17,360 matches
-
picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap de om. Pe iconostas în partea inferioară sunt scenele: Nașterea Domnului, Botezul, Învierea, Cina cea de taină, Înălțarea la cer, Adormirea Maicii Domnului. Din motive de simetrie nu se respectă cursul normal al
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
fost castelan al cetății, care îi scria regelui următoarele: "„... ține de moșia Valcău, moșia numită Nușfalău, Boghiș, Monorod (dispărut), Hușeni, Ban, Peceiu, Fizeș, Sâg, Aleuș, Halmășd, Tușa, Mykahaza și Thyreteluke (dispărute), Cizer, Stârciu, Meseșenii de Sus, Crasna, Recea, Drighiu, Zăuan, Oaia (cătun al satului Crișeni, astăzi dispărut) pe care Chemburg, fostul castelan de Valcău,...”" Un document adresat în anul 1342 Capitulului din Oradea ilustrează organizarea satelor românești de pe domeniul cetății Valcau, mențiune consemnata cu ocazia unei ședințe de judecată: „... fiii pomenitului
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
ul este o ocupație care constă în creșterea oilor. Din punct de vedere biologic și ecologic, păstoritul tradițional, înmulțirea ovinelor și obținerea prin ele de produse lactate, de carne și lână este un mod de exploatare ne-invaziv, ne-destructiv și ne-toxic al mediului natural. Această îndeletnicire este
Păstorit () [Corola-website/Science/315168_a_316497]
-
lactate, de carne și lână este un mod de exploatare ne-invaziv, ne-destructiv și ne-toxic al mediului natural. Această îndeletnicire este efectuată de păstori sau ciobani. Păstorii tradiționali trăiesc o viață nomadă păzind, cu ajutorul câinilor ciobănești, turma de oi care, în timpul verii, urcă în căutare de hrană până în regiunile de munte (vezi Transhumanță). În trecutul îndepărtat au existat popoare nomade care s-au ocupat aproape exclusiv cu păstoritul. A fost o ocupație predominantă și a Proto-Românilor în primul lor
Păstorit () [Corola-website/Science/315168_a_316497]
-
1936), a sistat în 1934 programul de încurajare a producției de orez la presiunile fermierilor din Japonia, ale căror produse nu puteau concura cu orezul ieftin din Coreea, inaugurând un alt program de diversificare agriculurală sub deviza "bumbac în sud, oi în nord". Dacă perioada în care Ugaki a fost guvernator-general poate fi caracterizată ca fiind una mixtă (un oarecare progres economic și optimism pentru industrialiștii coreeni, combinat cu deziluzie și deprimare pentru intelectualii apolitici, dar mai ales pentru naționaliști), perioada
Coreea în perioada ocupației japoneze () [Corola-website/Science/315256_a_316585]
-
De asemenea, numai 4 km desparte localitatea de țărmul Mării Negre. De această comună depind administrativ satele Băile Burnas, Veselia-Bâlca și Zangherovca. Satul Tuzla a fost fondat la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către ciobanii moldoveni care mergeau cu turmele de oi în stepa dunăreană. Unii dintre ei s-au angajat în extragerea sării din lacurile de pe malul Mării Negre. Numele satului vine de la cuvântul turcesc „Tuz” (în traducere „sare”). Prima atestare a satului datează din anul 1787. La 28 ianuarie 1799 a
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
două etaje. Începând din anul 1991, satul Faraoani face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.890 locuitori, preponderent români. Locuitorii satului Faraoani se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea oilor. De asemenea, funcționează un combinat vinicol, o moară și o fabrică de cherestea. În sat există o Casă de Cultură, cu o sală cu 360 de locuri, două biblioteci, un dispensar, o grădiniță, cinci magazine, un oficiu poștal și o
Faraoani, Sărata () [Corola-website/Science/318593_a_319922]
-
pământul pe care-l avea. Pe la jumătatea anilor '30 ai secolului al XX-lea, familia Moromete dintr-un sat teleormănean duce o existență chinuită. Deși fusese împroprietărit cu pământ după Primul Război Mondial și avea acum 14 pogoane, 24 de oi și o căruță cu doi cai, Ilie Moromete (Victor Rebengiuc), capul familiei, are mari probleme în a plăti datoriile la bancă și impozitul pe terenul agricol („fonciirea”). Familia sa este numeroasă. Ilie Moromete are trei băieți din prima căsătorie: Paraschiv
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
sora lui Ilie, Maria (Gina Patrichi), care îi incită pe cei trei băieți mai mari să-și ceară drepturile. Confruntat cu perspectiva de a-și pierde pământul pentru care se muncise atât, Ilie acceptă să-l trimită pe Achim cu oile la București cu condiția ca acesta să-i trimită bani cu care să plătească datoria la bancă. Băieții sunt însă înțeleși între ei, iar Paraschiv și Nilă urmează să fugă și ei la București cu cei doi cai, înainte de începerea
