1,704 matches
-
valurilor, sub pseudonimul C. Nistrul. Ambele lucrări vor fi tipărite în 1916. Prefect de Iași după izbucnirea răscoalei din 1907, președinte al clubului liberal, cu perspective de a deveni ministru, rector al Universității ieșene (1913-1916), S. cere reforme radicale (largă împroprietărire a țăranilor, vot universal etc.). Odată cu declanșarea conflagrației mondiale, el se plasează pe o poziție diferită de aceea a Partidului Liberal și a opiniei publice, militând de la tribuna Parlamentului și în paginile „Vieții românești” (România și războiul european, Pentru ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
aceea a inaplicabilității marxismului în țările agrare, în care proletariatul propriu-zis lipsește. În astfel de țări, implicit în România, soluția optimă ar fi fost desăvârșirea revoluției burgheze, prin introducerea, pe cale parlamentară, a reformelor democratice, în special a votului universal, prin împroprietărirea țăranilor, concomitent cu ridicarea nivelului lor cultural, categoria socială fiind desemnată, în virtutea ponderii ei numerice și economice, prin termenul „popor”. Un rol important revenea - în ochii ideologului - intelectualilor, inclusiv artiștilor, îndeosebi celor ieșiți din popor. Programul este numit încă din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Problema agrară a constituit principala problemă socială a revoluției de la 1848; în Proclamația de la Islaz se solicita emanciparea și împroprietărirea țăranilor cu plata unei despăgubiri. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
energică a ambasadelor străine, acțiunile hotărîte ale lui Iorga și natura oscilantă a predominantei anarhii revoluționare. Dar poate că cel mai important factor a fost acela că semințele revoluționare rusești căzuseră pe o stîncă românească sterilă; iar Reforma Agrară și împroprietărirea oamenilor a făcut ca stînca aceasta să fie și mai solidă. Dar devenise clar tuturor că pentru imunizarea spiritului românesc față de contagiunea revoluționară și pentru ridicarea generală a moralului era nevoie de mai mult decît cîteva cuvinte. După propria relatare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a moralului era nevoie de mai mult decît cîteva cuvinte. După propria relatare a lui Iorga, următorul pas important era improvizația. Întors de la Socola, Iorga (îndemnat de Barbu Știrbei), a scris, pe străzile Iașului, pe palme, proclamația reformei agrare și împroprietărirea poporului, spunîndu-i că "Ștefan cel Mare a dat și el pămînt ostașilor lui". În aceeași zi memorabilă, 23 martie 1917, pe la căderea nopții, apelul a fost dus la "Monitorul oficial". Basarabeanul Buzdugan și Secretarul Ambasadei Statelor Unite, Andrews, l-au asigurat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Berthelot și personalul său făcuseră o treabă bună, după cîte se părea. Această armată română nu era de neglijat; era o forță alcătuită din 300.000 de ostași fortificați acum și psihologic de declarația regelui privind o reformă agrară și împroprietărirea 92. Linia frontului rămînea pe loc. Numai Moldova era încă în mîinile românilor. Marele eveniment a fost intrarea în război a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape fără rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele să exulte. Titlul editorialului său era: America lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și-a luat măsuri de precauție (spre sfârșitul anului 1945, Partidul Comunist Român a ajuns la 800.000 de membri), dar În multe privințe strategia comunistă era realmente liniștitor de moderată. Partidul nu urmărea colectivizarea, ci, dimpotrivă, Împărțirea pământului și Împroprietărirea țăranilor. Dincolo de confiscarea bunurilor „fasciste”, partidul nu milita pentru naționalizare sau proprietatea de stat - În orice caz, nu mai mult, adesea chiar mai puțin decât unii dintre partenerii săi de coaliție. Despre „socialism” ca obiectiv se vorbea rareori. Scopul declarat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a muncii eficiente caracteristică liberalismului economic și politic: proprietatea privată, individul, libera concurență, economia de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
