1,835 matches
-
a fost construită în 1761 de meșterii maghiari Kovacs (Ianoș, Ioseph și Ferenz) după modelul celei folosite până atunci. Din podoabele cu care a fost înzestrată, biserica păstrează friza icoanelor prăznicare, dverele împărătești (cu Blagoveștenia și Evangheliștii), ca și icoanele împărătești, toate datorate lui Toader zugrav care semnează, în 1747, pe icoana Arhanghelilor Mihail și Gavril. Pe spatele icoanei Deisis, faimosul zugrav a notat „să se știe că aceste icoane, Hs. și Precista,le-au plătit Palaghie Onea, Horghoș Lică, Buhuț
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
cu 8 colonete verticale, cu baze și capiteluri ornamentate cu ramuri și frunze de viță de vie, sculpturi aplicate și poleite cu aur. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în secolul al XIX-lea și au rame poleite cu aur. Ușile împărătești sunt sculptate cu ramuri și frunze poleite cu aur.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
crucea cu șapte brațe și păunul alături, semn al creștinismului în primele veacuri și al biruinței. Interiorul bisericii a fost pictat pe pânză în ulei, probabil de către zugravul Petre din Preluca, în anul 1797, după cum rezultă din pisania de pe ușile împărătești în litere chirilice "„1797 Am zugrăvit Petre”". În interior se păstrează scene din Vechiul Testament, nume de proroci, mironosițe, Sfinții Apostoli și Mântuitorul Iisus Cristos. Pe cerimea naosului mai există anul 1857, probabil atunci a fost consacrată pentru a doua oară
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
vest, a fost sacrificată prin tăierea peretelui. Tâmpla cuprinde cele trei faze: Răstignirea, într-un impresionant decor arhitectonic; proorocii, în medalioane, asemeni celor din absidă; apostolii pe lavițe, cu șir de colonete deasupra. De la lăcașul anterior s-au păstrat icoanele împărătești realizate, în 1760, de “zugrav popa Ion ot Bălgrad” (semnat pe icoana Deisis), artist pe care îl identificăm cu cel ce semna anterior “Ion ot Beriu”. Ansamblul de pictură de la Cojocani, căruia i se alătură icoanele, constituie un document grăitor
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
cu baza pătrată iar ca decorațiuni regăsim la fiecare colt al bazei turnului câte un mic turnuleț. Trecerea din pronaos spre naos se face printr-o intrare frumos decorată. Naosul are o boltă semicilindrică. Spre altar duc trei intrări. Ușile împărătești ce își aveau locul în aceste intrări ale iconostasului se păstrează azi în colecția Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Pe o latură se află următoarea inscripție: „"Această dveră au plătit popa Vasile cu crâste Vasile pîntru ertare(a
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
26 iunie 1877. Pe tâmpla iconostasului sunt pictați ,Sfinții Apostoli”, pictură păstrată destul de bine, fiind și printre cele mai reușite creații ale zugravului peregrin de la Nicula. O analiză mai pretențioasă, însoțită și de o restaurare pertinentă a celor trei icoane împărătești, ar reda patrimoniului valori artistice specifice secolului al XVIII-lea, din care, în icoana ce o reprezintă pe ,Maria cu Pruncul”, de tip Hodighitria, bănuim penelul lui Toader zugrav.
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
slab conservată, cuprinde: mucenici și mucenițe, tema schimbându-se numai pentru latura de nord a pronaosului, unde este redată Punerea în mormânt, și pentru cea de sud, rezervată Judecății de Apoi, din care răzbat accentele de critică socială. Din friza împărătească, realizată odată cu pictura murală, se păstrează icoana Mariei cu pruncul, semnată, în 1795, de zugravul popa Nicolae.
