17,196 matches
-
a învăța mai multe despre un vast subiect, care poate ușor deveni atît de complicat, încît singurii doritori să îl analizeze în profunzime ar fi teoreticienii politici, filosofii și alți învățați. Am mărturisit că găsirea stilului potrivit va fi o provocare extraordinară. Răspunsul entuziast al lui Ann m-a încurajat să încep lucrarea. Tot ea a fost primul cititor al schiței aproape complete, iar sugestiile editoriale excelente au îmbunătățit semnifictiv prezentarea mea. Doi savanți foarte activi, James Fishkin și Michael Walzer
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
IV-A. CONDIȚII FAVORABILE ȘI NEFAVORABILE Capitolul 12. CE CONDIȚII DE FOND FAVORIZEAZĂ DEMOCRAȚIA? Eșecul alternativelor . De ce s-a răspîndit democrația în lume . Capitolul 13. DE CE CAPITALISMUL DE PIAȚĂ FAVORIZEAZĂ DEMOCRAȚIA . Capitolul 14. DE CE CAPITALISMUL DE PIAȚĂ DĂUNEAZĂ DEMOCRAȚIEI . Prima provocare: A patra provocare: educația civică . Apendicele A. DESPRE SISTEME ELECTORALE . B. ACOMODAREA POLITICĂ ÎN ȚĂRILE DIVIZATE DIN PUNCT DE VEDERE CULTURAL SAU ETNIC . C. CU PRIVIRE LA NUMĂRAREA ȚĂRILOR DEMOCRATICE . MULȚUMIRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 11 15 20 24 29 29 34 37 39 40
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
FAVORABILE ȘI NEFAVORABILE Capitolul 12. CE CONDIȚII DE FOND FAVORIZEAZĂ DEMOCRAȚIA? Eșecul alternativelor . De ce s-a răspîndit democrația în lume . Capitolul 13. DE CE CAPITALISMUL DE PIAȚĂ FAVORIZEAZĂ DEMOCRAȚIA . Capitolul 14. DE CE CAPITALISMUL DE PIAȚĂ DĂUNEAZĂ DEMOCRAȚIEI . Prima provocare: A patra provocare: educația civică . Apendicele A. DESPRE SISTEME ELECTORALE . B. ACOMODAREA POLITICĂ ÎN ȚĂRILE DIVIZATE DIN PUNCT DE VEDERE CULTURAL SAU ETNIC . C. CU PRIVIRE LA NUMĂRAREA ȚĂRILOR DEMOCRATICE . MULȚUMIRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 11 15 20 24 29 29 34 37 39 40 42 46 60
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
posibil să te Îmbolnăvești sau să te lovești la cap. Trebuie să facem ceva, să ieșim la atac! Cei trei bărbați se holbează la mine, mirați. — Percepția publicului, legată de imaginea asociată cu pericolul, e fără Îndoială cea mai mare provocare pentru noi, spune primul consultant, Încruntat. Trebuie să contracarăm avalanșa de știri negative, să creăm o imagine pozitivă, solidă și atrăgătoare... N-a Înțeles nimic. N-ar avea nici cea mai mică importanță! Îl Întrerup. Dacă am avea ceva unic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Arcodas, e o agitație de nedescris În rîndul angajaților, toată lumea zbîrnîie. Arcodas Group e o corporație atît de uriașă și atît de diferită de clienții din zona financiară cu care se ocupau de obicei, că a fost cea mai mare provocare cu care s-au confruntat vreodată. (Știu asta pentru că uneori Îi mai dau și eu o mînă de ajutor lui Luke la discursurile lui motivaționale.) Pe de altă parte Însă, ce e viața fără puțină aventură și fără noi și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
viața fără puțină aventură și fără noi și noi visuri? Brandon Communications e cea mai bună companie de profil, cu fiecare an tot mai puternică și mai dinamică; orice nouă Întreprindere În care se avîntă prosperă. Împreună, pot accepta orice provocare, Îi pot face față, ieșind din luptă cîștigători. Ca o echipă. Ca o familie. (Partea asta eu am scris-o.) Ajung la birou cu puțin Înainte de ora unu, și traversez ca o gazelă holul de marmură spre Karen, recepționera. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
stârnit mai mult decât celelalte: Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Stelian Tănase, Gabriel Liiceanu și Constantin Simirad. În privința lui Constantin Simirad, care ne-a fost multă vreme apropiat amândurora, spre uimirea mea, Liviu Antonesei nu a dorit să răspundă la nici o provocare. Ce să mai spun? Poate doar că d-l Liviu Antonesei este unul dintre interlocutorii cei mai afabili, plin de o nobilă solicitudine și de o generozitate greu de întâlnit, care mi-a oferit bucuria unui autentic dialog. Dorin Popa
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să facă politrucii, administratorii și noi toți în cei aproape 17 ani de la începutul schimbării! Dar eu nu sunt decât un scriitor, e adevărat, atent la ceea ce se întâmplă cu el și cu lumea în care trăiește. Bun, să accept provocarea! Cel mai simplu mi-ar fi să răspund cu un fel de butadă, să spun că totul e de făcut, ba chiar e mai mult de făcut acum decât în 1990, pentru că, între timp, am mai făcut și o mulțime
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