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
de simțire a Moromeților”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului patru stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Povestea prăbușirii în sine a lui Ilie Moromete, privită ca un șir de așteptări mute. Moromete pândește cerul, micul Niculae pândește oile, vecinul îl pândește pe Moromete să-i smulgă locul din fundul curții și salcâmul, perceptorul îi pândește chimirul, cârciumarul îi pândește votul, mătușa îi pândește fiii ca să-i ațâțe în împărțeala averii pe care Moromete o tot amână. Romanul lui
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
în fața dorinței băieților mai mari de a fugi de acasă. Imaginile alb-negru au rolul de a valorifica umbrele asfințiturilor de soare (ca în scena tăierii salcâmului sau a plecării la seceriș) sau ceața poienelor din pădure (de unde i se alungă oile lui Niculae pe tarlaua cu porumb sau unde are loc judecarea de către Achim a copiilor care l-au bătut pe Niculae). În cronica publicată în revista Cinema nr. 10/1987, Mircea Alexandrescu a remarcat că filmul trezește o senzație puternică
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
Nandriș nu se limitează la a prezenta lucrarea dialectologilor polonezi. În articolul său, Nandriș își prezintă propriile cercetări efectuate în teren, aproape de Zakopane, de unde extrage fapte de limbă inedite: strónga vátra „locul unde se face focul în stână”, kóšar „coșarul oilor”, dzer „zăr”, húrda „urdă” etc. Nandriș prezintă 31 de hărți, analizându-le și propunând corespondent românesc pentru lexemele polone. Autorul articolului intră apoi în polemică cu cercetătorii unguri, care susțineau că păstoritul românesc în Carpații Nordici este de dată târzie
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
numit "Spațiul Bărăganului". Cartea lui Blaga a susținut că categoria inconștientă a spațiului ce operează în matricea stilistică românească este „spațiul asemenea unui val”, o alternare de suișuri și coborâșuri, ca o sinusoidă. Numele „mioritic” vine de la „miorița”, diminutiv pentru oaie, ce este titlu al unei balade populare ce este considerată exprimare a viziunii românești asupra lumii, scrisă într-un stil alternativ specific. Acestea sunt descrieri foarte metaforice și jucăușe ale ale ethosului specific, ce sunt comune regiunilor culturale semnificative dintr-
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
care este într-o stare avansată de degradare, casa arendașului, unde este amenajat paraclisul și chiliile Sfintei Mănăstiri, turnul de apă care, în trecut, funcționa cu un burduf cu care se scotea apa cu caii și care adăpa mii de oi și sute de vaci, casa vizitiului și un mare beci, lung de cca. 100-200 m, pavat cu cărămidă, unde exista o rezervă de gheață și erau adăpostite vitele în timpul verilor toride ale Bărăganului. Din a doua jumătate a veacului trecut
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
a ceea ce era de fapt, inițial ,Dealul Babei”, de la început fiind o localitate aproape curat românească. În anul 1348 aflăm consemnarea: ,magnus mons Hegesholm alias Babaholm, villa Babahalma”, ca în anul 1461 localitatea să facă parte din așezările plătitoare dării oilor, specifică românilor: ,census quinquagesimalis de Babahalma”. În anul 1733 o întâlnim sub denumirea de Bába-Halma, în anul 1750 sub românescul Bobohalma, în anii 1760-1762 sub forma de Babohalma, în anul 1805 ca Bábahalma, iar în 1854 sub denumirea maghiară Bábahalma
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
larvară cenurul. Această forma larvară chistică a parazitului, cenurul, se poate localiza în țesutul celular subcutanat, sistemul nervos central sau alte organe ale gazdei intermediare, în funcție de specie. Simptomatologia bolii depinde de localizarea chisturilor. Cenuroza este o boală care poate afecta oile, caprele, caii, vitele, iepurii și alte ierbivore domestice sau silvestre. Calea de infestare este fecal-orală, prin ingestia de ouă de paraziți eliminate în mediu prin fecale de carnivorele cu teniaza specifică. Omul se poate infesta accidental, prin consumul de vegetale
Cenuroză () [Corola-website/Science/319999_a_321328]
-
scolecșii care se fixează de peretele intestinal și evoluează în viermi adulți, iar ciclul se reia. Se cunosc 4 specii de tenii care produc cenuroze: "T. multiceps, T. serialis, T. brauni și T. glomerata". Gazdele intermediare pentru cenurii speciei sunt oile, caprele, bovinele, caii și antilopele. Cenurii se localizează de predilecție la nivelul creierului, infestarea altor organe fiind rară. Cenuroza cerebrală este cunoscută și sub denumirea de capie. Gazdele intermediare care pot fi afectate de această cenuroză sunt iepurii domestici sau
