7,391 matches
-
că spune? Ochii lor mari ascund enigma, Expresia-i de înțelepți, De ce au vrut romanii să îi aibă În mijlocul Romei cu orice preț? Și-acolo în al lor imperiu Pe enigmaticii inițiați, Cu privirea atât de senină, Pe ei, pe înțelepții noștri frați? De ce în For le-au închinat Acea grandioasă columnă, Cinstindu-le moartea, sacrificiul, C-au apărat glia străbună? Nu, marele Traian și neamul său Cuceritorii lumii sunt cei care Din istorie pe daci i-au scos, Noi purtăm
ISTORICI REPETENŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364691_a_366020]
-
împlinească visul? De cele mai multe ori, din cauza pervertirii simțurilor și spiritului, omul modern - căpătând confortul și bunăstarea (pentru care unii, chiar au trudit) - își dorește din ce în ce mai mult, înțelegând prin aspirații, cu totul altceva decât ar trebui să înțeleagă. Există o vorbă înțeleaptă, care spune: „Cu cât îți vei dori mai puține, cu atât vei putea fi mai aproape de fericire, iar cu cât dorințele și așteptările tale sunt mai mari, cu atât vei fi mai aproape de clipele tale de amărăciune”. Având în vedere
OAMENI, OAMENI, OAMENI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364704_a_366033]
-
Hristos, Care a unit în sine firea dumnezeiască și firea omenească, pentru ca umanitatea să devină părtașă dumnezeirii biruind stricăciunea și moartea. Dar „Hristos nu este un simplu eliberator care, după eliberare, îi lasă pe oameni singuri, încredințându-le învățătura lui înțeleaptă. Într-un mod mult mai radical, El creează pentru ei un nou spațiu de viață. Iar acest spațiu este chiar trupul Său” , Biserica. În spațiul Bisericii, Hristos își extinde prin Duhul Sfânt lucrarea sa mântuitoare în fiecare credincios. „Porțile” prin
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
Duhul care vine în trupuri ea coboară când o greșeală facem suspină Dumnezeu ne iartă neputința robiți suntem de zile pierduți suntem pe cale uităm de pasul drept noi rătăcim poteca poverile reptile sug sângele din suflet nu cred că-i înțelept să rătăcim bezmetici la nesfârșit uitând de rostul nostru-n viață de ce-am venit aici mai bine-n rugăciune petale culegând pășind mărunt pe cale cu pas ca de furnici mister-om înțelege când om pleca la cer și-om
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
poartă pe suflet: „port chiloții tanga / pe suflet”. Astea da, valori mobilizatoare! Lecția de talent este clară: noi, „Constelațiile diamantine” niciodată nu ne vom ridica la înălțimea subteranei luceferiste. De aceea, recunoaștem, cu umilință, că în veci vom rămâne, vorba înțeleaptă a bătrânei Ifigenii, o biată „zdreanță publicistică”, Dar, cântărind bine lucrurile, ne întrebăm de ce nu se găsește cineva de la conducerea revistei care să-i pună sârmă în nas sturlubaticei Ifigenii, sau s-o scoată pe ușă afară și s-o
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
trecem peste aceste piedici psihologice. Dacă am reuși să preluăm tot ce este mai bun din oceanul de informație pe care navigăm, lăsând la o parte mintea complicată a scriitorului, poate că, în timp, vom deveni mai buni și mai înțelepți. La urma urmei contează cât de mult ne poate schimba viața (în bine) ceea ce citim, dar și cât de mult se potrivesc cele scrise cu realitatea noastră de zi cu zi. Dar de fiecare dată, există și partea plină a
DINCOLO DE APARENŢE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349515_a_350844]
-
care comnpune, O viespe făcând faguri, nu și miere... 36. Ridendo câștigat mores (Râzând se corectează moravurile) Cu sancțiunea doar, si cu pedeapsa, Adesea, decăzuții nu se-ndreaptă; Satiră drept satâr că de casap s-a Învrednicit a fi mai înțeleaptă... 37.Divide et impera (Dezbina și stăpânește) „Dezbina și conduce...!” e dictonul Acelor dictatori ce prin iscoade Urzesc războaie să-și mențină tronul, Dar și principiul târfelor năroade... 38.Veritas odium paret (Adevărul seamănă ură) De când e lumea-n lume
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
diademă de aștri în timpul întunecării sale? Ce vor ceilalți zei? Tiberius îl privi pe Thrassylus oftând. Magistrul avea dreptate. -Ce ar putea să ne spună acest lucru? întrebă împăratul. -Încă nu știm magnifice, dar vom căuta din nou răspunsuri printre înțelepții alexandrini! Faptul că planetele vin de atât de departe pentru această conjuncție, ar putea însemna contracararea efectul nefast dat de întunecarea mărețului zeu-astru. La această joncțiune vor veni Mercur, Venus, Marte, Saturn și însuși Iupiter! -Atunci e cu atât mai
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
