19,447 matches
-
pătuțurile pruncilor, care anunță mamele printr-un semnal sonor că scutecele sunt ude înainte ca nou-născutul să emită primele țipete, iar - Marcel Allain, creatorul lui Fantomas, moare la 84 de ani. În timp ce: - în anunțurile matrimoniale vest-germane se solicită foarte mult simțul umorului: bărbații promit călătorii, femeile iubesc sportul. - în sudul Franței, consulul portughez face mari eforturi pentru a aclimatiza corida portugheză, spectacol fără picador, fără estocadă, evitând uciderea taurului. (Momentul culminant e pega. După un festival de binefacere, toreadorul Nuno Salvaçăo
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
sau discută cu reprezentanții lor. Sentimentul tuturor e că nimic formal nu determină asemenea întâlniri, ci o dorință arzătoare de a face ca lucrurile să meargă mai bine. În sfârșit, tovarășul Nicolae Ceaușescu unește o inteligență ascuțită cu un deosebit simț practic și o mare înflăcărare sufletească. El știe să aprecieze, de aceea, cu o curajoasă luciditate realitățile și totodată să aprindă entuziasme. Ochiul clarvăzător al partidului și inima lui fierbinte se recunosc în aceste calități. Scriitorii au simțit în tovarășul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
avut atât prestigiu și atâta greutate, aș putea spune, în întâlnirile internaționale. Când sunt probleme mondiale la ordinea zilei, România totdeauna are un cuvânt de spus, o părere, și o părere aderentă, o părere realistică, o părere exprimată cu acel simț atât de caracteristic neamului nostru, a omului de omenie care este președintele țării.“ (Radio București, 21 iulie 1977) „Președintele RSR, tov. Nicolae Ceaușescu, a primit astăzi pe dr. Iosif Constantin Drăgan, om de știință de origine română. Cu acest prilej
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
specifică și autentic românească pe drumul marilor tradiții ale poporului nostru. Înțelegând că prezentul nu poate fi desprins de trecut, tovarășul Nicolae Ceaușescu este omul de stat al țării noastre care a inițiat, îndrumat și sprijinit, cu multă hotărâre și simț al realității, glorificarea în opere de artă a zbuciumului și eroicei noastre istorii.“ (Arta, 11/1977) „Indicațiile pe care ni le-ați dat, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru ca artiștii plastici să creeze monumente de mare anvergură, care să poarte nestinsă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tovarășe secretar general al PCR, tovarășe președinte al RSR. A fost lung și greu drumul început acum șase decenii, în Scorniceștiul Oltului. A fost lung și greu, dar tov. N. Ceaușescu l-a parcurs cu hotărâre, cu demnitate, cu mare simț al responsabilității față de viață, față de poporul căruia îi aparține. Și vieții, și poporului, i-a dat totul. De aceea, scriitorii, noi, fiecare cei ce ne considerăm a fi fiorul neamului nostru, ne îndreptăm gândurile spre acest simbol al valorilor românești
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de libertate.“ („Timp al eroismului, al muncii exemplare“, România literară, 1 septembrie 1988) MUGUR Florin „Sunt încredințat că propunerile de măsuri prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu vor duce - prin aplicarea lor într-o atmosferă generală generată de înțelepciunea și de simțul măsurii care sunt caracteristicile activității partidului nostru - la îmbogățirea poeziei de azi, la punerea într-o lumină și mai vie a însușirilor cu care se mândrește pe drept cuvânt și la înlăturarea neajunsurilor care-i pot întârzia fireasca evoluție ascendentă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
marele cârmaci, în care s-au împletit îndelunga răbdare a lui Vlaicu Vodă cu clarviziunea și geniul lui Ștefan, vitejia lui Mihail cu neteama de jertfă a lui Tudor din Vladimiri, înțelepciunea lui Kogălniceanu cu inima arzândă a lui Bălcescu, simțul demnității naționale a lui Cuza cu pătimașa iubire de patrie a lui Eminescu, și toate la un loc cu hotărârea de a schimba «orânduirea cea crudă și nedreaptă», hotărâre cu care a intrat în istorie clasa muncitoare. Numele acestui cârmaci
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Viitor“, Luceafărul, 15 august 1987) „Voința legitimă a unui popor l-a ales pe tovarășul Nicolae Ceaușescu în frunte: cu aceeași legitimă voință punem ziua de naștere la locul cel mai de preț printre sărbătorile noastre de peste an. Scriitorii, cu simțul lor adânc pentru ce a fost, ce este și ce trebuie să fie poporul din care cresc, au înțeles de la bun început să-și lipească tâmpla de gândul acesta măreț, să lucreze în sufletul maselor largi pentru ridicarea unui monument
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
