4,324 matches
-
dintre femeile servitorilor. Se născuse un băiat foarte mare care produsese o ruptură la fel de mare în mama lui. Dar mama a supraviețuit, deși rareori se întâmpla asta când copilul era așezat cu picioarele în jos. Curând, femeile de pe dealurile din împrejurimi și chiar din văile mai îndepărtate au ajuns să le cheme la primele semne ale unei nașteri mai grele. Se zvonea că Inna și Rahela - dar mai ales Rahela, care era rudă de sânge cu cea de la Mamre - aveau puteri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
o atragă, și așteptă prudentă urmarea. - CÎnd doi polițiști au scăpat Împreună de la moarte, se tutuiesc. - A... Dacă e o tradiție... Îi zîmbi, fericită că avusese delicatețea să rămînă la tonul de glumă și se uită la el cum scruta Împrejurimile ca un copoi aflat pe urmele unei piste. Reflecta cu voce tare: - Nimeni nu știa că urma să explorăm grota asta? - Nu, nimeni. Dar poate că cineva ne-a văzut ducîndu-ne Într-acolo... - Asta Îmi spuneam și eu... Privirile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
potecuța pe care ceața Începea s-o Învăluie și privea uneori În urma ei, cu senzația limpede că este urmărită, dar nu vedea decît landa și ferigile Înecate În penumbra vătuită. Un trosnet o făcu să tresară iarăși. Scotoci cu privirea Împrejurimile, În van. Grăbi pasul, chinuită de o neliniște difuză care sporea. Foșnete furișe. Pași rapizi. Respirația cuiva? Părăsi poteca, o tăie de-a curmezișul landei, Începu să alerge, indiferentă la ramurile care Îi biciuiau obrazul. Pașii se auzeau mereu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să se ocupe de recuperarea trupului dislocat al lui Stéphane și se Înapoiară cît mai repede să percheziționeze apartamentul acestuia. Încăperea pe care o ascundea oglinda era incredibil de bine echipată: ecrane video care acopereau situl de la Ty Kern și Împrejurimile - dînd la iveală faptul că În partea superioară a farului erau disimulate camere de luat vederi -, un Întreg material de ascultare și informatică ținînd de o tehnologie de vîrf, o consolă legată prin mai multe fire de niște aparate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fără motiv; de asemeni, uneori, ochii i se umpleau dintr-odată de lacrimi. Lua atunci un Tercian În plus. Începând cu a treia săptămână, putu să iasă În oraș, să facă scurte plimbări pe malul râului sau În pădurile din Împrejurimi. Era un august excepțional de frumos; egale și splendide, zilele treceau fără vreun semn de furtună, nimic nu prevestea un sfârșit. Michel o ținea de mână; adesea, se așezau pe o bancă pe malul râului Grand Morin. Iarba de pe mal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
oară când ies de pe proprietatea familiei Geiger de când am venit aici - dacă nu pun la socoteală mersul la cumpărături împreună cu Trish, când am fost mult prea ocupată să-i caut CD-ul cu Celine Dion ca să mai fiu atentă la împrejurimi. Nathaniel a făcut stânga și merge cu pași mari pe drum - dar eu pur și simplu nu mă pot mișca. Mă uit cu gura căscată la priveliștea din fața mea. Satul ăsta e absolut uluitor de frumos. Habar n-am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Nu mai văzusem niciodată atât de mulți oameni și femei la un singur loc. Unii trebăluiau la luntre, Învățați de Logon ce și cum să facă, alții aduceau vreascuri pe care le stivuiau În mormane Înalte, iar alții roiau prin Împrejurimi după vânat. Femeile, ca peste tot, vegheau focurile care ardeau cât vedeai cu ochii, iar copiii, ba le ajutau, ba se jucau, fără să le pese nici de aerul tăios, nici de norul cumplit ce cuprindea Încet-Încet Întreg văzduhul. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
simțirăm uriașă după felul molcom și necontenit În care bătea vântul. Călăuzele noastre se opriră și ne priviră lung. - Uite, ăsta e un loc bun ca să Începi o hărțuială. Noi o să ne uităm la voi. Tek Își trimise oamenii În Împrejurimi. Unii dădură de niște poteci ce urcau din pereții viroagei prin care tocmai coborâsem, iar alții găsiră În fundul văii nenumărate dealuri și coline molcome, acoperite de iarbă Înaltă și grasă. Parte din vânători se cățărară pe potecile ce mărgineau viroaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Stein. Dintr‑un motiv sau altul, discutam despre ei cu Ravelstein acum, la „Café de Flore”. În zilele foarte agreabile, eu trec printr‑o ușoară depresie la Început de după‑amiază - și vremea frumoasă Îmi Înrăutățește starea. Strălucirea solară care aurește Împrejurimile - triumful vieții, ca să spun așa, Înflorirea a tot ce‑i În jur Îmi iscă un soi de disperare. Eu nu voi fi niciodată În stare să țin pasul cu această amasare de ceasuri triumfale. Nu‑i vorbisem niciodată lui Ravelstein