731 Vezi documentul nr. 167. 732 Vezi documentul nr. 170. 733 Constantin Vidrașcu (1898-?), avocat, viticultor și funcționar român. Licențiat în Drept la Universitatea din Iași. Ofițer în armata rusă în primul război mondial; președinte al Comisiei de Expropriere și Împroprietărire din județul Tighina (1921); membru al Partidului Național Liberal (din 1923); ajutor de primar al Tighinei (1921-1923); prefect de Tighina (1924-1925); deputat (1927-1928, 1937-1938); ajutor de primar al municipiului Odessa (16.10.1941-18.03.1944). A fost arestat la 12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spre a îndeplini cererea subprefectului de a numi un delegat din partea mea pentru Moșiile Torceștii și Blăjerii [...], m-am ales eu singur spre a fi față la măsuriște”. Mai aflăm că nu au trecut nici doi ani de la măsuriște și împroprietărire, și boierul a și „rășluit de la locuitorii recent împroprietăriți” suprafața de 48 fălcii, de la punctul Cioara până la Herătău, zona cu cel mai fertil sol. În urma reclamațiilor și a insistentelor cereri, țăranii au reintrat în stăpânirea întregii suprafețe de teren cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bine individualizate și recunoscute de fiecare sat. Și mai era o a patra, aceea de periferie socială, așa după cum se va putea constata, pentru că ele, categoriile respective, pot fi decelate din anumite documente ale timpului, inclusiv în cele referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 1.641 fălcii și 27 prăjini”, după ce anterior fuseseră vândute „d-lui C. Bușilă 224 fălcii pădure”, ceea ce dă un imobil funciar de 1.865 fălcii și 27 prăjini numai în stăpânirea boierilor Balș, în afara terenului revenit clăcașilor prin împroprietărirea din 1864. Incongruențele sunt evidente și destul de substanțiale, cifrele din urmă fiind acelea care se află mai aproape de realitate, admițând că se puteau strecura anumite greșeli sau că, la amanetare, suprafața pusă putea fi dată mai mare pentru a obține
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ori trebuia să fie cuprinsă și suprafața de moșie de la est de apa Bârladului, respectiv a satelor Boziești și Tămășeni. Locul de folosință atribuit umbrăreștenilor clăcași în 1848 măsoară pe hârtie 175 fălcii, iar în 1864 au primit, urmare a împroprietăririi, 378 fălcii și aici mai mult decât dublul din 1848. Mai trebuie avut în vedere că țăranii răzeși nu sunt cuprinși în rândul celor împroprietăriți la 1864. Credem că datele de mai sus sunt suficiente pentru a putea concluziona că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de est a Bârladului, la peste 10 km distanță spre est de actuala șosea națională. Denumirea de „Drumul Mare”, vizând respectivul traseu, era încă păstrată și folosită de părinții noștri, când mergeam la un loc pe care îl obținuseră, prin împroprietărirea din 1921, pe terasa de est a satului Drăgănești-Barcea, dar care la data aceea nu era decât un fel de „hațaș” lat de 40-50 m, deci urme ale unui fost drum, căci traficul se mutase demult pe actuala șosea națională
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de ulițe, cum pe ici, pe colo, în localitățile menționate, se pot constata încă. Actualul Torcești păstrează ceva din arhaicele rețele comunicante, deși o anume reglementare și așezare îi linie dreaptă a caselor, implicit a drumurilor, s-a produs după împroprietărirea, din 1864, când unii locuitori și-au mutat casele pe proprietățile obținute. Drumurile dintre sate se trasau în mod obligatoriu pe hotarele despărțitoare și tot până foarte recent auzeam vorbindu-se de „drumul hotarului” între Torcești și Slobozia (vechii Boziești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tămășeni și al lui Ioan Slavu din Siliștea. Alții au fost înregistrați cu 2 boi în loc de 4, toți de pe moșia Elencăi Manu. Cei ce nu au primit deloc pământ s-au adresat cu jalbe instanțelor în drept, respectiv Comisiilor de împroprietărire de la plasă și județ, mai apoi și Consiliului de Stat, aducând mărturii ale consătenilor drept probe că au efectuat zile de clacă, 22 de oameni au arătat că respectivii au „muncit ponturile boierescului mai bine de 25 de ani”. Rezoluțiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cea mai destructibilă ce a măcinat viața noastră publică de la fanarioți încoace, de care nu știm dacă ne vom vindeca vreodată fără a aplica efectiv leacuri draconice, adică pe măsura bolii. Comparând cifrele din care rezultă suprafețele atribuite acum pentru împroprietărire cu cele ce fuseseră stabilite prin „ponturile boierescului” din Așezământul lui Alexandru Moruzi, observăm o diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
