind portretizată o luptă între ei și Thor
Trol () [Corola-website/Science/299518_a_300847]
-
umanității" sau "Catehismul pozitivist". Cursul de filosofie pozitivistă emite legea fundamentală care cuprinde etapele istoriei umanității: 1. Starea teologică (fetișism, politeism, monoteism); 2. Starea metafizică sau abstractă (supranaturalul este înlocuit de abstracțiuni); 3. Starea pozitivă sau științifică (starea definitivă a inteligenței, înțelegerea trecutului și predicția viitorului, militând pentru o lume mai bună). Ultima etapă (starea pozitivă sau științifică) definește o societate bazată pe ordine, progres și altruism (dragostea - ca principiu, ordinea - ca bază, progresul - ca scop). În acest mod, afirmă Auguste
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
penitență, căsnicie. Problema raportului și a necesității stabilirii unui acord între rațiune și credință este o primă condiționare a dezvoltării filosofiei tomiste. Dacă rațiunea acoperă întregul domeniu al filosofiei, aceasta nu trebuie să se ocupe decât de ceea ce este accesibil inteligenței naturale și demonstrabil cu ajutorul ei. Pe de altă parte, revelația, autoritatea lui Dumnezeu este temeiul și domeniul teologiei. Filosofia va avea principiile argumentării în rațiune, teologia va argumenta întemeindu-se pe revelație. Există însă un acord de drept între rațiune
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
este și materie (nedesemnată) și formă, substanțele simple au ca esență numai forma. Ele nu sunt materiale întrucât se află mai aproape de „principiul prim”, care este actualitate primă și pură. Astfel, substanțele simple sunt, spune Toma, spiritele (lat.: "intelligentiae", adică inteligențele pure). O altă deosebire a substanțelor simple față de cele compuse este că, în cazul acestora din urmă, cviditatea poate fi predicată „ca întreg”. Ele sunt, adică, identice cu esența lor formală, ceea ce nu este cazul cu substanțele compuse (fiind imposibil
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
lor este, deși unică după formă, totuși multiplicată material. Spiritele sau substanțele simple sunt identice cu esența lor (adică sunt esențe), aflându-se, în acest sens, pe prima treaptă a creației. În Summa theologiae Toma spune că aceste spirite sau inteligențe sunt Îngerii, creaturi incorporale și imateriale, cea mai înaltă perfecțiune a creaturii. Fiind esențe, ei reprezintă moduri de a fi pure, specii fără multiplicare individuală . Tocmai pentru că sunt esențe, Inteligențele sau Îngerii sunt numai moduri, ceea ce înseamnă că ființa lor
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
creației. În Summa theologiae Toma spune că aceste spirite sau inteligențe sunt Îngerii, creaturi incorporale și imateriale, cea mai înaltă perfecțiune a creaturii. Fiind esențe, ei reprezintă moduri de a fi pure, specii fără multiplicare individuală . Tocmai pentru că sunt esențe, Inteligențele sau Îngerii sunt numai moduri, ceea ce înseamnă că ființa lor este cauzată din exterior. Esența nu este același lucru cu existența, ele sunt realități a căror ființare este altceva decât natura lor. Cauza existenței lor (și, prin mijlocirea lor, și
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
ultimul loc în ierarhia substanțelor intelectuale. Omului îi este specifică prezența materiei. El aparține atât ființelor imateriale (prin suflet), cât și celor materiale (prin trup). Sufletul depășește și domină trupul (fiind formă a lui), marcând prin această relație limita dintre inteligențele pure și regnul corporalelor. Sufletul omului nu e o inteligență pură ci un intelect potențial care este asociat unui corp dar are acces la Inteligibil. Astfel sufletul uman este o substanță (este individualizat) intelectuală, ființând în mod esențial ca formă
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
prezența materiei. El aparține atât ființelor imateriale (prin suflet), cât și celor materiale (prin trup). Sufletul depășește și domină trupul (fiind formă a lui), marcând prin această relație limita dintre inteligențele pure și regnul corporalelor. Sufletul omului nu e o inteligență pură ci un intelect potențial care este asociat unui corp dar are acces la Inteligibil. Astfel sufletul uman este o substanță (este individualizat) intelectuală, ființând în mod esențial ca formă a corpului. Îndatorat lui Averroes și, evident, lui Aristotel, Toma
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]