4,547 matches
-
care permit unei Întreprinderi să-și atingă obiectivele (David, 1989); ▪ procesul examinării simultane a prezentului și viitorului ambientului, al formulării obiectivelor Întreprinderii și al luării, implementării și controlării deciziilor focalizate asupra acestor obiective În ambientul actual și viitor (Higgins, 1983); ▪ Îmbogățirea conceptului de planificare strategică. Managementul strategic este un mod de gestiune a firmei, cu asigurarea unei legături strânse Între strategie și producție (Ansoff, 1965). Orice decizie, exceptându-le pe cele operaționale, este evaluată prin prisma consecințelor strategice. Prin urmare, pentru
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
unor obiecte sau evenimente inedite, din ambianța noii civilizații industriale, ci de o mutație de perspectivă asupra poeticității textului, aproape indiferent de materialul supus prelucrării; „Materialul poeziei moderne (ca și al picturii) poate fi același ca al poeziei de totdeauna. Îmbogățirea lui printr-o sumă de elemente în urmă apropiate: invenții tehnice, operații matematice sau bancare, e de pură suprafață. De fapt, materialul a rămas același; schimbată cu desăvârșire e interpretarea lui”. Cum s-a observat, această interpretare deschide - în chip
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lanțul asociativ oferă o verigă nouă altei rețele imagistice, încât poemul se prezintă, de cele mai multe ori, ca succesiune de „relee” ce-și transmit unul altuia undele de energie. Spațiul de reverberație al poemului se amplifică astfel enorm, atât în sensul îmbogățirii viziunii „panoramice”, care atrage în sfera imaginarului nocturn un număr impresionant de „obiecte”, cât și al unei „radiografieri” a detaliului, plasat sub cele mai diverse lumini, supus unei anume analize spectrale, obligat să intre într-un amplu sistem de relații
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
postmodern termenul corect de transmodern, am zice că secretul aflării Americii (și al Japoniei) în avangarda civilizației actuale vine din transmodernitatea ei. Un alt semn de recunoaștere în distincția modern-postmodern este pornografia: Când se simte săracă, ca să dea impresia de îmbogățire, literatura modernă recurge la pornografie"249. D-l Negoiță contextualizează exemplul lui Ștefan Agopian din romanul Fric. Ar fi putut, desigur, să dea numeroase exemple de autori și de autoare, toți scriind sub stindardul încăpător al postmodernismului, bravând în scatologie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
silepsa, anacolutul), încheind cu alegoria și metafora, văzute ca fundamentale în retorică. Terminologia lui V., în cea mai mare parte calchiată după italiană, se întrebuințează și astăzi, iar autorul, deși era orientalist și întocmise un dicționar român-turc, a contribuit la îmbogățirea limbii literare cu numeroase neologisme romanice. Curiozitatea neobosită în problemele de limbă l-a dus și la alcătuirea unui dicționar român-german/german-român, acesta, ca și celălalt, rămas, în vitregia vremurilor, netipărit, precum și la o încercare de traducere din grecește a
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
O rușine, Ai tu bilet de voie?), Al. Cazaban (Proza unui bebe, M. Dragomirescu diplomat, Ciripituri literare, Panu, Iorga și Aurel Geblescu, Marele obscur, Mutul „Sămănătorului”) ș.a. Chendi deschide o rubrică permanentă, „Preludii”, în care cerne actualitatea literară, pledează pentru îmbogățirea literaturii române prin traduceri (Să nu ne grăbim), pentru culegerea și valorificarea creației populare (Un tezaur al poeziei noastre populare, Conferența d-lui Delavrancea), ia apărarea scriitorilor împotriva abuzurilor editorilor sau ale politicienilor (Cum trăim, Schimbarea guvernului și literatura), militează
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
XIX-lea societatea își revigorează activitatea în misiunea sa de „întregire a studiilor scolastice” ale elevilor. Pentru atingerea acestui scop se punea accent pe „cetirea jurnalelor literare, deprinderea în declamarea de poezii alese și opere atât originale, cât și traduceri”, îmbogățirea fondului bibliotecii cu reviste și cărți cu profil literar sau științific, în limba română sau în alte limbi. Alături de alte asociații și societăți de cultură și lectură, V.R.R. a desfășurat o activitate de excepție pentru apărarea și dezvoltarea limbii și
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
nu are deprinderile fundamentale de subzistență socială; - asigurarea promovării în cariera profesională (și asigurarea unor standarde de viață ridicate), prin perfecționări continue și alte specializări, care să permită adaptarea la dinamica lumii muncii și a profesiunilor, prin continua actualizare și îmbogățire a cunoștințelor și deprinderilor; - asigurarea dezvoltării personale, prin lărgirea orizontului culturii generale, folosirea profitabilă a timpului liber, satisfacerea unor pasiuni și interese etc.; - asigurarea participării active la viața social-comunitară a tuturor, atât pentru profitul fiecăruia, în urma dezvoltării comunității, dar mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și tehnice, de artă populară și plastică; organizează și desfășoarăși cursuri de formare profesională continuă. În prezent, există 392 de astfel de instituții. • Universitățile populare sunt instituții publice care urmăresc: dezvoltarea generală și armonioasă a personalității