18,078 matches
-
cu cele ale eticii. Așa cum o sugerează și titlul ei, cartea de față poate fi descrisă și ca o (nouă) pledoarie pentru această concluzie generală cu privire la specificul și calea de urmat a filosofiei politice 4. Nu pot încheia acest cuvânt introductiv fără să le mulțumesc soției mele, Loredana Huzum, și colegei și prietenei Cătălina-Daniela Răducu, pentru atenția și răbdarea pe care au arătat-o în corectarea manuscrisului cărții. Ca și în alte ocazii, eforturile lor au dus la îmbunătățirea semnificativă a
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Articole despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic al creațiilor folclorice, similitudinile tipologice. A alcătuit antologiile Cântece populare de dragoste (1977), Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978), Proverbe și zicători (1981), toate însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate instituțiilor de învățământ superior, și al lucrării Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române). A tradus din folclorul rus și ucrainean. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
continua să fie publicate. în sfârșit, fiind vorba și de texte fragmentare, unele ocazionale, repetiția unor idei este, pe alocuri, inevitabilă. în acest tip de culegeri, un astfel de accident rămâne însă secundar și deci, sperăm, tolerabil. Argument Secțiune predominant introductivă și documentară, cu două preocupări centrale: 1. O definiție analitică dezvoltată, strictă sunt introduse în discuție și unele elemente noi a ideii centrale de rezistență literară și rezistență culturală. Problemă esențială, una din cele mai controversate, a discuțiilor ideologice de după
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a cărui existență nu am nici cea mai mică îndoială și care va fi dezvăluit cândva și un altul de interes general istoric literar și cultural care se publică acum din inițiativa și prin eforturile lui Mircea Handoca. Textul său introductiv are însă nevoie de unele dezvoltări și precizări. Exact în esență, el nu putea intra în unele detalii și analize. Adevărat document de epocă de cultură paralelă în plină perioadă ceaușistă , corespondența lui Mircea Eliade a fost salvată printr-o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
23), împreună cu multe alte materiale este un bun prilej de a readuce în discuție întreg dosarul a ceea ce se poate numi cazul Constantin Noica 1. El se alătură Dosarului Mircea Eliade, de aceeași natură (Biblioteca Academiei Române), scrisori inedite și studiu introductiv 2. Ambele dosare, împreună cu explicațiile necesare, pot să arunce o lumină ceva mai exactă, mai nuanțată și deci mai obiectivă, asupra istoriei unui întreg capitol al culturii noastre din ultimele decenii. Este vorba, în esență, de modul cum ea a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
efectiv, politologia românească. Ne preocupă stilul, metodele, direcțiile de cercetare, sfera de preocupări, inventarierea problemelor de bază și, bineînțeles, poate chiar prioritar, rezultatele. Despre toate aceste aspecte doar câteva cuvinte, pentru a avea, deocamdată, o primă privire de ansamblu, strict introductivă. Citind și studiind pe Vladimir Tismăneanu intrăm într-un nou teritoriu și respirăm, mai ales, o cu totul altă atmosferă publicistică. Frazele goale și descusute, eternul eseism românesc, apos și inconsistent, au fost aruncate, sperăm definitiv (?) la coș... Atrage atenția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în critica americană actuală 4. Este vorba de problema canoanelor literare, codurilor, criteriilor, ierarhiilor, valorilor și metodelor proclamate drept canonice. Deci: universale, obligatorii, care trebuie să facă pretutindeni autoritate. Virgil Nemoianu a schițat recent întreaga problemă într-un dezvoltat articol introductiv (1991) 5. Să amintim că același critic a editat în S.U.A. și un volum de studii pe această temă: The Hospitable Canon. Trebuie precizat, imediat, că ideea de canon este tot mai respinsă, mai contestată. Și atunci se pune o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Bisogna de colonizzare noi altri europei da noi stessi, ma non da soli, ovvero la letteratura comparata come disciplina della reciprocità dintr-o sinteză de literatură comparată 7. Rezumăm drastic ideile esențiale ale acestor texte de bază, în scop strict introductiv, dar și ca o invitație la o dezbatere mult mai amplă, care ne privește în mod direct. De o anume decolonizare are nevoie, în treacăt fie spus, între altele, și conștiința teoretico-literară românească. Prin ce are ea cu adevărat original
