1,704 matches
-
cadastru și Publicitate imobiliară) cu nr. 116 îi comunică primarului comunei Ogrezeni un exemplar din documentația privind delimitarea administrativ teritorială și îl îndeamnă a pune în posesie cu terenul la care erau îndreptățiți pe locuitorii comunei beneficiari ai legii de împroprietărire de la 1864. Dintre aceștia : A." 22 de capi de familie proprietari cu câte patru vite de muncă primesc în proprietate câte 10 pogoane și 427 de stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
care aveau 562 animale de povară cu care lucrau acest teren, aproximativ 200 vaci cu lapte, 300 porci și alte animale și păsări mici. De la 1871, anul încheierii aplicării acestei legi a fondului funciar, comuna a mai cunoscut alte trei "împroprietăriri", respectiv în 1922 după primul război mondial, în 1945 după cel de-al doilea război mondial, urmează perioada colectivizării din 1959-1963, pământul fiind parte colectivizat, parte preluat de stat înființându-se o Fermă de Stat pe structura Moșiei Solacolu, moșie
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
care acuzau că nu s-au respectat promisiunile făcute în timpul războiului. În anul 1922 candidatul liberalilor, C. Nechiforescu, a încercat să vină în propagandă electorală și în satul Buciumi. Dar buciumenii cunoscând rolul negativ jucat de acesta în acțiunea de împroprietărire, l-au oprit la Văleni și l-au împiedicat să intre în sat. Partidul Liberal a câștigat totuși alegerile și la Onești a ajuns primar tocmai C. Nechiforescu. Acesta pentru a scăpa de buciumeni și racauteni, care oricând ar fi
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
strămutare, biserica avea hramul „"Sfinților Arhangheli"”, acesta fiind semnalat până în anul 1972. Ulterior există posibilitatea ca acesta să fi fost schimbat cu hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Apărut în perioada interbelică în urma împroprietăririlor din anul 1923, cătunul ce inițial se numea Piatra Hărcăni iar mai pe urmă Hărcana nu a avut o biserică proprie de la începuturile sale. Niciodată prea numeros, cătunul a avut momentele sale de criză. Situat aproape pe linia frontului în
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
Valea Măcrișului este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ialomița, Muntenia, România. În urma răscoalelor țărănești din 1888, s-a format satul Valea Măcrișului prin împroprietărirea cu teren a țăranilor. Astfel se explică forma regulată a loturilor de casă și traseul rectiliniu al străzilor din satul Valea Măcrișului. Terenurile pe care se află acum satul au aparținut Mănăstirii " Sfântul Gheorghe cel Nou ". Numele satului vine de la
Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/324781_a_326110]
-
La 25 iunie 1876, 400 de însurăței reclamă că nu au primit pământul promis prin articolele 5 și 6 din legea rurală a lui Al. I. Cuza. La 27 octombrie 1876 printr-o circulară I.C. Brătianu trimite instrucțiuni prefecților pentru împroprietărirea însurățeilor și celorlalte categorii de săteni în drept conform articolelor 5 și 5 din Legea rurală. Pentru că localitatea Gheorghe Lazăr s-a înființat prin legea însurățeilor, prezentăm în detaliu cum s-a ajuns la împroprietărirea însurățeilor și înființarea de commune
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Brătianu trimite instrucțiuni prefecților pentru împroprietărirea însurățeilor și celorlalte categorii de săteni în drept conform articolelor 5 și 5 din Legea rurală. Pentru că localitatea Gheorghe Lazăr s-a înființat prin legea însurățeilor, prezentăm în detaliu cum s-a ajuns la împroprietărirea însurățeilor și înființarea de commune noi printre care și localitatea noastră. Pentru însurăței, dreptul lor se va proba prin actele de căsătorie care se vor prezenta Comisiunii în original sau în copie legalizată de primărie extrase din condicile bisericilor din
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
bisericilor din anii 1863 și 1864. Peste doi ani, după războiul de independență se decretează de Principele Carol I un regulament pentru executarea articolelor 5 și 6 din Legea rurală. Satul Gheorghe Lazăr a apărut pe teritoriul comunei Bucu, în urma împroprietăririi însurățeilor în anul 1884. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul avea o școală mixtă. Între anii 1878 și 1881 au fost împroprietăriți 48622 de săteni, sub denumirea de însurăței, printre care și strămoșii locuitorilor din Gheorghe Lazăr, primind în
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
că el nu avea nicio autoritate să facă vreo promisiune. Deși guvernele interimare texiane juraseră să despăgubească cetățenii pentru bunurile rechiziționate în timpul efortului de război, în mare parte caii și celelalte animale nu au fost returnate. Veteranilor li se garantase împroprietărirea; în 1879, veteranii texiani care mai supraviețuiseră și care luptaseră cel puțin trei luni între 1 octombrie 1835 și 1 ianuarie 1837 au primit încă 520 ha de pământ din domeniul public. S-au distribuit peste 559.000 de hectare
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
