76,615 matches
-
fost expulzați din România, pentru activități incompatibile cu statutul de diplomat. l Departamentul american al Comerțului a acordat pentru România statutul de țară cu economie de piață. l Coreea de Nord a lansat o nouă rachetă de croazieră în Marea Japoniei, în încercarea de a forța Washingtonul să semneze un acord de neagresiune între cele două țări. Marți, 11 martie l În jur de 3 000 de persoane s-au adunat la Palatul Parlamentului pentru a protesta față de intenția de revocare a Colegiului
Agenda2003-11-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280786_a_282115]
-
cu microunde, televizor, aspirator) cu diverse abateri. Astfel, certificatele de garanție nu precizează condițiile în care se pot schimba produsele; dacă se prelungește garanția după intervenții; în perioada de garanție, declarațiile de conformitate nu conțin data eliberării, iar rapoartele de încercări de electrosecuritate sunt eliberate de „Laborex 2000” și nu de „ICPE București”; televizoarele comercializate nu sunt însoțite de instrucțiuni de utilizare traduse în limba română. Aceste informații nu s-au regăsit în documentația tehnică sau pe etichetele care însoțesc produsul
Agenda2003-12-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280824_a_282153]
-
început certurile, pe aceleași motive de gelozie. I.V.M. i-a tras câteva palme, iar femeia nu a mai rezistat. A pus mâna pe un cuțit și, ca din senin, i l-a înfipt bărbatului în piept, chiar sub inimă. Toate încercările medicilor de a-i salva viața au fost zadarnice: victima a decedat la scurt timp. La începutul acestei săptămâni, Tribunalul Timiș a judecat acest caz și a condamnat-o pe L.P. la nouă ani de închisoare și a obligat-o
Agenda2003-12-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280827_a_282156]
-
va dispune măsură de siguranță a obligării la tratament medical. Dacă faptă a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani.” În multe țări ale lumii, printre demersurile de combatere a discriminării apare și încercarea de nu mai sancționa transmiterea HIV că infracțiune separată, ci de o sancționa că atentat la viața unei persoane (omor) sau la santatea ei, cu circumstanțele aferente”, a declarat pentru De Ce News, Liana Velică de la ARAS - Asociația Română Anti-SIDA. Se
Ai fi de acord cu 15 ani de închisoare pentru o persoană care te-a infectat voit cu HIV? () [Corola-journal/Journalistic/26587_a_27912]
-
ce s-ar fi putut întâmpla la Cernavodă. Canada a respins însă categoric propunerile lui Ceaușescu și proiectul s-a sistat pentru o perioadă de timp. Renegocierile între partea română și cea canadiană s-au reluat după 1990. Într-o încercare de a salva proiectul AECL a înființat un consorțiu împreună cu Ansaldo, o companie italiană și Renel,reprezentând partea română. AECL și Ansaldo, ca principali contractori au coordonat și supravegheat întregul proiect. Ingineri și tehnicieni canadieni și italieni au venit în
Centrala nucleară de la Cernavodă. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/90_a_418]
-
construit pe terenul altuia. Pe lângă condamnare, lui Neculaie i s-a interzis exercitarea unor drepturi civile pe durata pedepsei, în principal cele electorale. Prin aceeași sentință, judecătorul a dispus suspendarea executării ambelor pedepse, sub supraveghere judiciară, pe un termen de încercare de 7 ani, timp în care Neculaie are următoarele obligații: să se prezinte la fiecare convocare la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8
Ioan Neculaie, patronul FC Braşov, condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare () [Corola-journal/Journalistic/26664_a_27989]
-
săi, menită să asigure ordinea în interiorul templului, dar și cu rolul de „poliție judiciară” în cercetările de gen care mai rămăseseră în competența Sinedriului. Un element suplimentar și coroborant, bărbatul căruia Petru îi taie urechea dreapta cu sabia sa, în încercarea de a zădărnici capturarea lui Iisus, Malchus, este numit „sluga arhiereului” (servum pontificis). Pe un fir logic, prins în Grădina Ghetsimani de garda Templului și la ordinul căpeteniilor iudee, Iisus va fi condus mai întâi în fața acestora. De la Anna la
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
a zădărnici capturarea lui Iisus, Malchus, este numit „sluga arhiereului” (servum pontificis). Pe un fir logic, prins în Grădina Ghetsimani de garda Templului și la ordinul căpeteniilor iudee, Iisus va fi condus mai întâi în fața acestora. De la Anna la Caiafa. Încercarea soluționării „interne” a cazului Intrat în limbajul și în înțelepciunea comune ca simbol al tergiversării unui lucru, episodul are rațiunile și semnificațiile sale bine definite în cadrul procesului lui Iisus. Așadar, odată prins, acesta a fost legat „și L-au dus
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
și agitația publică șiori al retragerii în Galileea, căpeteniile iudee să fi încetat prigonirea. Într-adevăr, fostul mare preot încearcă un dialog cu prigonitul, întrebându-l „despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui” (Ioan 18, 19). O atare etapă de încercare a aplanării conflictului prin dialog și pe cale „pașnică” se va întâlni și în alte situații ulterioare de prigoniri ale primilor creștini. Refuzul tranșant: „De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce au auzit ce le-am vorbit”(idem, 18