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literar, I, 20, 21, mai 1990; Amintiri din deportare (cu subtitlul Din textele rezistenței anticomuniste), Idem, I, 33, 20 august 1990; Evadări în lumea liberă (Iași, Institutul European, 1993), pp. 153-188. 14 Poate fi consultată, în acest sens, și nota introductivă semnată A.M., la versiunea românească a cronicii romanului Le second messager (1988) de Bujor Nedelcovici; Din critica literară a inegalității, in: Jurnalul Literar, I, 44, 5-11 noiembrie 1990; 15 N. Steinhardt, Cartea împărtășirii. Ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
astfel de documentare, strict bibliografică nu intră, deocamdată, în preocupările noastre. 7. Din critica literară a ilegalității. O utopie politică (titlu post festum), in: Jurnalul literar, I, 44, 5-11, noiembrie 1990. Mici retușări stilistice. Textul este precedat de o notă introductivă: Din critica literară a ilegalității Continuând reactualizarea textelor critice ce n-au fost trecute, în regimul ceușist de dictatură, prin cenzură și care au fost totuși difuzate sau tipărite în străinătate (vezi J.l., nr.28, 29, 30/90: Situația culturii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
25, 26 iulie 1995. 13 Adriana Babeți în dialog cu Andrei Pleșu, in: Orizont, 9, 19 septembrie 1995. 14 Geo Șerban, Amplitudini, Adrian Marino, Z. Ornea și Ovidiu Drimba, in: România liberă, 1559, 11 iunie 1995. 15 Constantin Noica, Meditații introductive asupra lui Heidegger, in: Martin Heidegger, Originea operei de artă, tr. rom. (București, Editura Univers, 1982), p. 7. 16 M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii. Ed. îngrijită de M. Ciurdaru (București, Humanitas, 1995), p. 396. 17 Stelian Tănase, Lecția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
au implicat în viața urbei și care au lăsat posterității lucrări scrise (sau, extrapolând, opere de artă) ca dovadă a activității lor intelectuale. Nu susținem în mod forțat că orice autor de publicații este intelectual în sensul stabilit în capitolul introductiv. Scrisul devine însă instrumentul de impact, de modelare a societății pentru un "intelectual". Pentru că am urmărit doar intelectualii care se manifestă în interbelic, în listarea publicațiilor vom lua în considerare doar lucrările apărute în perioada 1918-1938. Vom include nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bunici (1995) și Martinică face sport (1995) cu pseudonimul Grigore Storin. Ca editor, N. și-a îndreptat preocupările cu precădere asupra scriitorilor din perioada interbelică (G. Bacovia, Gib I. Mihăescu, Damian Stănoiu, Ionel Teodoreanu, George Acsinteanu). Unele din studiile sale introductive au aspect monografic, precum cel din antologia Dramaturgia istorică română contemporană (I-II, 1974) ori din ediția Damian Stănoiu, Nuvele și romane (1987). Este preocupat, de asemenea, să recupereze texte necunoscute din periodice (Gib I. Mihăescu, G. Bacovia, Lucian Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
Botez, Câteva amănunte necunoscute din viața lui Eminescu de Anna Conta-Kernbach, o corespondență a poetului intitulată Eminescu despre el însuși. În numerele din 17 și 19 aprilie 1911 apare o „schiță umoristică”, Obsesiune, semnată Mihai Eminescu, deși într-o notă introductivă se menționează că ar fi o traducere a poetului din Mark Twain. Literatura română se află, de cele mai multe ori, în atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
redactor-colaborator al revistei „Collegium” în anii 1987-1989; inițiază, împreună cu un grup de tineri profesori, publicația social-culturală „Renașterea”, la Pașcani, în 1990. Începând cu 1996, deține rubrica „Critica prozei” la revista „Convorbiri literare”. Ca redactor și editor, semnează prefețe și studii introductive la volume de Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, George Coșbuc, Vasile Alecsandri, prefațează cărți de poezie și proză ale unor autori contemporani; alcătuiește antologia de proză De la I. Creangă la V. Voiculescu (2003), însoțind-o de studiul critic Ceva despre povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
Robin, Gérard Rosenthal (avocat). Jean Savy (ziarist), Robert Tromelin (economist), Bernadette Seigneur-Vallée (animatoare a unei organizații de tineret în mediu rural). 34 Textul integral al conferinței se găsește în numărul 1 al Objectif 72, apărut în mai 1967. 35 Nota introductivă a discuției organizate sub formă de masă rotundă a UNESCO era semnată de Robert Buron, cu participarea lui Jack Baillet, Edgar Morin, René Passet, Jacques Robin și Gérard Rosenthal. 36 "lucrurile nimănui" (n.trad.) 37 Henri Laborit a murit joi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
bază a cărții derivă din concentrarea asupra realismului ca fiind deopotrivă o comunitate academică și o practică. De aceea, istoria internă a evoluției gîndirii realiste, expusă în prima și a doua parte, este încadrată și punctată cu anumite capitole - secțiunea introductivă, interludiul și secțiunea finală - care prezintă în mod explicit relațiile dintre înțelegerea de sine și criteriile de dezvoltare ale mediului academic. Aici realismul și reflecția disciplinei asupra ei însăși formează încă un întreg coerent. Cîteva decenii mai tîrziu, situația se