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
robii tăi acești erei popa Petru Popovici, neunit, zugrav erei Ioan, Măte, Ioan Cătană, Solomon, Ursă, Urs.” Autorul acestui valoros ansamblu pictural, grav deteriorat din pricina infiltrațiilor de apă și a fumului, a fost neîntrecutul preot-zugrav Ioan din Deva. Diferit, ușile împărătești și câteva icoane poartă amprenta inconfundabilă a altor doi pictori, anume Ioan, poreclit „Urean cel Tânăr”, respectiv artistul anonim de la Certeju de Jos. Învelitoarea de șiță, reînnoită în anii 1969, 1990 și 2006, conferă lăcașului un farmec aparte. Conscripțiile anilor
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
Decorul exterior este relativ sărac, reducându-se la motivele crestate pe ancadramentul portalului. În schimb, ornamentul sculptat apare în interior, înfrumusețând grinzile de la nașterea bolții, dublourile și ancadramentul ușii de acces în naos, piesă remarcabilă, de mare valoare artistică. Ușile împărătești sunt și ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar în partea dinspre altar sunt pictate și datate: „aceste sventile uși ... 1742 msțe genva 23”. Din pictura murală ce acoperea întreg interiorul bisericii se mai păstrează doar cea din
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
și afară, cu o turlă deasupra naosului. Nu este pictată în afară de catapeteasmă. Are formă de corabie și este acoperită cu tablă zincată. Nu are inscripții interioare sau exterioare. Patrimoniul mobil cuprinde 8 icoane, cea mai veche datează de la 1816. Icoanele Împărătești cu Domnul Iisus Hristos și Sf. Fecioară Maria sunt pictate în 1865 de pictorul Pârvulescu, iar icoanele cu Sf. Ierarh Nicolae și Adormirea Maicii Domnului de zugravul Georgică Damoca în 1862, respectiv 1863. În stânga bisericii se află clopotnița.
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
Prahova", publicată de Petre Pavlov Monahul, în anul 1930, conform cărora, pe locul actualului lăcaș a existat o biserică din lemn, ridicată în 1760, cu hramul "Sfânta Troiță". Alte date nu există, dar, ca o minune, s-au păstrat icoanele împărătești. Construirea unei biserici de lemn în acest loc este plauzibilă, deoarece în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea orașul se afla într-un plin proces de extindere spre sud, iar circulația pe această străveche „Cale a Bucureștilor" se
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
restaurată în ulei în 1870-1871 de pictorul Radu Vintilescu. În 1976-1977 pictorul Ion Taflan a continuat și a terminat pictura bisericii tot în ulei. Catapeteasma din lemn cu aplicații florale, are icoane pictate din 1870 de pictorul Nae Costescu. Ușile împărătești aparțin altei tâmple mai vechi - probabil din secolul XVIII. Sunt frumos sculptate pe două bucăți de lemn. Toate lucrările prezentate până acum au fost realizate în timpul preotului Cilă Marin. În anul 1985 a fost numit un nou preot Nicolae Ion
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
Se înlocuiesc ferestrele (din lemn) cu ferestre termopan. Se înlocuiesc scaunele și covoarele. Se cumpără obiecte de cult noi (evanghelie , veșminte) și se recondiționeză cele vechi. În 2007 catapeteasma este repoleită cu foiță de aur , ramele unor icoane și scaunul împărătesc deasemenea. Policandrul din centrul bisericii este recondiționat. Sobele cu gaze sunt înlocuite și se introduce încălzire centrală. În anul 2008 încep alte lucrări de restaurare a exteriorului bisericii : vopsire acoperiș , turlă și pereți cu bronz și var lavabil. Curtea Bisericii
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
ridicată în 1695 de Pârvu Buce, Radu Răduică, Ilaș Curuiuc și Miloș Crăciunescu. După Radu Crețeanu, conform inscripției săpate pe tocul ușii de la intrare: „luna lui aprilie, 22 leat 7274” anul construcției este 1763. O altă dată, inscripționată pe ușile împărătești, este „1880, Fevrua. 28”. Biserica cunoaște în existența ei mai multe refaceri radicale, adică reconstrucții din temelii, ceea ce explică controversele legate de anul construirii ei. Biserica este contruită din lemn de stejar, tip navă cu turla clopotniță. Pridvorul este sprijinit
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
a fecioarelor nebune. În naos se disting scena Dreapta judecată, episoade din viața lui Isus Hristos, Jerfa lui Avram, Învierea lui Lazăr, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorului, Nașterea Precistei sau Buna Vestire. Această ultimă scenă se regăsește și în medalioanele ușilor împărătești alături de alte medalioane în care sunt reprezentați evangheliștii.