practic, purta întreaga răspundere pentru tot ceea ce putea să se întâmple într-o atare situație, căci era pericol de mari răzvrătiri țărănești, convinge pe domnitor să accepte aplicarea imediată, astfel că se va trece la întocmirea lucrărilor necesare. Modul de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în care din ele locuiește fiecare. Ei pot fi recunoscuți după numele specifice fiecărui sat, moștenite acum de urmașii lor, altele dispărute deja. Siliștenilor li s-a atribuit vatra satului actual, pe care, de fapt, ei s-au stabilit după împroprietărire, vechea vatră fiind în jurul bisericii și pe valea de est dinspre biserică, iar terenul spre apus de sat până în dreptul șoselei ce duce acum la balastiera Condrea, suprafața totală fiind de 175 fălcii și 57 1/2 prăjini în planul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe membri de familie, în urma căsătoriilor (la vremea respectivă, în majoritatea gospodăriilor erau copii numeroși). Un singur exemplu, ilustrativ, din acest punct de vedere este acela al străbunicului meu după mamă, Radu Druță. El se află înscris în lista de împroprietărire a Umbrăreștilor clăcași la nr. crt. 49, mijlocaș cu 4 fălcii, echivalentul a circa 6 ha. În perioada împroprietării, copiii lui, 8 (opt) la număr, erau mărișori, astfel că la scurtă vreme a trebuit să fie înzestrați. În consecință, dintr-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 22 decembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 15 din 9 ianuarie 2006. Articolul 16 Persoanele decorate cu titlurile "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" și "Mihai Viteazul cu Spade", care au optat și li s-a atribuit la data împroprietăririi teren arabil, precum și, după caz, moștenitorii lor, cu excepția celor care l-au înstrăinat, se înscriu cu suprafața stabilită de comisie în tabelul prevăzut în anexa nr. 4. Articolul 17 Veteranilor de război prevăzuți în Legea nr. 44/1994 privind veteranii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221888_a_223217]
-
emiterea ordinului pentru atribuirea în proprietate a acestor terenuri. ... (3) În vederea atribuirii în proprietate pentru fiecare familie stabilită de comisia locală se întocmește o documentație care conține hotărârea comisiei comunale, consemnata într-un proces-verbal, schița topografica a terenului propus pentru împroprietărire, cu menționarea suprafeței totale și pe categorii de folosință, precum și cererea celui în cauză. Suprafețele atribuite în proprietate se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 15. Pe baza titlului de proprietate proprietarul are obligația să se înscrie cu suprafața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221888_a_223217]
-
în vigoare a legii, care solicită reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile art. 29 din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în anexa nr. 40. ... (2) Diferența de suprafață neatribuita din fondul cultelor religioase, după împroprietărirea unităților de cult, conform art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 , nemodificata, se reconstituie în formă de proprietate și structura de administrare existente la momentul preluării pădurilor de către stat. ... (3) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența prevăzută la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221888_a_223217]
-
2000 , cu modificările și complet��rile ulterioare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Numele și prenumele Suprafață Observații crt. - ha - ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL: ────────────────────────────────────────────���─────────────────────────────────── Primar, Secretar, .......... ............... Anexă 48 -------- la regulament ------------- TABEL NOMINAL cuprinzând persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, cu ocazia aplicării Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-au atribuit efectiv terenuri la care aveau dreptul său cărora atribuirea le-a fost anulată și li se vor acorda la cerere terenurile respective
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221888_a_223217]