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
bine, de ce Mă bați?” (18, 23) pune capăt întrevederii și, dându-și seama că nu poate ajunge sub niciun chip la o soluție, Anna se desesizează de caz și îl trimite pe Iisus în fața ginerelui său, marele preot Caiafa, în vederea încercării unei rezolvări într-un alt mod, dar oricum în cadrul intern, fără implicarea autorităților romane. Tentativa linșajului Eșecul misiunii (încredințate) lui Anna și a demersului său necontencios, iar, din punct de vedere procedural îndeplinirea procedurii prealabile a „avertizării” face ca prigonirea
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
cu ocazia Pesahului sau a altei sărbători. Lumea romană cunoaște însă unele grațieri ocazionale, individuale sau colective, cu ocazia unor evenimente importante, ceea ce face mai plauzibilă exercitarea unui asemenea drept de către Pilat într-o adaptare la situația dată și în încercarea de a stăpâni situația. Referitor la prezența soției unui prefect alături de soțul său la post, texte istorice arată că, în perioada imperială și mai ales sub domnia lui Tiberius, era o practică curentă . Revenind la un punct mort, procesul cunoaște
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
nevinovat și pus în libertate, căpeteniile iudee modifică strategia în sensul unui adevărat șantaj și ațâță mulțimea spre a face presiuni asupra prefectului să-l condamne, astfel amenințând cu dezordinea până la o nouă răscoală. Totuși, Pilat mai face o ultimă încercare spre a scăpa de această nedorită sarcină judiciară. Astfel, spre a atrage mila spectatorilor și speranța domolirii spiritelor, prefectul dispune flagelarea prizonierului, după unii procedeu prealabil și pregătitor crucificării, conform altora, mai degrabă, un șiretlic admis de lege și practicat
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
și intransigent, prefectul Ponțiu Pilat abia aștepta o nouă ocazie de turbulențe spre a trece la represiuni sângeroase, până la un război total. Într-adevăr, cunoscuse deja două experiențe conflictuale și tensiunea în relațiile cu populația locală era maximă. Mai întâi, încercarea sa de a accentua dominația romană asupra Ierusalimului prin introducerea efigiilor imperiale în oraș, încălcând astfel datinile iudeilor a eșuat, în fața dârzeniei acestora, care au preferat să moară, decât să se abată de la exigențele legii strămoșești. A urmat apoi episodul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
persoanelor; Florin Anghel, zis Băsică sau Ambasador, pentru complicitate la tentativă de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și a Fănicăi Anghel, zisă Stela, pentru instigare la mărturie mincinoasă neurmată de executare și încercarea de a determina mărturia mincinoasă, informează Biroul de presă al Ministerului Public, citat de . Potrivit surse citate, în seara de 17 februarie 2011, partea vătămată Ion Anghel se afla împreună cu alte persoane într-un bar situat într-un imobil proprietatea
Bercea Mondial, fiul său şi soţia trimiși în judecată () [Corola-journal/Journalistic/26715_a_28040]
-
centrală a Templului, episodul cheie reprezentându-l, în acest sens, momentul în care Hristos alungă, a doua zi după Sărbătoarea Ramurilor, pe schimbătorii de bani și vânzătorii de păsări și de animale pentru sacrificiul ritual de Pessah. Se combate, astfel, încercarea de a acredita ideea că Saul din Tars, devenit în urma convertirii pe Drumul Damascului, Pavel, apostolul neamurilor, ar fi fost principalul responsabil pentru fractura intervenită între adepții lui Iisus și lumea evree a antichității, iar creștinismul ar fi fost, la
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
și nu doar ale criticului român. Emblematic prin caracterul său demonstrativ este studiul Incomparabilul ca neinterpretabil: literatura comparată și problema (re)contextualizării relevante, care sună ca o enigmă de Poe. El privește una dintre numeroasele contradicții în care realitatea împinge încercarea de a pune în discuție dialectica „progresului”: în cazul de față este vorba de felul în care încercarea de a atrage în spațiul cercetării literaturi cât mai diferite, în limbi puțin cunoscute și din zone culturale exotice, este contrabalansată de
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
și problema (re)contextualizării relevante, care sună ca o enigmă de Poe. El privește una dintre numeroasele contradicții în care realitatea împinge încercarea de a pune în discuție dialectica „progresului”: în cazul de față este vorba de felul în care încercarea de a atrage în spațiul cercetării literaturi cât mai diferite, în limbi puțin cunoscute și din zone culturale exotice, este contrabalansată de dublarea acestei extinderi cu o inevitabilă deplasare a discuției spre zone culturale, chiar politice, care plasează aceste încercări