Caprae, Thrassylus îl găsi pe Tiberius mai neliniștit decât înainte de plecarea sa, iar magistrul îi prezentă ultimele considerații, cărora însă el nu le acordă prea mult credit. Însă Thrassylus nu se lăsă copleșit de neîncrederea lui Tiberius. El acceptase ideea înțelepților alexandrini, și anume că ceva de bun augur urma să se întâmple și doar Tiberius mai rămăsese de convins. Aflați față în față pe una din terasele vilei, Thrasyllus invocă mai întâi istorii din vremurile întemeierii Romei pe care Tiberius
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
altul, aversiunea și nervii care i-ar fi produs simpla enumerare a unor termeni filozofici care s-ar fi produs acolo, trebuiau să clarifice problemele care îl frământau nu numai pe el ci și pe magistrul Thrassylus dar și pe înțelepții alexandrini și în general pe toți cei care aflaseră despre acele lucruri. La data convenită, aduși de triremele romane, învățații începură a sosi în insula Caprae, după câteva luni de așteptare. Câțiva rabini evrei fuseseră și ei chemați acolo și
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
cuvântul sunt legați de Dumnezeu. Vorba este cauza iar cauza e rostirea care se înalță către nesfârșit și care revine către sfârșit. Trec unii nepăsători prin viață fără să guste din puterea de a ști, de a lăsa jocul ideilor înțelepte să zburde prin aerul, pe care semenii lui îl inspiră. Nu știu să ceară Universului lumină, trăiesc în întunericul sumbru al milei lumești, al josnicului nimic, care îi înconjoară. De aceea fac rău, iar răul nu este numai cel faptic
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
rugam soarelui. Din prea multă iubire / mă rugam” (“Anotimp interior”). Vi s-a spus vreodată că o paralelă între aceste versuri ale Vavilei Popovici și cele ale lui Ion Barbu din “Riga Crypto și lapona Enigel” (Mă-închin la soarele-nțelept,/ Că sufletu-i fântână-n piept/ Și roata albă mi-e stăpână/ Ce zace-n sufletul fântână./ La soare, roata se mărește,/ La umbră, numai carnea crește/ Și somn e carnea, se dezumflă,/-- Dar vânt și umbră iar o umflă
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
lui Crypto cu renii săi, o dragoste fulgerătoare față de Enigel care iubea soarele: “Eu de umbră mult mă tem/ Că dacă-n iarnă sunt făcută/ Și ursul alb mi-e vărul drept,/ Din umbra deasă desfăcută,/ Mă-nchin la soarele-nțelept...” Este reluată oarecum tema din Luceafărul lui Eminescu, tot atât de liric redată imposibilitatea dragostei, cu inversare de roluri... Referitor la a doua întrebare, legată oarecum de prima, nu pot să afirm că mă încadrez strict într-o cunoaștere filosofică. Pot aminti
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
pricinuite de alții, datorită ipocriziei și nesincerității lor), dacă nu sunt acceptate și asumate, ele ne dublează greutatea suferinței, cele abordate și înțelese din punct de vedere duhovnicesc însă, ne înjumătățesc necazul și urmările acestuia, în virtutea pedagogiei divine atotștiuoare și înțelepte. Dacă vrem ca viața noastră să fie o înaintare din treaptă în treaptă spre piscul sfințeniei creștine, proba pătimirilor fără de voie trebuie trecută cu răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
Acest despot este în același timp și un renegat. Cândva a stat și el în pustie, unde s-a „hrănit cu aguride și rădăcini” sperând că va reuși să atingă perfecțiunea, dar revine în lume unde s-a alăturat „oamenilor înțelepți”, celor care s-au străduit să îndrepte lucrarea de mântuire a lui Iisus Hristos, pe care refuză să o mai urmeze și să o slujească ca pe o nebunie. Confesiunea sub formă de interogatoriu a bătrânului cardinal care simte nevoia
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
a muri - avea pe atunci șaptesprezece ani împliniți - începuse să-și facă mereu drum pe la un suflet stingher de la noi din târg, pare-mi-se un deportat politic, trimis din Moscova în surghiun pentru că era liber cugetător. Mare cărturar altminteri, înțelept între înțelepții Universității din Moscova. Omul acesta îl îndrăgise pe Markel și-l primea cu inima deschisă. Seară de seară aproape, fratele meu se ducea la dânsul, și așa a petrecut toată iarna, până când l-au chemat înapoi din surghiun
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
să mai răspundă, Toader Baciu îi întinse căpitanului român cele două certificate, al lui și al lui taică-său. - Ce-i cu astea? - mai întreba căpitanul, iar Toader Baciu îi explică ofițerului român ce și cum era cu acele certificate. - Înțelept tata ai, soldat - i-a răspuns căpitanul după care a continuat: - Problema e că chiar dacă ești român, regulamenele militare îmi interzic să te tratez altfel decât că pe orice alt prizonier de război. Toader Baciu a ajuns într-un lagăr
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