umane, mai ales prin îmbogățirea culturii generale și dezvoltarea de oferte pentru satisfacerea diverselor hobby-uri; transmiterea și asimilarea valorilor științifice, culturale și artistice, naționale și universale; educarea civică, morală și economică; însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilități pentru formare, perfecționare și reconversie profesională, în vederea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și asimilarea valorilor științifice, culturale și artistice, naționale și universale; educarea civică, morală și economică; însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilități pentru formare, perfecționare și reconversie profesională, în vederea integrării active pe piața muncii; însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilități cultural-artistice; îmbogățirea nivelului de cunoștințe în vederea asigurării de șanse egale pentru integrarea în societate; dezvoltarea, în cooperare cu autoritățile publice, cu reprezentanții societății civile, ai sindicatelor și ai patronatelor, a formelor de pregătire pentru servicii diverse, în raport cu nevoile specifice ale comunității (Buță
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
instituțional în toate sferele vieții publice și private” (p. 5). În viziunea „Memorandumului”, învățarea permanentă este „umbrela comună sub care sunt reunite toate tipurile de învățare și formare” (p. 6); ea este definită ca activitate intenționată, realizată continuu, cu scopul îmbogățirii cunoștințelor, deprinderilor, competențelor și atitudinilor, pentru a face față unei lumi într-o continuă schimbare. Concluzia Comisiei Europene este că a venit momentul pentru a acționa în direcția armonizării politicilor educaționale ale tuturor statelor, în sensul considerării învățării permanente ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formale sau mai puțin formalizate și care nu conduce la obținerea unor certificate formalizate) și învățarea informală (învățarea spontană, realizată în viața de zi cu zi, care poate nu e recunoscută/conștientizată nici măcar de individul însuși ca o contribuție la îmbogățirea cunoștințelor și abilităților sale). Deși cea mai veche formă de învățare și componentă esențială a educației specificeprimei copilării, învățarea informală este reconsiderată în cadrul învățării permanente, specifice vârstei adulte, în special prin relevarea dimensiunii lifewide a acesteia. Pentru realizarea practică a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest „repertoriu de semne/semnale” se instituie într-un veritabil „rezervor” la purtător, pentru comunicarea curentă, mereu în expansiune și îmbogățire, odată cu vârsta și experiența de viață ale indivizilor, având două componente/zone relativ distincte (Abric, 1986): 1. un nucleu constând în ansamblul semnelor și semnalelor cel mai frecvent utilizate, reprezentând „vocabularul activ”; 2. o parte complementară ce înmagazinează semne și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atributelor (cunoștințe și aptitudini) și a competențelor utilizate în cadrul postului (din specificarea și descrierea postului) pot fi utilizate în proiectarea și implementarea programelor de formare și dezvoltare în funcție de nevoile curente sau potențiale ale angajatului. Orice modificare survenită la nivelul postului - îmbogățirea sau lărgirea lui (job enrichment și job enlargement) - solicită din partea ocupantului noi cunoștințe și deprinderi. În aceste condiții, abilitarea angajatului pentru noile sarcini ce-i revin reclamă cuprinderea lui în programe de instruire corespunzătoare. 2. Planificarea și analiza critică a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
eficient la schimbările de la nivelul pieței muncii și, în același timp, oferind o bază pentru valorificarea oportunităților de învățare continuă pe care aceste schimbări le presupun (Glass, Higgins și McGregor, 2002). Experiențele oferite prin învățarea la locul de muncă favorizează îmbogățirea cunoașterii, dezvoltarea deprinderilor, a atitudinilor și comportamentelor ocupaționale, precum și asumarea unor decizii privind cariera, bazate pe contactul direct cu realitatea profesională. Realizând conexiunea între experiențele trăite la clasă și așteptările și realitățile de la locul de muncă, învățarea bazată pe activitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltarea deprinderilor de supervizare, de relații cu clienții și de vânzări (Stone, 2005). 4. Rotirea alternativă pe mai multe posturi presupune „plasarea” angajaților în situația de a îndeplini o gamă largă de sarcini aparținând unor posturi diferite, având ca scop îmbogățirea bazei de cunoștințe, pregătirea pentru avansarea în carieră sau creșterea interesului și a motivației pentru cei care au stat o perioadă de timp mai mare pe același post. 5. Învățarea acțională (action learning) are ca scop învățarea din și prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu are deprinderile fundamentale de subzistență socială; - asigurarea promovării în cariera profesională (și asigurarea unor standarde de viață ridicate), prin perfecționări continue și alte specializări, care să permită adaptarea la dinamica lumii muncii și a profesiunilor, prin continua actualizare și îmbogățire a cunoștințelor și deprinderilor; - asigurarea dezvoltării personale, prin lărgirea orizontului culturii generale, folosirea profitabilă a timpului liber, satisfacerea unor pasiuni