ample reforme agrare, idee susținută în special de cercurile „poporaniste”, avându-l în frunte pe Constantin Stere. La fel ca și liberalii, doar o parte din membrii Partidului Conservator susțin menținerea actualului sistem moșieresc. Constantin Garofild propune primul plan de împroprietărire, prin exproprierea a 500.000 de ha teren agricol aparținând moșierilor și 500.000 ha aparținând statului. Reducerea proprietăților moșierești prin arendare sau vânzare către țărani, dezvoltând astfel economia capitalistă, era susținută și de Partidul Conservator-Democrat, condus de Take Ionescu
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
domiciliu în străinătate, 2.000.000 de ha ale proprietarilor privați, progresiv, lăsând un teren intangibil de 100 de ha. Despăgubirea se făcea prin titluri de rentă cu o dobândă anuală de 5%. Aceasta prevedea doar exproprierea terenului, nu și împroprietărirea țăranului și intra în vigoare la 6 luni după încheierea războiului. Guvernul Brătianu, în decembrie 1918, emite două decrete prin care se expropriau: domeniile Coroanei, Casei Rurale, instituțiilor, proprietățile rurale ale supușilor străini și ale absenteiștilor. Pentru completarea celor 2
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
ha, fiecăruia dintre ei i se lăsa un minim intangibil de 100-500 de ha. Exproprierea se făcea pe proprietate și pe proprietăți. Pământul expropriat nu era vândut direct țăranului, ci arendat obștilor sătești constituite cu ajutorul Casei centrale a cooperației și împroprietăririi; tot în acest timp trebuiau rezolvate și toate litigiile legate de expropriere. Datorită particularităților locale și regionale s-au elaborat mai multe legi pentru înfăptuirea reformei agrare, îndeosebi pe regiuni istorice. În Transilvania realizarea unei reforme agrare „radicale” în vederea împroprietăririi
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
împroprietăririi; tot în acest timp trebuiau rezolvate și toate litigiile legate de expropriere. Datorită particularităților locale și regionale s-au elaborat mai multe legi pentru înfăptuirea reformei agrare, îndeosebi pe regiuni istorice. În Transilvania realizarea unei reforme agrare „radicale” în vederea împroprietăririi și asigurării existenței țăranilor, se regăsește în Rezoluția de la Alba Iulia. Aici, Consiliul Dirigent a fost însărcinat de guvernul central să realizeze reforma agrară. Decretul-lege elaborat sub îndrumarea lui Victor Bontescu, șeful resortului agriculturii, era unul radical, se cerea exproprierea
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
Regat se expropria parțial pământul cultivabil astfel: În Transilvania, se expropria parțial, pământul cultivat de proprietar dacă depășea suprafața de 50 de iugăre la munte, 100 de iugăre la deal și 200, 300 și 500 de iugăre în funcție de cererea de împroprietărire. Aceasta se făcea prin loturi tip de 7 iugăre și loturi de completare până la 7 iugăre. Exproprierea atingea pe toți proprietarii privați fără să țină cont de calitatea lor juridică, caracterul imobilului sau naționalității. În Transilvania se expropriază în întregime
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
sfîrșitul secolului al XVIII-lea Epitropia deținea moșii, păduri, tîrguri boierești, sate, loturi de pămînt răzlețe, mori, heleștee, prisăci, locuri de casă, cîrciumi, dughene, podgorii. Reforma agrară din 1921 a diminuat patrimoniul Epitropiei, unele terenuri fiind expropiate și folosite pentru împroprietărirea țăranilor. În 1914, patrimoniul funciar al Mănăstirii Sfântul Spiridon administrat de epitropie cuprindea aproximativ 64.000 ha de teren arabil și 23.000 hectare de pădure. Epitropia a deținut:
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
doua republici poloneze au fost recunoscute pe plan internațional în martie 1923. Scena politică poloneză a fost democratică, dar haotică până când Józef Piłsudski (1867-1935) a preluat puterea în mai 1926 și democrația s-a încheiat. Politica agrarianismului a dus la împroprietărirea țăranilor și țara a realizat o creștere economică semnificativă în perioada 1921-1939. O treime din populația țării era formată din minorități - ucraineni, evrei, bieloruși și germani - care erau ignorați de putere. Independența Poloniei a fost promovată cu succes de Aliați
Istoria Poloniei (1918-1939) () [Corola-website/Science/329211_a_330540]
-
Personajele reprezentate în această cameră sunt: Ștefan cel Mare, Maria Voichița (a treia soție a domnitorului), Bogdan al III-lea cel Orb, fiu și urmașul său la tronul Moldovei, precum și o serie de dregători. Momentul prezentat aici este cel al împroprietăririi unor răzeși ca semn de recunoaștere pentru vitejia arătată în lupte. Hainele și podoabele purtate de personaje sunt lucrate manual, respectând straiele originale. Pentru a apropia manechinele de personajele pe care le reprezintă s-a folosit păr natural, iar pentru
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