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
spațiosul, frumosul apartament al lui Ravelstein - baza lui din Midwest. N‑ar fi potrivit să‑l Înfățișez ca pe un sanctuar: Abe nu era nicidecum un fugitiv. Și nici un solitar. De fapt, se afla În relații de bună vecinătate cu Împrejurimile lui americane. Ferestrele apartamentului Îi ofereau o panoramă uriașă a orașului. În anii lui mai târzii, arareori avea nevoie să apeleze la mijloacele publice de transport, dar se descurca foarte ușor, vorbea limbajul orașului. Tineri de culoare Îl opreau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de dezgustător „să Încremenești Într‑o casă Închiriată”, cum a scris Eliot. Oare crăpi mai plăcut În casa ta proprie? Totuși, fără să fie un tip invidios (niciodată nu l‑am văzut invidiind pe cineva), Ravelstein avea o slăbiciune pentru Împrejurimile frumoase și visa să locuiască Într‑una din clădirile elegante ocupate În trecut de exclusiviștii membri ai facultății Protestanților Anglo‑Saxoni. Când a revenit la Universitate ca profesor plin, după două decenii petrecute prin campusuri mai neînsemnate, a pus mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Le spuneam că acasă, dacă fac o baie fierbinte, o să mă simt mult mai bine. - În cinci minute pot să ajung acasă. E chiar după colț. Adeseori mi se părea că mă aflu sub Kenmore Square din Boston. Stranietatea acestor Împrejurimi halucinatorii era, Într‑un fel, eliberatoare. Mă Întreb uneori dacă, aflat În pragul morții, nu cumva m‑am desfătat nepăsător, ca orice persoană normală, cu aceste năluciri fantasmagorice - ficțiuni care nu trebuiau născocite. Mă găseam Într‑o pivniță spațioasă. Pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de utrenie, de vecernie, bufnița deschide ochii și aripile și zvârrrr! a pierit printre salcâmi. Așa aduc eu seară de seară luceferi, vara privighetori.... Într-adevăr în clopotnița mitropoliei sălășluiește un huhurez care-și face veacul pe deal și prin împrejurimi, cam până la Cuțitul de Argint, deși mai vânează el și prin cimitirul evreiesc și chiar pe la geamie uneori, când e iarna grea. Zboară tăcut peste ruinele Curții Vechi sau poposește printre dărâmăturile din spatele Victoriei Socialismului, care noaptea sclipesc ca putregaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
gură. Acum toată clasa e complice. Îmi poți da un exemplu? „─ Enigel, Enigel, Scade noaptea, ies lumine, Dacă pleci să culegi Începi, rogu-te, cu mine.” Dumnezeule, e trecut de prânz, își spune Mihaela. După ceasul de la mână, își privește împrejurimile imediate, apoi, ridicându-se într-un cot, examinează restul universului vizibil. O cameră necunoscută, pe jos mochetă verde, un antreu probabil spre o baie, ferestre cu jaluzelele trase, mobilă de dormitor asortată, unde naiba e? Din baie se aude dușul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
rufe stătea într-un unghi imposibil - desigur îl ținea ceva la bază, ceva ce nu se zărea pe geam. Alături, drumul și grădina cu pământ răscolit m-au întristat. Am înțeles că nu avea rost să caut pe nimeni din împrejurimi, fiindcă plecaseră cu toții lăsându-și dracului și casă, și avere. Numai o pisică mai rămăsese să dea încetișor din coadă. Ea era animalul pe care-l remarcasem de la început. Mare, neagră și cu ochii galbeni, ședea frumos pe coadă uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
iar din iarbă, fâșii de lumină de un verde atât de intens încât părea aproape de smarald. Era imaginea unui turist despre Anglia la scară redusă, ceea ce nu-i știrbea cu nimic frumusețea, un gând verde la umbra verde. Inspirată de împrejurimi, tocmai încercam niște efecte menite să sugereze niște trunchiuri de copaci, după modelul stejarilor, când cineva mă bătu pe umăr. Sării cât de sus se poate pentru cineva care stă turcește pe o bancă, în grădină. —Scuză-ne, dragă, te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
triburi au dispărut pentru că au consimțit să negocieze cu albii. Alte triburi, ca huanga, au devenit șlehte de „semi-cerșetori-semi-tâlhari“, care agonizează lent... Nu mai au nici mândrie, nici libertate, nici spirit de trib. Cei care nu umblă cu cerșitul prin împrejurimile Misiunilor au sfârșit ca mici pungași prin taberele minerilor sau jefuitori de ferme - clătină din cap, convins. Nu. Yubani-i nu vor cădea niciodată în capcana asta. — Nu e vorba de nici o capcană. Și nu au nimic de făcut. Un pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