și interese etc.; - asigurarea participării active la viața social-comunitară a tuturor, atât pentru profitul fiecăruia, în urma dezvoltării comunității, dar mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și tehnice, de artă populară și plastică; organizează și desfășoarăși cursuri de formare profesională continuă. În prezent, există 392 de astfel de instituții. • Universitățile populare sunt instituții publice care urmăresc: dezvoltarea generală și armonioasă a personalității umane, mai ales prin îmbogățirea culturii generale și dezvoltarea de oferte pentru satisfacerea diverselor hobby-uri; transmiterea și asimilarea valorilor științifice, culturale și artistice, naționale și universale; educarea civică, morală și economică; însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilități pentru formare, perfecționare și reconversie profesională, în vederea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și asimilarea valorilor științifice, culturale și artistice, naționale și universale; educarea civică, morală și economică; însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilități pentru formare, perfecționare și reconversie profesională, în vederea integrării active pe piața muncii; însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilități cultural-artistice; îmbogățirea nivelului de cunoștințe în vederea asigurării de șanse egale pentru integrarea în societate; dezvoltarea, în cooperare cu autoritățile publice, cu reprezentanții societății civile, ai sindicatelor și ai patronatelor, a formelor de pregătire pentru servicii diverse, în raport cu nevoile specifice ale comunității (Buță
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
instituțional în toate sferele vieții publice și private” (p. 5). În viziunea „Memorandumului”, învățarea permanentă este „umbrela comună sub care sunt reunite toate tipurile de învățare și formare” (p. 6); ea este definită ca activitate intenționată, realizată continuu, cu scopul îmbogățirii cunoștințelor, deprinderilor, competențelor și atitudinilor, pentru a face față unei lumi într-o continuă schimbare. Concluzia Comisiei Europene este că a venit momentul pentru a acționa în direcția armonizării politicilor educaționale ale tuturor statelor, în sensul considerării învățării permanente ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formale sau mai puțin formalizate și care nu conduce la obținerea unor certificate formalizate) și învățarea informală (învățarea spontană, realizată în viața de zi cu zi, care poate nu e recunoscută/conștientizată nici măcar de individul însuși ca o contribuție la îmbogățirea cunoștințelor și abilităților sale). Deși cea mai veche formă de învățare și componentă esențială a educației specificeprimei copilării, învățarea informală este reconsiderată în cadrul învățării permanente, specifice vârstei adulte, în special prin relevarea dimensiunii lifewide a acesteia. Pentru realizarea practică a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest „repertoriu de semne/semnale” se instituie într-un veritabil „rezervor” la purtător, pentru comunicarea curentă, mereu în expansiune și îmbogățire, odată cu vârsta și experiența de viață ale indivizilor, având două componente/zone relativ distincte (Abric, 1986): 1. un nucleu constând în ansamblul semnelor și semnalelor cel mai frecvent utilizate, reprezentând „vocabularul activ”; 2. o parte complementară ce înmagazinează semne și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atributelor (cunoștințe și aptitudini) și a competențelor utilizate în cadrul postului (din specificarea și descrierea postului) pot fi utilizate în proiectarea și implementarea programelor de formare și dezvoltare în funcție de nevoile curente sau potențiale ale angajatului. Orice modificare survenită la nivelul postului - îmbogățirea sau lărgirea lui (job enrichment și job enlargement) - solicită din partea ocupantului noi cunoștințe și deprinderi. În aceste condiții, abilitarea angajatului pentru noile sarcini ce-i revin reclamă cuprinderea lui în programe de instruire corespunzătoare. 2. Planificarea și analiza critică a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
eficient la schimbările de la nivelul pieței muncii și, în același timp, oferind o bază pentru valorificarea oportunităților de învățare continuă pe care aceste schimbări le presupun (Glass, Higgins și McGregor, 2002). Experiențele oferite prin învățarea la locul de muncă favorizează îmbogățirea cunoașterii, dezvoltarea deprinderilor, a atitudinilor și comportamentelor ocupaționale, precum și asumarea unor decizii privind cariera, bazate pe contactul direct cu realitatea profesională. Realizând conexiunea între experiențele trăite la clasă și așteptările și realitățile de la locul de muncă, învățarea bazată pe activitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltarea deprinderilor de supervizare, de relații cu clienții și de vânzări (Stone, 2005). 4. Rotirea alternativă pe mai multe posturi presupune „plasarea” angajaților în situația de a îndeplini o gamă largă de sarcini aparținând unor posturi diferite, având ca scop îmbogățirea bazei de cunoștințe, pregătirea pentru avansarea în carieră sau creșterea interesului și a motivației pentru cei care au stat o perioadă de timp mai mare pe același post. 5. Învățarea acțională (action learning) are ca scop învățarea din și prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]