el are tot mai puțină încredere în soții Eftimiu și este părăsit de omul său de încredere, baciul Micu, care fuge în lume de supărare că cineva l-a otrăvit pe Corcoduș, câinele său ciobănesc. Matei își vinde bonurile de împroprietărire rămase de la tatăl său și îl ajută astfel pe boierul Dinu Murgiuleț să-și plătească datoria față de Tănase Scatiu. În ziua întoarcerii Sașei de la Paris, reprezentanții tribunalului Călărași descind pe moșia Balta pentru a judeca pricina fostului arendaș cu obștea
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
până în anul 1947. A ocupat și funcția de decan al Baroului Tutova. A inițiat înființarea unui sindicat profesional al avocaților, a publicat în revista Curierul Judiciar diverse articole și comunicări, a apărat în mod gratuit drepturile obștilor țărănești în problema împroprietăririi. Între anii 1921-1927 se implică în problema împroprietăririi, apărând pro-bono drepturile obștilor țărănești. Avînd gradul de ofițer, participă la războiul din Balcani din 1913, în cadrul Regimentului 2 Roșiori și la Primul război mondial (1916-1918). I s-au oferit diverse distincții
Vasile Georgescu Bârlad () [Corola-website/Science/335180_a_336509]
-
decan al Baroului Tutova. A inițiat înființarea unui sindicat profesional al avocaților, a publicat în revista Curierul Judiciar diverse articole și comunicări, a apărat în mod gratuit drepturile obștilor țărănești în problema împroprietăririi. Între anii 1921-1927 se implică în problema împroprietăririi, apărând pro-bono drepturile obștilor țărănești. Avînd gradul de ofițer, participă la războiul din Balcani din 1913, în cadrul Regimentului 2 Roșiori și la Primul război mondial (1916-1918). I s-au oferit diverse distincții militare: Inițial membru al Partidului Conservator Democrat, se
Vasile Georgescu Bârlad () [Corola-website/Science/335180_a_336509]
-
femeilor față de bărbați este o principală cauză a autonomiei reduse a acestora. Dimensiunea economică a patriarhatului românesc este, de asemenea, afirmată și de Ștefan Zeletin care critică reforma agrară din prisma nedreptății de gen produsă de aceasta prin faptul că împroprietărirea se făcea pe „capi de familie”, beneficiarii fiind, în mod evident, bărbații. Adela Xenopol (1861-1939) este una dintre cele mai importante feministe ale epocii, editează sau conduce reviste precum „Dochia" (1896-1898), „Românca" (1905-1906), „Viitorul româncelor" (1912-1916) și „Revista scriitoarei" (1926-1928
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
era o expunere de principii doctrinare, ci o consemnare a unor obiective concrete din perspectiva unei succesiuni guvernamentale. Se accentua astfel dezvoltarea “bunei stări a claselor muncitoare” prin ocrotirea muncii și avutului acestora, combaterea legii tocmelilor agricole spoliatore pentru țărănime, împroprietărirea însurățeilor de la sate și a “mahalagiilor” din orașe, dezvoltarea învățământului public, autonomie comunală. Reuniunile de la Mazar Pașa depășeau cadrul unor contacte dintre parlamentarii liberali, aceștia vizând crearea unei atmosfere favorabile în opinia publică pentru ca, prin presiune, să se forțeze îndepărtarea
Istoria liberalismului în România () [Corola-website/Science/332029_a_333358]
-
Emil Wilhelm Becker a fost și el membru fondator și ulterior vicepreședinte al Sindicatului Artelor Frumoase. În 1931, "" a cumpărat o casă la Balcic pentru cazarea gratuită a membrilor săi. La propunerea lui Octavian Moșescu, guvernul a votat legea pentru împroprietărirea artiștilor în Balcic. Între membrii sindicatului s-au numărat și Adam Bălțatu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Leon Alexandru Biju, Lucian Grigorescu, Gheorghe Chirovici, Paul Molda, Gheorghe Simotta. Sindicatul Artelor Frumoase a publicat revista "Pictura și sculptura", „pentru propaganda și cultura artistică”. Comitetul
Sindicatul Artelor Frumoase () [Corola-website/Science/332398_a_333727]
-
în continuare pentru “justiție socială”, Guevara s-a implicat în foarte multe probleme pentru reformarea Cubei, iar pe plan extern nu înceta să atace capitalismul american care “provocase mizeria Americii latine”. Guevara a ajuns să conducă reforma agrară în Cuba (împroprietărirea limitată a fermierilor cubanezi), fapt care i-a determinat pe americani să instaureze boicotul asupra importului de zahăr din Cuba. Același “revoluționar de profesie” s-a implicat în pedepsirea aliaților lui Batista prin condamnarea lor la moarte. Neobositul “Che” a
Che Guevara- ultimul revoluționar de profesie - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102310_a_103602]
-
Kogălniceanu, nu fondează nici un partid istoric - este, deci, revoluționarul în stare pură, cruțat de tarele vieții politice pe care cei mai mulți dintre colegii săi de generație le suportă. Se adaugă, inițial, merite de necontestat: insistența lui Bălcescu, incontestabilă, pentru emanciparea și împroprietărirea țăranilor, precum și episodul legat de revoluția transilvană, când el încearcă să-i aducă spre colaborare pe Iancu și Kossuth, ceea ce, în primii ani de democrație populară, servea foarte bine propagandei noului regim. În anii ceaușismului florid, în schimb, rolul esențial
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]