74,982 matches
-
politică legislativă. Astfel, există o diferență între soluția legislativă (substanța reglementării) și soluția tehnică (formalizarea reglementării) pe care legiuitorul o alege pentru ași realiza, în mod eficient, politica legislativă într-un anumit domeniu. ... 26. Nu pot fi reținute criticile privind încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, întrucât normele criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași ipoteză juridică. Se reiterează jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința principiului egalității. ... 27. În ceea ce privește încălcarea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, întrucât normele criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași ipoteză juridică. Se reiterează jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința principiului egalității. ... 27. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta privind calitatea legii și securitatea juridică se arată că autorii sesizării de neconstituționalitate confundă ideea de predictibilitate a legii cu aceea de predictibilitate a urmăririi penale, care ar fi îngreunată de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
cum ar fi avize ale Comisiei de la Veneția, decizii ale Comisiei Europene, hotărâri ale CJUE, fără a atinge punctele esențiale ce trebuie îndeplinite de o sesizare de neconstituționalitate, și anume motivele clare de fapt și de drept ale presupuselor încălcări ale Constituției de către legea supusă controlului de constituționalitate a priori. ... 31. Se menționează că, din perspectiva controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, a reținut că Hotărârea CJUE nu aduce elemente de noutate
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Ținând seama că independența și imparțialitatea judecătorului sunt elemente esențiale pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare și constituie premisa statului de drept, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) în componentele referitoare la statul de drept și ale art. 16 privind principiul egalității în fața legii. ... 36. Referitor la criticile potrivit cărora prin redactarea deficitară și soluțiile propuse o serie
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. ... (2.) Analiza obiecției de neconstituționalitate (2.1.) Critica privind încălcarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică 53. Se susține că în procedura de adoptare a proiectului de lege nu s-a respectat art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2003 privind transparența
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
că această critică nu este raportată la niciun text constituțional, fiind nemotivată. Mai mult, nu există nicio normă constituțională care să condiționeze adoptarea legilor de existența unor avize din partea unor entități consultative din cadrul Consiliului Europei. ... (2.2.) Critica privind încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție 55. Se susține că legea criticată nu asigură independența magistraților, reglementând doar o aparentă specializare a procurorilor, în funcție de calitatea persoanei, și nu a naturii infracțiunii, că similitudinea invocată în expunerea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de judecători specializați. Astfel, dacă urmărirea penală a fost realizată de un parchet generalist, judecarea cauzei se poate face tot de un complet generalist. Prin urmare, nu se încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... (2.3.) Critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție 59. Cu privire la susținerile potrivit cărora legea criticată înlocuiește o singură structură cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, că infracțiunile de corupție și cele de infracționalitate organizată săvârșite de magistrați sunt
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de cele care funcționează pe lângă instanțele judecătorești, Curtea constată că acestea sunt afirmații factuale, fără relevanță constituțională. Constituția nu reglementează reguli cu privire la organizarea în concret a activității Ministerului Public. ... 60. Cu privire la criticile de neconstituționalitate privind încălcarea principiului separării carierelor judecătorilor și procurorilor, întrucât primii decid cu privire la desemnarea procurorilor care instrumentează cauze cu magistrați în condițiile în care sunt și majoritari în componența CSM, Curtea reține că, potrivit Constituției, CSM lucrează în plen și în
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
procurorului. Rata de achitări și condamnări nu este decât unul dintre elementele avute în vedere pentru evaluarea experienței profesionale semnificative a procurorului. ... 68. Prin urmare, textele legale criticate nu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție. ... (2.4.) Critica referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție 69. Cu privire la critica de neconstituționalitate potrivit căreia efectuarea urmăririi penale exclusiv în funcție de criteriul calității persoanei în dauna naturii infracțiunii imputate, ceea ce exclude competența parchetelor specializate, creează un avantaj nepermis
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragraful 55, Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). Principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în acest
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
26 iunie 2001, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019). Nesocotirea principiului egalității are drept consecință neconstituționalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Curtea a mai stabilit că discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
8 decembrie 2014). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, Hotărârea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
desfășoară o activitate judiciară, ci contribuie la aceasta (Decizia nr. 26 din 16 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 12 martie 2019, paragraful 144). Având în vedere cele expuse, nu se poate reține încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 72. Se mai critică faptul că discriminări vor apărea și între cetățenii care nu sunt magistrați, în sensul că aceștia vor fi cercetați de noua structură sau de cele specializate, după cum alături de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
a unor dosare de la direcțiile specializate de parchet și direcționare a lor către o structură restrânsă de procurori. Prin urmare, nu se încalcă nici art. 16 alin. (1) și nici art. 1 alin. (5) din Constituție. ... (2.5.) Critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) și a art. 132 din Constituție 75. Cu privire la faptul că art. 4 alin. (5) din lege afectează statutul procurorului, întrucât evaluarea conduitei morale ireproșabile pentru a fi numit procuror desemnat este realizată și pe
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
baroului, Curtea constată că opiniile solicitate de la parchete/instanțe/barou nu au decât semnificația unei consultări, fiind un material documentar care nu are aptitudinea de a conduce la o anumită soluție în evaluarea condiției de numire analizate. ... (2.6.) Critica referitoare la încălcarea art. 148 alin. (1) din Constituție 76. Se susține că, prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a avizelor Comisiei de la Veneția, realizarea urmăririi penale a judecătorilor/procurorilor nu poate fi sustrasă competenței parchetelor specializate și
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Partea I, nr. 862 din 19 noiembrie 2015, paragraful 85), astfel că aceste avize invocate nu au relevanță constituțională, ci, eventual, se constituie într-un suport furnizat judecătorului constituțional în interpretarea textelor constituționale de referință. În cauza de față, invocarea încălcării art. 148 alin. (1) din Constituție, prin prisma nerespectării unor avize ale Comisiei de la Veneția, nu poate fi analizată, chiar și pentru faptul că această Comisie nu este un organ de lucru al Uniunii Europene, iar art. 148 alin.