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
A fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, construită în anul 1794 de Ioan Frătescu și frații săi, cu hramul „Sfinții Îngeri”. Este construită din lemn, cu tencuială de mortar care datează din 1835, la fel ca și icoanele împărătești. Forma bisericii este de tip navă, cu turlă clopotniță și cu pridvor sprijinit pe stâlpi de lemn îmbrăcați în tencuială. Este acoperită cu șiță. Inscripții: ,la Proscomidie pomelnicul popii Nicolae Sălișteanu: Nicolae ereu (preot), Maria erita (preoteasă), Maria, Gheorghe...”. Pe
Biserica de lemn din Seliștea, Mehedinți () [Corola-website/Science/320312_a_321641]
-
Pavel Dăneasa. La mijlocul bisericii, suspendat direct de boltă, atârnă candelabrul mare, dăruit de enoriași, în memoria eroilor din Primul Război Mondial. Catapeteasma este din zid, pictura fiind afumată și ștearsă în bună parte. La intrarea în altar se află ușile împărătești, ornate cu sculpturi simetrice în lemn, cu Buna Vestire pictată în câte un medalion pe fiecare ușă. Sub pictura din stânga scrie: Făcută și zugrăvită de Ilie Frătuțu, Ana, Ana, Grigore, Ana.1910, iar sub pictura din dreapta scrie: Făcută și zugrăvită
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
de inscripția laturii nordice a absidei, în care figura autorul ansamblului mural și ucenicii care l-au ajutat: “S-au zugrăvit de Silaghi de la Abrud cu fiii ... Izidor și Adamovici, Isir și Marc, Iogi de la Cluj, la anu 1845.“ Icoanele împărătești, executate în secolul al XVIII-lea, au fost reînnoite în 1858, într-o manieră de lucru care face trimitere la stilul zugravului Nistor din Feleac (jud. Cluj). Lăcașul în discuție era o construcție de plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
pătrunsă prin acoperișul deteriorat de șiță, cârpită cu tablă și carton, a pecetluit, prin distrugere, nepăsarea organelor însărcinate cu protejarea sa. În anul 2003 abia s-a mai reușit recuperarea clopotelor, mutate la biserica nouă din Brad, și a ușilor împărătești, expuse în present la Muzeul Etnografic din Crișcior. Lăcașul s-a prăbușit definitiv în 2006, din falnicul edificiu de altădată rămânând doar un morman diform de bârne; turnul său impunător zace culcat la pământ printre copacii și iarba înaltă care
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
în console și fleșă ascuțită, sprijinit pe panta abruptă de tablă a acoperișului. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat un pridvor închis din scânduri. Din patrimoniul bisericii au făcut parte câteva icoane valoroase, unele folosind ca suport lemnul (cele împărătești, executate în anul 1863, de Toma din Laz), altele sticla (semnate, în 1838, de Ioan Pop din Făgăraș). Nici conscripțiile secolelor XVIII-XIX și nici harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) nu menționează prezența altui lăcaș de cult anterior.
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
printr-un spațiu care nu este central, ci este puțin deplasat spre stânga. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. O grindă tirant leagă pereții naosului. Accesul spre absida altarului se face prin cele două uși diaconești sau prin ușile împărătești. În interiorul bisericii încă se păstrează vechile uși împărătești. Absida altarului este acoperită la rândul său cu o boltă semicilindrică terminată cu un sfert de sferă. Acoperișul bisericii este unitar și este din țiglă. Dacă în partea de răsărit acoperișul urmează
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
este puțin deplasat spre stânga. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. O grindă tirant leagă pereții naosului. Accesul spre absida altarului se face prin cele două uși diaconești sau prin ușile împărătești. În interiorul bisericii încă se păstrează vechile uși împărătești. Absida altarului este acoperită la rândul său cu o boltă semicilindrică terminată cu un sfert de sferă. Acoperișul bisericii este unitar și este din țiglă. Dacă în partea de răsărit acoperișul urmează forma absidei altarului, în partea de vest acoperișul
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
stâlpi ce susțin grinzi ce separă bolta naosului de bolta pronaosului. Atât naosul cât și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului de cea a pronaosului au în zona centrală orificii. Pereții încă mai poartă urmele vechilor picturi, făcute probabil de
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
s-a resfințit biserica de zid și s-au sărbătorit 600 de ani de atestare documentară a satului Văleni. Se păstrează din vechea biserică Sfânta Masă din altar și Sfântul Chivot (cu pictura destul de bine conservată), câțiva prapori și ușile împărătești.
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
Colan, Arhiepiscop al Clujului. În anul 1965, biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă de zinc, datorită faptului că biserica a crăpat atât înăuntru, cât și în afară, din cauză că țigla a fost prea grea pentru structura din lemn. Icoanele împărătești, pictate pe lemn, sunt moștenite de la ctitoria anterioară și databile la sfârșitul secolului XVIII. Prin vechimea lor și valoarea artistică, ele ar merita o restaurare (deoarece se află într-o stare avansată de degradare) și păstrarea în condiții mai favorabile
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]