Cenuroză () [Corola-website/Science/319999_a_321328]
-
Cenurii se localizează în țesutul celular subcutanat și în alte organe. Gazdele intermediare ce pot fi afectate de cenuroză sunt gerbilii. Cenurii se dezvoltă la nivelul mușchilor. Este provocată de "Coenurus cerebralis", forma larvară a "T. multiceps". Afectează de predilecție oile și caprele, dar boala se poate dezvolta și la alte ierbivore (cai, bovine etc.). Este în general o boală de pășune, dar infestarea se poate face și în adăpost, prin apă sau furaje contaminate cu ouă de T. multiceps. Este
Cenuroză () [Corola-website/Science/319999_a_321328]
-
13 octombrie 1917 în câmpurile de lângă Cova da Iria („Grota Sfintei Irina”) din apropierea orașului Fátima, Portugalia. La 13 mai 1917, frații Jacinta (7 ani) și Francisco Marto (11 ani), însoțiți de fetița Lucia dos Santos (10 ani) se aflau cu oile la păscut în apropiere de Fátima, în locul denumit local „Cova da Iria“ („Grota Sfintei Irina“). La un moment dat, ei ar fi văzut un fulger, după care ar fi apărut o lumină puternică. Apropiindu-se, copiii ar fi observat in
Miracolul de la Fátima () [Corola-website/Science/320317_a_321646]
-
cu accent pe mediile marin, costier, deltaic și fluvial, GeoEcoMar beneficiază de o infrastructură de cercetare modernă, bazată în special pe nave de cercetare, ceea ce permite abordarea de studii complexe, cu caracter multidisciplinar. Institutul, condus în prezent de Dr.Ing. Gheorghe Oaie, dispune de nava de cercetări oceanografice "Mare Nigrum" deplasament 3200 t, 25 de locuri pentru cercetători, 10 laboratoare cu o suprafață totală de 200 mp; nava de cercetări fluviale și costiere "Istros": deplasament 147.8 t, 10 locuri de cazare
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
Este biserica ungurenilor, ctitorită pe vremea lui Cuza, prin contribuția familiilor de ungureni, venite din Ardeal, care se stabiliseră la Bratilovu și Titerlești. „Ei au pus de s-a zugrăvit pe peretele din fața bisericii un păstor care cu bâta mâna oile dinaintea lui. La acest tablou s-a pus inscripțiunea următoare: Această biserică este făcută cu banii oilor.” În prezent, această pictură nu mai există. O contribuție importantă la realizarea bisericii a avut-o Ion Dafinescu, ginerele preotului Iordache, cel care
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
se stabiliseră la Bratilovu și Titerlești. „Ei au pus de s-a zugrăvit pe peretele din fața bisericii un păstor care cu bâta mâna oile dinaintea lui. La acest tablou s-a pus inscripțiunea următoare: Această biserică este făcută cu banii oilor.” În prezent, această pictură nu mai există. O contribuție importantă la realizarea bisericii a avut-o Ion Dafinescu, ginerele preotului Iordache, cel care a cumpărat terenul pentru biserică: „Ion Dafinescu (zis Grămadă) cumpără de la G.Monachu, Constantin cel Mare, Constantin
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
și traducător român de origine aromână. Familia Naum, care este de origine aromână, a fost strămutată din Macedonia în România, în secolul al XIXlea. Într-un interviu, Gellu Naum povestea despre familia tatălui său: "Familia lui venise în România cu oile, pe jos, demult, pe când turcii vroiau să-i omoare în Macedonia. Ei sunt români macedoneni. Armâni, cum zic ei". A fost tatăl poetului suprarealist Gellu Naum. A publicat poezii în revista "Lumea nouă", sub pseudonimul "Andrei din Zegovia". A publicat
Andrei Naum () [Corola-website/Science/321018_a_322347]
-
prima întâlnire dintre fermierul Oak și Batsheba Everdene. Acesta o zărește în timp ce se muta la mătușa ei, doamna Hurst, în Norcombe unde urma să îngrijească de vaci. Aici, Gabriel Oak, în vârstă de 28 de ani, deținea o turmă de oi. Când Batsheba își pierde pălăria și Gabriel i-o înapoiază, cei doi fac cunoștință. Într-o noapte, stând în coliba sa cu focul aprins și cu obloanele răsuflătorilor închise, pe Oak începe să-l doară capul și adoarme. Apare însă
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]
-
o întâlnește și o cere în căsătorie, dar ea refuză. După câteva luni se răspândește vestea plecării domnișoarei Everdene din sat, ceea ce pe cioban îl face să o idealizeze și mai mult. Într-o dimineață, trezindu-se din cauza zgomotului talăngilor oilor, descoperă că turma lui fusese mânată prin gard de câinele cel tânăr până la o groapă de var în care căzuseră și muriseră toate. În aceste condiții, e nevoit să se ducă să-și caute de lucru la târgul din Casterbridge
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]