obosim ș.a.m.d. Jur că nu era nimic subversiv intenționat în întrebarea mea, ci grija față de om, care ne era doar și predată la socialism! M-a dat afară din sală. Nu știu, o fi crezut că e o provocare, deși, iarăși jur că nu era. Eu eram destul de curios și nu aveam foarte clară conștiința limitelor, a ceea ce se poate spune și a ceea ce nu se poate spune. Mai ales că la seminarul disciplinei, cu alt profesor, discutam destul de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dacă l-aș fi înjurat de mamă, n-ar fi auzit. Fantastic, totuși, ce proști și fricoși erau ăștia de la socialism! Sunt convins că și profesoara ta a privit îndemnul la lectura lui Noica tot ca pe un fel de provocare! Dorin Popa: Când a apărut Minima moralia a lui Pleșu, eram deja profesor și am rugat câțiva elevi din anii mai mari să mă ajute să cumpăr cât mai multe exemplare din acea carte. Eu o citisem, deja, în foileton
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
acțiunea unificatoare a Vaticanului își definește identitatea, dar și maniera de manifestare publică. Analizând presa catolică, autorul își propune să prezinte structura acestei instituții, organizarea și evoluția ei, cu raportarea la realitățile concrete ale societății moderne românești, la noutățile și provocările ei, cu evidențierea rolului de transmitere a unui mesaj, dar și de structurare, finalmente, a unei participări publice. b. Asumându-și acest obiectiv, dl. Iulian Ghercă a fost conștient de precaritatea surselor primare și secundare. Cercetarea realizată s-a bazat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
material vom încerca să explicăm rolul și locul pe care l-a ocupat presa în cadrul Bisericii Catolice, să analizăm și să prezentăm structura acestei instituții, organizarea și evoluția ei, raportarea acesteia la realitățile concrete ale societății contemporane, la noutățile și provocările modernității. Nu în ultimul rând, ne vom ocupa de raportul dintre comunitatea internațională și Biserică. Se impune apoi o prezentare a documentelor referitoare la mass-media în general cu accent pe cele dedicate presei, analizarea lor și conturarea unei viziuni a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
efectiv de presa catolică, a fost de a înființa, susține și dezvolta un cotidian catolic puternic în capitala țării, care să reprezinte și să transmită poziția Bisericii Catolice vizavi de toate problemele contemporane; în același timp, el trebuia să răspundă provocărilor și unor atacuri îndreptate împotriva instituției bisericești. Această dorință a fost dublată de viziunea Vaticanului care includea crearea unui ziar exponențial pentru comunitatea catolică din România; publicația urma să fie un factor de coeziune și de unificare a catolicilor prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
57. Credincioșii au fost "ajutați" să conștientizeze foarte clar apartenența la tradiția creștină, proces în cadrul căruia au fost folosite numeroase mijloace și metode în care presa a jucat un rol important. Pentru a nu pierde influența, Vaticanul a răspuns astfel provocărilor modernității și contemporanității 58. Un rol important în acest proces de reașezare a Bisericii în societatea modernă l-au avut intelectualii catolici laici din Occident care grupați în jurul unor publicații au apărat-o de atacurile la care a fost supusă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și apariția statului liberal. Stabilirea unor relații noi cu statele (politica Vaticanului privind Concordatele) a vizat o reașezare a Bisericii pe scena internațională, asumându-și sau protestând față de noile realități politico-sociale, culturale și economice. Biserica a văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă aceasta nu ar fi fost "asimilată" și dacă autoritatea ecleziastică nu ar fi stabilit regulile. Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și publicarea unei reviste catolice. Aceasta urma să poarte numele Foaia catolică, însă ea nu s-a materializat niciodată, deoarece foarte puțini s-au implicat în proiectul propus. Prima etapă în apariția presei catolice în Moldova fusese însă încheiată: lansarea provocării și enunțarea dorinței și a ideii de a înființa și susține o presă catolică în dieceza de Iași. Ideea apariției unei prese catolice în Moldova nu a fost abandonată; cinci ani mai târziu, la data de 1 ianuarie 1913, s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
efectiv de presa catolică a fost așadar de a înființa, susține și dezvolta un ziar puternic în capitala țării, care să reprezinte și să transmită poziția Bisericii Catolice vizavi de toate problemele contemporane; în același timp, el trebuia să răspundă provocărilor și unor atacuri îndreptate împotriva acestei instituții. Această dorință a fost dublată de viziunea Vaticanului ce includea și crearea unui cotidian exponențial pentru comunitatea catolică din România, care să fie un factor de coeziune și de unificare a acesteia prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