de unificare. Dintre ele amintim ideea lui J. J. Rousseau care vedea o „republică europeană” numai „dacă monarhii și-ar abandona natura lor lacomă și belicoasă”, spunea el, considerând că popoarele se pot emancipa, și ca urmare pot deveni mai înțelepte. La Congresul pacifist de la Paris din 1849 Victor Hugo a rostit celebrele-i cuvinte: „ ... Și va veni ziua când vom vedea două grupări uriașe: Statele Unite ale Europei și Statele Unite ale Americii dându-și mâna prietenească peste ocean...”. Și cum întotdeauna
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
SUB CRUCEA-NSÂNGERATĂ Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Sub crucea-nsângerată An de an, Plângem o zi sub crucea-nsângerată Și iar Te răstignim ca altădat, Prin viața noastră ne-nțeleaptă, Pătată, plină de păcat. Tu plângi din ceruri pentru fiecare, Ne ierți, că suntem pământești, Mâinile ne-ntinzi spre iertare, Nu ne pierzi, căci ne iubești. Curcubee-aduci după furtună, Lacrima ne-o ștergi de pe obraz, Ne cureți sufletul de zgură
SUB CRUCEA-NSÂNGERATĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350330_a_351659]
-
cu instrumente Astronomice - Divinelepregăteau Globul Ceresc - prorocire @ reuniune fără pereche. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Înalt unul Altul scund Omu-i da binețe în pridvor la casa mare Gospodina printre treburi Dincolo... doar umbre...ceață... Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor se-nțelegeau despre înălțarea cea sacră legendă? semn heraldic? Doar oameni cu faimă și obârșii - Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Pomeniri în cimitire vesele de țară Fără plaje cu maluri abrupte Forme de tot felul Forme stilizate
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
unul Altul scund Omu-i da binețe în pridvor la casa mare Gospodina printre treburi Dincolo... doar umbre...ceață... Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor se-nțelegeau despre înălțarea cea sacră legendă? semn heraldic? Doar oameni cu faimă și obârșii - Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Pomeniri în cimitire vesele de țară Fără plaje cu maluri abrupte Forme de tot felul Forme stilizate Cu trăsături de om sau cu înfățișare de fiară așa cum se trece lumea Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Lipsit de
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
cu faimă și obârșii - Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Pomeniri în cimitire vesele de țară Fără plaje cu maluri abrupte Forme de tot felul Forme stilizate Cu trăsături de om sau cu înfățișare de fiară așa cum se trece lumea Bătrânii înțelepți cu meșterul cioplitor Lipsit de culoare, ce-a mai rămas pământesc din careva cu pretenții înalte În noaptea trecută, în noaptea asta, în noaptea de mâine, în toate noapțile dintotdeauna, Apropiații Elvirei și al Lucreției, duse în lumea veșnică, amundouă
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
canionul albastru Păstrătorul Salbei își asuma stăpânirea prin cingători brodate în curcubeu de fecioare Cascade cu bolovani suspendați la încrucișare de drumuri sterpe Din patru cingători... una lipsea zăpăcită prin păduri pe creste dințate, la izvorul vorbăreț, umbrit de pomi înțelepți Când ziua se năștea bătrânii înțelepți amintiră de văpaia păcii de demult în codrii cu fiare - De jur împrejur priveau stăpânii cingătorilor Stânci suspendate... cascade răspundeau în ecou Chemării cocoșului de munte la Soare-răsare Păstrătorul Salbei își asuma stăpânirea prin
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
stăpânirea prin cingători brodate în curcubeu de fecioare Cascade cu bolovani suspendați la încrucișare de drumuri sterpe Din patru cingători... una lipsea zăpăcită prin păduri pe creste dințate, la izvorul vorbăreț, umbrit de pomi înțelepți Când ziua se năștea bătrânii înțelepți amintiră de văpaia păcii de demult în codrii cu fiare - De jur împrejur priveau stăpânii cingătorilor Stânci suspendate... cascade răspundeau în ecou Chemării cocoșului de munte la Soare-răsare Păstrătorul Salbei își asuma stăpânirea prin cingători. De departe oglinda cu vise
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Hotare caselor din cărămidă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Balene asasine, balene ucigașe Blazoane ale apelor sărate Făpturi tainice din alte lumi Un pescar între viață și moarte... Mântuit de-o balenă ospitalieră Solemnități, incantații, bătrâni înțelepți, zarvă, dănțuiri cu bătrâni, dănțuiri cu babe, dănțuitori de fel de fel cu drepturi tainice de a vâna balene Balene enigmatice ce vin la țărm să se prefacă-ntr-un lup criptic Un lup de mare înstrăinat Stăpân al apelor
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]