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe care el le numește state de interes, adică state care sînt importante pentru competiția dintre marile puteri. El dă exemple de metode ale balanței puterii, precum "dezbină și stăpînește", înțelegerile compensatorii, cursa înarmării, alianțele sau rolul "balansorului". În pasajele introductive ale capitolului despre balanța puterii, Morgenthau a atacat idealismul, afirmînd că balanța puterii nu a fost o chestiune de alegere politică, ci mai degrabă ceva natural și inevitabil. În mod analog echilibrului prețului pe o piață, balanța puterii este rezultatul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
model de urmat și adunînd la un loc toate dezbaterile importante, atunci aceasta este cea a lui Kenneth Waltz, Theory of International Politics (Waltz 1979). De aceea, așa cum s-a întîmplat și în discuția din partea I, referitoare la Morgenthau, capitolul introductiv la o nouă rundă de teoretizări realiste se va referi în principal la această lucrare și la dezbaterea pe care a provocat-o. Morgenthau a avut un rol paradigmatic în instituirea unei discipline autonome a relațiilor internaționale. Waltz a avut
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Întîmplător, studenții germani în științe politice studiază această triadă ca pe un fundament al disciplinei lor. Ei învață acest lucru nu după ce vin în contact cu faptele, ci în primul an de studiu. Cele ce urmează sînt preluate din capitolele introductive ale unui manual academic (Berg-Schlosser, Maier, Stammen 1981: 43-86, Alemann și Forndran 1978: 41-65). 1 Poate că această sensibilitate culturală este și ea un motiv pentru care teoriile inspirate din post-structuralism sau constructivism sînt atît de interesate de realismul clasic
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
valoare mai mare în momentul în care este situată în contextul mai amplu al direcțiilor din politica teritorială din toate statele dezvoltate, atât din Europa cât și din SUA, Canada și din statele antipodale, Australia și Noua Zeelandă. Scopul acestui capitol introductiv este, așadar, de a descrie acest context amplu astfel încât să se excludă ideea potrivit căreia ceea ce se întâmplă în Franța este unic sau de mică valoare. Dar am vrea, de asemenea, să accentuăm faptul că există o abordare specific franceză
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pentru răsturnarea monarhiei absolute, dar și pentru crearea instituțiilor politice ale Franței moderne, cu precădere a celor de la nivel subnațional. Napoleon I a completat acest proces prin înființarea sistemului prefectoral pentru controlul central-local. Foarte aproape de argumentul menționat în acest capitol introductiv, înființarea statului bunăstării sociale din Franța postbelică a completat acest proces al centralizării, iar dimensiunea teritorială a acestuia este examinată în capitolul 2. Dar chiar și în timplul celei de-a Cincea Republici, înființată în anii 1960, s-a recunoscut
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
acum ireversibilitatea acestor reforme, iar câțiva dintre ei chiar își doresc să le ducă mai departe (aceasta a fost situația cu Jean-Pierre Raffarin care, în calitate de prim-ministru în 2002, a lansat Actul II al reformelor după cum am văzut în capitolul introductiv). Până acum am vorbit în principal despre pozițiile ideologice declarate asupra politicii teritoriale ale diferitelor familii politice din Franța. Dar de nenumărate ori se întâmplă ca discursul ideologic și retoric sa aibă loc la un singur nivel în Paris și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
teritorială desfășurate în Franța de-a lungul ultimilor 20 de ani au modificat profund natura statului francez și legăturile acestuia cu celelalte niveluri de guvernare. 2. Aceste transformări produse în Franța reflectă schimbările majore din guvernarea teritorială menționate în capitolul introductiv al acestei cărți, toate țările dezvoltate confruntându-se cu schimbări similare. 3. Franța a răspuns acestor schimbări într-un mod specific francez, datorită propriilor tradiții statale ale acesteia și al rolului elitelor administrative formate de instituții precum École Nationale d
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de a opera o organizare cronologică a materialului. Delimitând între articolele politice și articolele cu tematică culturală, D. Murărașu reproduce doar textele din prima categorie. Volumul include articole din anii 1870-1883, fiind însoțit de comentarii critice și de un studiu introductiv intitulat "Eminescu ziarist și scriitor politic". Unul dintre cele mai mari neajunsuri ale acestor demersuri editoriale este acela că "edițiile care cuprind articolele publicate de Eminescu în presa timpului au apărut la intervale mari și, când nu sunt de-a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]