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
acestora de a propune probe, dar nu și obligația instanței de a admite toate probele. Administrarea de către instanță numai a acelor probe care sunt concludente și utile rezolvării procesului penal nu reprezintă și nici nu poate fi considerată o încălcare a dreptului la apărare. Este obligația constituțională a instanțelor judecătorești să realizeze justiția, obligație prevăzută la art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, în cadrul căreia se situează administrarea numai a acelor probe care sunt de natură să ducă la
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
dreptului la un proces echitabil, permițând părții ca, în cunoștință de cauză, să își exercite drepturile procesuale și, eventual, să promoveze căile de atac prevăzute de lege, atunci când apreciază că respingerea sau admiterea unei probe s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale“ (Decizia nr. 33 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 15 februarie 2011). ... 30. Pe de altă parte, Curtea a apreciat că sunt aplicabile, mutatis mutandis, cele reținute de instanța
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
Simmenthal SA). ... 20. În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale, prin aceasta reținându-se, cu valoare de principiu, că reglementarea unui mijloc procedural care să permită reformarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pronunțate de o instanță judecătorească, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, astfel cum a constatat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu este de natură să încalce nici dreptul la un proces echitabil și nici principiul securității raporturilor juridice. S-a arătat, prin aceeași jurisprudență, că o hotărâre
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
unei ilegalități (a se vedea în acest sens Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008). Așadar, în această situație, posibilitatea revizuirii unei hotărâri judecătorești pronunțate cu încălcarea dreptului Uniunii Europene constituie singura modalitate de contracarare a efectelor principiului potrivit căruia fraus omnia corrumpit. Nu în ultimul rând, Curtea a reținut că dreptul la un proces echitabil presupune eo ipso prezumția de conformitate a actelor normative interpretate și
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
cu privire la soluțiile tranzitorii instituite prin Legea nr. 71/2011 sunt incidente și în cazul normelor propuse prin inițiativa legislativă, cu consecința că adoptarea unor soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispozițiilor Constituției, echivalează cu încălcarea, de către legiuitor, a obligației constituționale rezultate din art. 147 alin. (4). Invocă, în acest sens, cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor sale și la importanța principiului constituțional al comportamentului loial al autorităților
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
Din reglementarea adoptată ar rezulta, mai degrabă, că, de fapt, controlul realizat de instanțele judecătorești se rezumă la a fi unul pur formal, aspect care ar echivala cu transferul atribuțiilor în materie de la instanțele judecătorești la organele administrative, cu încălcarea dreptului de acces la instanță și al dreptului la un proces echitabil. ... 13. În acest sens, se arată că în îndeplinirea misiunii de control instanța judecătorească nu se poate mărgini la verificarea modului în care acest control este realizat de
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
accesibilității legii, deoarece pensionarul nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a condițiilor de recalculare a pensiei. ... 23. Totodată, se susține încălcarea dispozițiilor art. 108 alin. (3) din Constituție, deoarece pentru anul 2017, Guvernul nu a fost abilitat să emită Ordonanța de urgență nr. 59/2017. ... 24. Pe de altă parte, se susține că Legea nr. 223/2015 este o lege organică în domeniul
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
Legea nr. 223/2015, ceea ce contravine dispozițiilor art. 115 alin. (1) din Constituție [art. 114 alin. (1) din Constituție, înainte de republicarea acesteia]. ... 25. De asemenea, se arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă cu încălcarea cerințelor prevăzute de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, fără a exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale. Deși, la modul general, în Preambulul acestui act
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
că pensia netă nu poate depăși media salariilor nete din baza de calcul. Or, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative, un act normativ nu poate cuprinde dispoziții contrare. ... 38. De asemenea, se susține încălcarea prevederilor art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție privind protecția proprietății private. În acest sens se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, susținând că prestațiile sociale intră sub incidența art. 1 din
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]