umbră în care intrase odată cu căderea vechiului regim și cu apariția statului liberal. Stabilirea unor relații noi cu statele lumii (vezi politica Vaticanului privind Concordatele) a vizat o repoziționare a Bisericii pe scena internațională. Biserica a văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă nu ar fi fost încorporată și dacă Biserica nu stabilea regulile și nu se implica activ în această realitate. Încercarea de menținere a unității manifestării catolicismului prin intermediul presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ANALIZA STATISTICĂ A DEZVOLTĂRII REGIONALE În ROMÂNIA Mamei și întregii mele familii Cuvânt înainte Întrucât statistica nu poate exista exclusiv la nivel teoretic și fundamentarea sa rezidă din latura-i practică, respectiv analiza și interpretarea datelor, asistăm la provocarea statisticianului de a profita de potențialul de creativitate al demersului în sine, care incită intelectul. Pentru sceptici, statistica înseamnă a îmbrăca în cifre, grafice sau corelații, minciuna. Pentru pragmatici, statistica înseamnă transpunerea în concretul operațional a realității. Primii consideră că
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
indicatorilor care reflectă dezvoltarea regională și metodele statistice folosite în analiză. Sunt evidențiate cerințele la care trebuie să răspundă statisticile regionale în cercetarea dezvoltării economico - sociale durabile, inclusiv cerințele privind asigurarea calității în conformitate cu standardele Europene. Prin problematica tratată se dorește provocarea specialiștilor actuali și a celor în devenire la dezbaterea subiectului abordat. În acest sens, lucrarea oferă, pe de o parte, oglinda indicatorilor statistici ai dezvoltării regionale durabile utilizați în statistica din România prin comparație cu indicatorii statistici utilizați la nivelul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
regiunea este determinată, pe de o parte, din punct de vedere geografic, ca teritoriu cu particularități istorice, culturale, economice sau sociale și, pe de altă parte, administrativ, ca ansamblu coerent de competențe instituționale care îi oferă autonomie în raport cu autoritatea centrală. Provocarea de a construi o definiție acceptabilă pentru noțiunea de regiune derivă din condiția prealabilă pentru cercetări și aplicații practice ulterioare de a cunoaște cât mai bine și în mod unitar caracteristicile care conturează noțiunea. Nevoia de a cunoaște într-o
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
declarația de la Summitul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă (2002) o strategie care să implice simultan eforturile tuturor regiunilor (statelor membre și nu numai) în ceea ce privește definirea unui sistem de caracteristici ale dezvoltării durabile și păstrarea acestora în scopul asigurării viabilității dezvoltării durabile: ,,Provocarea constă în relaționarea creșterii economice cu problemele sociale și decuplarea dezvoltării economice de degradarea mediului. Se cere realizarea politicilor în mod creativ, pe termen lung, utilizarea eficientă și responsabilă a resurselor, politică de mediu eficace și eficientă și tehnologii mai
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de dezvoltare similare cu regiunile dezvoltate. Prioritățile Uniunii Europene se află la confluența dintre interesul general comunitar și interesul individual al statelor membre și vizează orizonturi largi de timp și spațiu din perspectiva globalizării. Agenda Lisabona (2000) încearcă să răspundă provocărilor globalizării printr-o strategie care să transforme Uniunea Europeană în „cea mai competitivă economie bazată pe cunoaștere din lume” prin reforme care să asigure: creștere economică, ocupare și dezvoltare durabilă [Proiect - strategie post aderare 2007 - 2013, www.gov.ro]. În contextul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
permițând comparabilitatea în timp și spațiu. 3.3.4 Indicatori de monitorizare a Strategiei dezvoltării durabile Strategia pentru dezvoltare durabilă a Uniunii Europene presupune un angajament permanent de eficientizare pe termen lung a tuturor domeniilor dezvoltării, care să răspundă prompt provocărilor dezvoltării durabile. În acest sens, s-a impus dezvoltarea unor indicatori care să monitorizeze progresul în ceea ce privește abordarea fiecări provocări. Adoptat în anul 2005 și revizuit în anul 2007, setul de indicatori ai dezvoltării durabile [Sustainable Development, http://ec.europa.eu
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
durabilă a Uniunii Europene presupune un angajament permanent de eficientizare pe termen lung a tuturor domeniilor dezvoltării, care să răspundă prompt provocărilor dezvoltării durabile. În acest sens, s-a impus dezvoltarea unor indicatori care să monitorizeze progresul în ceea ce privește abordarea fiecări provocări. Adoptat în anul 2005 și revizuit în anul 2007, setul de indicatori ai dezvoltării durabile [Sustainable Development, http://ec.europa.eu/eurostat, 2008] sunt utilizați pentru monitorizarea Strategiei UE, rezultatele fiind raportate la fiecare doi ani. Cadrul se bazează pe
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]