artistică și, în general, creatoare. Domeniul spiritului nu cunoaște «vacanță», cultura naște neîncetat nevoia de cultură, iar aceasta cere, la rândul ei, să fie satisfăcută, așa cum a observat cândva Marx: «Obiectul de artă, ca orice produs, creează un public - cu simț artistic și capabil de a se bucura de frumos. Producția nu produce, așadar, numai un obiect pentru subiect, ci și un subiect pentru subiect.» Ceea ce creatorul socialismului științific observă la dimensiunea «peliculei subțiri» a societății, care, în vremea sa, avea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
atunci e bine să poată și femeile să voteze. O fi! Între timp, am votat și eu „de-adevăratelea“ o dată în viață, pentru Constantinescu. Că mi-a zis o foarte bună prietenă că să-mi fie rușine, că n-am simț civic. Și, ca să nu se supere pe mine, am votat. A fost prima dată și ultima. Bunicuța analfabetă și adusă de spate care a rugat în fața mea pe tovarășii care se ocupau de organizare să-i arate cum să-l
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
chiar dacă ar fi avut, ar fi fost mai mare rușine să facem atâta bâlci într-un mijloc de transport în comun. În orice caz, mama n-ar fi vrut să-și expună trupul căzut în neputință. Pe atunci, păstra un simț al cochetăriei destul de neînțeles pentru mine. Deși nu mergea nicăieri, o chema pe tanti Emilia, o coafeză ieșită la pensie, cu degete contorsionate de reumatism, să o vopsească sau să-i facă permanent cam o dată la două luni. Și moftul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a fost de așa natură, încât cu toate strădaniile mele, n-am realizat mare lucru. La un moment dat mă întrebam de ce n-am avut și eu norocul să mă nasc într-o societate normală, bazată pe competență și bun simț, pentru a mă afirma într-un domeniu? Era una din întrebările la care trebuia să-mi răspund. La vremea adolescenței credeam și eu la fel ca toți ceilalți că trebuie să faci ceva în viață, să lași ceva palpabil în urma
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de un trup material. De ce este nevoie de această simbioză? Pentru că acest suflet în starea sa naturală nu simte durerea, iar într-o anumită etapă a evoluției sale este necesar să fie atașat unui corp material. Corp material care prin simțurile sale simte starea de durerea, durere care în principal reprezintă o atenționare că acel suflet se abate de la calea corectă. Cu alte cuvinte, noi, aici pe pământ, suntem atașați unui corp material, pentru ca prin ,,durere, întristare și suspin”, să învățăm
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
că pe cap de locuitor al satului au fost cultivate cu produse indispensabile subzistenței, 0,2 ha., cifră care îngrijorează, care ar trebui să pună pe gânduri pe ori ce om angajat în răspunderi politice, pe orice om de bun simț care ar trebui să aibe inspirația să se întrebe cum și din ce trăiesc locuitorii acestui sat. Cam acestea sunt condițiile economico-sociale ale etapei în care satul se pregătește să aniverseze cei 530 de ani de la atestarea sa documentară, ocazie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
revoluția dela 1848, îl plasase. Și ca să fim convingători vom da cuvântul unui alt martor ocular al acelor timpuri, săteanului Matei Moraru, născut în 1898, căruia autorii, cunoscându-i darul de a-și povesti cu multă căldură și mult bun simț amintirile, din care emană dragostea pe care a purtat-o satului său natal, i-am solicitat, să le pună pe hârtie când încă mai era printre noi. Iată ce mai aflăm de la acesta: «Scriu cu mâna mea tot ce știu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aer puțin pedant și crispat. De aceea păreau nepo triviți pe fața lui ochii rotunzi și naivi, cu sprîncene întrebătoare, de fapt ochii lui Dănuț, persona jul ingenuu al prozelor lui“. Nu era el chiar așa, dar eu n-am simț de observație. Scriind odată despre Crohmălniceanu, am vrut să-i fac o plăcere amintindu-i în articol și cîinele, pe multiubitul lui Ronț. „Dragă“, mi-a spus profesorul, zîmbind, cînd ne-am întîlnit apoi prima oară, „ai scris minunat despre
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mai toate familiile țărănești, se făcea după modelele preluate de la predecesori, după pedagogia bunului-simț și a dragostei strunite față de progenituri, prin utlizarea muncii cu rol determinant în cultivarea unor trăsături pozitive de personalitate: hărnicia, cinstea, sentimentul rușinii și al bunului simț, respectul față de părinți și de vârstnici, spiritul de economie și de cumpătare, solidaritatea și dragostea față de familie, cultul pentru pământ și pâine etc. Mediul educativ prielnic pe care îl reprezenta comunitatea rurală influența pozitiv și determinant buna creștere a copiilor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