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
încercarea de a atrage în spațiul cercetării literaturi cât mai diferite, în limbi puțin cunoscute și din zone culturale exotice, este contrabalansată de dublarea acestei extinderi cu o inevitabilă deplasare a discuției spre zone culturale, chiar politice, care plasează aceste încercări mai degrabă în sfera studiilor culturale, i.e. (post)coloniale. Incomparabilul din acest domeniu se referă la ireductibilitatea distanței care, în loc să se reducă, se instituie: între altele e cazul unei mari literaturi care se regăsește tot pe sine în comparația cu
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
sisteme în cadrul cărora să găsească termenul potrivit comparației, și numai în acesta. Cercul analitic al cercetării este închis de ultimul studiu din volum, conclusiv și prospectiv totodată: Istoria literaturii române în epoca globalizării. El examinează ce propun câteva dintre noile încercări din ultimele două decenii, dând o atenție mai mare acelor transnaționale (între care și aceea coordonată de Marcel Cornis-Pop și John Neubauer, la care au colaborat mai mulți români), dar și sintezelor individuale, începând cu „panorama” lui Basil Munteanu din
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
români), dar și sintezelor individuale, începând cu „panorama” lui Basil Munteanu din 1938. În fine, încheie cu o pledoarie pentru „o istorie a sistemului literar românesc”, cu o propunere de segmentare în patru faze, caracteristice propriei noastre istorii culturale. Această încercare, de temeritatea căreia autorul este deplin conștient, nu poate fi discutată decât în funcție de reușitele parțiale de până acum, din cercetări preliminare și anunțuri teoretice, a căror listă e lungă. Dintre chestiunile teoretice, s-ar mai fi putut discuta, de pildă
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
succesiunii sale. Cornel Burtică afirmă că a discutat despre aceste lucruri cu Ștefan Andrei, Dumitru Popescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț. „Unora dintre ei le sugeram că ar fi cazul să-l părăsim pe Ceaușescu, pentru că ne împingea la dezastru. Toate încercările de a-i influența au rămas fără rezultat.”xix În 1982, Cornel Burtică a părăsit corabia în derivă. Cei rămași au continuat să bîjbîie în căutarea unei ieșiri, fără a dispune însă nici de viziune și nici de curaj pentru
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
Departamentul de Stat și dictatura comunistă din România. 1981-1985. Traducerea : Betty Funderburk. Constanța, Editura Dacon, 1994, p. 176. vii Vlad Georgescu, România anilor ’80. München, Ion Dumitru Verlag, 1994, p.25. viii Liviu Antonesei, Jurnal din anii ciumei: 1987 - 1989. Încercări de sociologie spontană. Iași, Polirom, 1995, p.15. ix Rodica Chelaru, Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică. Cuvînt înainte de Adrian Cioroianu. Postfață de Dan Pavel. Note de Rodica Chelaru. București, Curtea veche, 2001, p.117. x Ibid.
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
a decis ca persoanele disponibilizate din companiile de stat să nu mai beneficieze de un venit lunar de completare. Pentru acest an însă, Guvernul a decis să reintroducă, prin ordonanță de urgență, venitul lunar de completare pentru angajații concediați, în încercarea de a evita "convulsii sociale" de durată urmare a disponibilizărilor, au declarat agenției surse oficiale, citate de . Actul normativ justifică reintroducerea venitului lunar de completare prin încercarea de a atenua impactul concedierilor și a evita riscul "escaladării infracționalității și a
Noi disponibilizări în companii de stat. Va fi reintrodus venitul lunar de completare pentru angajaţii disponibilizaţi () [Corola-journal/Journalistic/26764_a_28089]
-
reintroducă, prin ordonanță de urgență, venitul lunar de completare pentru angajații concediați, în încercarea de a evita "convulsii sociale" de durată urmare a disponibilizărilor, au declarat agenției surse oficiale, citate de . Actul normativ justifică reintroducerea venitului lunar de completare prin încercarea de a atenua impactul concedierilor și a evita riscul "escaladării infracționalității și a unor convulsii sociale de durată", pe fondul situației precare economico-sociale a comunităților locale. Prin această ordonanță de urgență se va reveni la sistemul anterior, conform căruia venitul
Noi disponibilizări în companii de stat. Va fi reintrodus venitul lunar de completare pentru angajaţii disponibilizaţi () [Corola-journal/Journalistic/26764_a_28089]
-
tinereții de la Tescani, din familia Rosetti Roznoveanu. Un loc cu totul special este acordat în acest epistolar legăturilor sale cu junimiștii, cărora le-a rămas statornic prin ani, cu toate tentativele liberalilor de a-l atrage de partea lor, cu încercarea lui Stere de a-l aduce la „Viața românească” sau cu aceea a lui Iorga de la „Sămănătorul” de a-l implica mai adânc în viața redacției. Într-o frumoasă lumină apare figura de mecenat a lui Titu Maiorescu, munca devotată
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]