trunchiuri de palmier, protejat de apărătoarea de țânțari ușoară și cârpită, fără alt acoperiș, decât cerul fără nori, și fără alți pereți, decât selva de o parte și râul de cealaltă parte. Se trezi la răgetul jaguarului dând târcoale prin împrejurimi, deranjat poate de ciudata prezență a omului, poate în călduri, poate înfometat. Visă selve fără căldură și țânțari, fără umezeală și lilieci-vampiri, fără anaconde, șerpi și nici caimani, prin care alerga, cu părul în vânt, după fata cu tunică albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de palmier, ocrotit de apărătoarea de țânțari ușoară și cârpită, fără alt acoperiș, decât un cer fără nori, și fără alți pereți, decât râul, de o parte, și selva, de cealaltă parte. Se trezi la răgetul jaguarului dând târcoale prin împrejurimi, deranjat poate de prezența omului, fiind poate în călduri, poate înfometat. Se trezi cu primele raze de lumină și vâsli din nou ocolind nuferii enormi, sub căldura amiezii din mlaștină și prin întinsele lagune, făcând să se ridice la trecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
din Santiago, din „cartierele de cocioabe“ din Caracas, sau din „mahalalele-mizerie“ din Perú“... Cum să vrea să-i „civilizeze“ pe sălbatici cineva care nu reușise să-și rezolve propriile probleme...? Îi văzuse pe copiii yubani jucându-se și alergând prin împrejurimile satului. Poate că nu erau copiii cei mai curați și mai instruiți din lume, dar se vedea că sunt fericiți și bine hrăniți. Respirau aer curat, se scăldau în bălți, pescuiau în mlaștină, se cățărau în copaci și urmăreau maimuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
unii, dar atât de comune pentru alți copii cu care soarta nu a fost atât de darnică. Acum iarna cea friguroasă cu zile scurte și cer posomorât din care cad fluturi albi și pufoși se așterne tacit și sumbru împânzind împrejurimea cu alabastrul său rece și încremenit. Pustietatea pune stăpânire peste tot ținutul, fiori reci se întrepătrund cu cristalele de gheață, dar zăpada e joaca preferată a copiilor iarna. Bulgării zboară pretutindeni, pe pârtie glasurile intense ale omuleților se înalță în
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
care arăta atât de atrăgător în vitrina agenției. Doar atunci când vizitau personal proprietatea cumpărătorii interesați de ea descopereau că era poziționată într-un cimitir de proporții. Hugo a observat că accentul pus pe faptul că zona era liniștită și că împrejurimile erau pline cu flori nu îi impresiona pe vizitatori. Într-un final, casa fusese cumpărată la un preț de nimic de un antreprenor de pompe funebre din Crewe, care ieșise la pensie și pentru care amplasamentul casei nu avea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
puterea ei... Se trezi bâiguind... ”Iartă-mă, Fata... iartă-mă!” Peste puțin timp auzi tramvaiele ieșite la traseu. Era trecut de ora patru dimineața. Somnul nu l-a mai prins. Zorile coborau din Cer gingașe, împrăștiind întunericul, și încet, încet, împrejurimile se limpeziră. O geană palidă de soare se ivi în zare... Toată dimineața aceea de sâmbătă, a doua zi după praznic, nu și-a aflat locul, s-a frământat, s-a zvârcolit ca o râmă călcată pe un capăt. În timpul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pe ea, spuse, zâmbind. Dădu mâna și cu acesta în semn de prietenie. Toate cele bune! Au urcat în mașină. Alexandru luase și o undiță de prins pește. Îi plăcea foarte mult să pescuiască și se gândise să meargă prin împrejurimi, la câțiva kilometri unde era o baltă în care se pescuia. - Frusina, te deranjează dacă o să mergem în plimbarea noastră și la o baltă, să pescuiesc? Îmi place foarte mult acest sport; este relaxant! - Nu mă deranjează, o să mă uit
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale timpurii, la Roșiești, Viișoara, Banca, Zorleni, Grivița, Bârlad și împrejurimi, dovedesc preocupările legate de cultivarea pământului. S-au găsit boabe carbonizate de mei și secară, respectiv orz și secară în câteva gropi de provizii din așezările de la Dodești și Roșiești (Vaslui). Ca altitudine, culmile variază, cele mai mici având înălțimea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]