înțelegere și toleranță, totul desfășurându-se după o programă extrem de complexă și diferită de la o familie la alta. Acum, în primii ani de viață petrecuți în familie, se învață și hărnicia, și deprinderile elementare de curățenie și ordine, și bunul simț, și cele dintâi elemente de respect și bună cuviință, și aspirația spre bine și frumos, și primele elemente ale credinței, pe scurt fiind spus, se pun bazele construcției personalității copilului, cu pilonul ei de susținere - caracterul. De calitatea actului educațional
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
educațional realizat în mediul familial depinde întreaga evoluție a omului pe tot parcursul vieții. Aceasta înseamnă că unele carențe produse în școala familială se manifestă toată viața, indiferent de nivelul studiilor și al titlurilor academice sau științifice obținute ulterior. Bunul simț, sentimentul rușinii, primele elemente ale conduitei politicoase, deprinderile simple de muncă, respectul față de semeni, ordinea și disciplina etc. sunt doar câteva dintre atributele fundamentale ale educației în familie care aureolează viața și personalitatea celor care le au. În educația familială
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
însuți o bună educație. S-au văzut destule cazuri în care părinți cu înalte studii au eșuat în educația propriilor copii. Pe baza experienței personale și a celei dobândite de la înaintași, țăranii, cu puțină știință de carte dar cu bun simț pedagogic, își creșteau copiii în spiritul celor mai înalte comandamente ale vieții familiale și sociale: respectul față de părinți, cinstea, credința, cultul muncii și al familiei ș.a. Se poate afirma că în școala familiei se fundamentează profilul moral al copilului, se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
trec cu vederea greșelile copilului, greșeli care nesancționate se înmulțesc, se permanentizează și devin componente stabile de conduită. Copilul, aflat la o vârstă considerată de părinți inocentă, le speculează slăbiciunile și își ia drepturi și libertăți ce depășesc limitele bunului simț și ale bunei cuviințe. Pentru a preveni devierile de conduită și manifestările necuviincioase, părinții trebuie să impună copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
anarhia. Urmările? Interesul pentru învățătură a scăzut îngrijorător de mult. Disciplina, condiție fundamentală pentru buna funcționare a unei instituții de educație, s-a deteriorat dramatic; ținuta vestimentară a elevilor a devenit excentrică și total nepotrivită, sfidând normele etice și bunul simț. Moda buricului și coapselor dezgolite, a împodobirii cu un număr cât mai mare de bijuterii, a decorării urechilor, sprâncenelor, buzelor, nasului, buricului și chiar limbii cu fel de fel de zorzoane metalice, tatuarea unor părți vizibile și mai puțin vizibile
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și-a afirmat, spre onoarea lui, linia proprie: "Marele merit al poporului român constă în modul cum a folosit aceste influențe, cum și-a asimilat și adaptat cultura străină, cum a făcut-o "a sa"; cu alte cuvinte: bunul său simț, admirabila sa intuiție, la început discernământul și spiritul său critic ceva mai târziu". Eugen Herovanu devansează pe de altă parte pe G.M. Cantacuzino, considerând că "nici o artă, poate, nu lămurește mai bine evoluția unei civilizații, nu reflectă mai expresiv stadiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pasiuni, pe care am întreținut-o și am dezvoltat-o ca pe unul din cele mai prețioase bunuri ale existenței. Care adevăr? m-ar putea întreba cineva. Adevărul meu, desigur; care altul? Adevărul creat de mine, de mintea mea, de simțurile mele. Așa de puțin lucru? mi s-ar putea replica. Firește; așa de puțin; sau, dacă nu par paradoxal, așa de mult. Căci în viața socială, în relațiile dintre oameni, problema adevărului e o problemă de morală. Adevărul e sinceritatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în jurul stațiunilor, flueratul mașinilor, larma, strigătele, zgomotele de tot felul; umbrele care se desfăceau din întuneric sau care se înfundau în el, mă puneau în fața unei lumi nouă, a unei lumi plină de atracție, nu atât prin ceea ce cădea sub simțurile mele, cât, mai ales, prin ceea ce vroiam să găsesc și să recunosc acolo. Am ajuns la Iași destul de târziu. Totuși, peronul gării era înțesat de lume și piața de la ieșire, plină de trăsuri și echipaje elegante. Iar peste tot, iarăși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]