2,835 matches
-
ca trambulină, atunci când, cât era ziua de mare, nu ne mai puteam despărți de gârla noastră. Câteodată, când soarele ardea cu putere iar vitele pășteau în voie, între cei de pe malul drept și cei de pe malul stâng al râului se încingea un “război” pe cinste. Cursul apei era “forțat”, “cuceritorii” (sau “eliberatorii”, cum își ziceau ei) treceau pe malul opus și... Odată, pe când “bătălia era în toi, animalele au părăsit imașul, în timp ce moș Andrei, paznicul câmpului, poreclit, nu se știe de ce
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mi-a fost drag să mai stau eu câteva zile. Nu vă necăjiți, dă băut și dă mâncat este berechet în pivniță, ajunge pentru zece înmormântări. Înfruptați-vă liniștiți și pomeniți-mă d’a pururi!”... ...VI.11. ... Atmosfera s-a încins din nou. Și la propriu și la figurat. Pentru că, la zăpușeala greu de suportat din sala de clasă, se adaugă, permanent, tensiunea la fel de insuportabilă a dezbaterilor. Lucrurile s-au încins și mai tare atunci când tovarășa Apostol a propus sancționarea de către
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pomeniți-mă d’a pururi!”... ...VI.11. ... Atmosfera s-a încins din nou. Și la propriu și la figurat. Pentru că, la zăpușeala greu de suportat din sala de clasă, se adaugă, permanent, tensiunea la fel de insuportabilă a dezbaterilor. Lucrurile s-au încins și mai tare atunci când tovarășa Apostol a propus sancționarea de către Adunarea Oamenilor Muncii și pe linie de partid, a profesorului Alexandrescu. Chestia aceasta ar fi putut părea foarte simplă sau de-a dreptul imposibilă, căci întreaga adunare a schițat o
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
care-o pune în mâna mortului... ...tic-tac, tic-tac... ...VII.3. ...În zăpușeala de-afară totul pare că fierbe; frunzele copacilor, livide și amenințate de uscare, se doresc mângâiate de suflul unui vânt aducător de puțină răcoare, asfaltul străzilor s-a încins peste măsură, până și labele unui câine, scos acum, ori aflat permanent la plimbare, ar putea lăsa urme, în timp ce oamenii arată ca niște caltaboși fierți în suc propriu. Chioșcurile cu răcoritoare sunt luate cu asalt, nimeni nu mai vrea să
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Karin, lent și tunător pentru toți cei proaspăt ieșiți din comă. —E căcător de incredibil. A pățit-o fix omul care n-o merita. Rupp o apucă de cot. Băiatul nostru și-a luat-o destul de rău. Brațul ei se încinse de la încheietură în sus. Blestemul roșcaților: se înroșea mai repede decât un fazan jumulit. Își retrase brațul și-și netezi obrajii. Ar fi trebuit să-l vedeți săptămâna trecută. Nu-și putea controla tonul. Cain îi aruncă o privire lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
zâmbească larg, așa cum nu-l mai văzuse niciodată de la moartea tatălui lor. Gura îi atârna deschisă, pregătind cuvântul gâscă. Ea îl încurajă să continue, cu mâinile și ochii. —G-g-g-gă găă găoază. Găoază împuțită. Găoază căcat pișat curvă. Sugi o pizdă încinsă în cur. Zâmbi, mândru de el. Ea icni și se retrase, iar lui îi căzu fața. Ea încercă să oprească năvala lacrimilor, îl apucă din nou de braț cu un calm prefăcut și-l îndrumă înapoi spre spital. —E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
importanță. Totul se reduce la credință. Credință într-o țesătură prea efemeră ca să poată păcăli pe cineva. Acesta va fi Sfântul Graal al cercetării neurologice: să aflăm cum e posibil ca zeci de miliarde de punți chimice logice, care se încing și se domolesc unele pe altele, să dea naștere credinței în buclele lor spectrale. —E în agonie. Vrea să stea de vorbă cu mine. Îi trebuie ceva de la mine. —Dar ție? Ție ce îți trebuie? Ochii ei îl măsoară, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
într-o ființă nouă, care să aibă, dacă se poate, culoarea arămie a pielii lui și părul meu imposibil de pieptănat. Și această dorință plină de egoism se plătește, ca în poveștile vechi, cu durere, cu cercul de fier care încinge talia fericitei mirese. Doar că, în realitate, cercul nu se rupe dacă e atins de el, cercul există chiar dacă el rămâne aici și nu mai pleacă și nu trebuie să-l caut și nici să-l aștept, așa cum am făcut
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
străzii și-și mișca brațul lui puternic Înainte și Înapoi, ca pe un gîrbaci, umplînd aerul cu Înjurături copioase, bolborosite pe sub buza lui groasă, ca de maimuță. Așa Încît lumina verde se aprinse din nou, larma străzii se redeșteptă, escadroanele Încinse de mașini porniră să se tîrască În sus și-n jos pe stradă: o armată de licurici uriași, dirijată de o maimuță. Apoi vuietul mașinilor de nituit reîncepu, sus, deasupra străzii, pe cerul albastru, brațul lung al macaralei se mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
toată lumea trebuie să facă la fel: se temea să nu rămînă cineva nemîncat și-i Îndemna mereu pe toți să se grăbească să mănînce. Și părintelui Dolan Îi plăcea să mănînce, dar era și mare amator de discuții: uneori se Încingea la vorbă cu tata și uita să mănînce, iar atunci părintele O’Rourke Îl sîcÎia și-l Îndemna pe părintele Dolan și, cu o privire plină de disperare, Îi arăta ceasul aplecîndu-se și șoptindu-i cu glas sumbru: — Ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mai Întoarcă niciodată și asta o știam toți, o știam toți, și atunci, ne-am strîns cu toții În casă, și unde nu gătiseră și copseseră femeile timp de o săptămînă că, drept să-ți spun, așa săraci cum eram, am Încins o masă, cu niște ciozvîrte prăpădite cum Îți dau azi: pui fripți - să tot fi fost vreo douăzeci - și șuncă fiartă, și carne de porc, și porumb copt, și cartofi, și fasole, și tăvi cu mămăligă, și pișcoturi calde, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
muncitoare, cu profilurile abstract colțuroase ale oțelarilor lângă lingurile lungi cu care scormoneau în furnal. Îmi amintesc că lumina șuvoiului de oțel topit făcea ca bobițele de sudoare să strălucească pe fruntea lor asemenea unor mărgăritare de preț. Tot așa încinse de vipie erau și femeile de la seceriș din cadrul alianței clasei muncitorilor cu țăranii care își legau baticul cu nodul la spate, în așa fel încât torpoarea de iulie să fie mai ușor de îndurat. Femeile țărănci erau tinere: din câmpia
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
frigiană, care nu se vede însă a fi fost făcută din piele de miel, ci dintr-o stofă moale, deoarece înfățișează creți și ia prea exact forma capului ce acoperă. Corpul era îmbrăcat cu o tunică lungă până la genunchi si încinsă peste brâu, iar pe deasupra era aruncată o manta fără mâneci, prinsă pe umăr cu o agrafă. Atât Geții cât și Dacii purtau bărbi pline și după cum se vede nu se tundeau nici se grijau mai niciodată, pentru care îi și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în fruntea oștirii sale, și piciorul său este cel întăi al întregii armate care, atinge pământul dușman. Tabloul columnei ce reprezintă această trecere a Dunării, arată pe zeul fluviului sub chipul unui bătrân ce stă într-o peșteră, cu capul încins cu ierburi de baltă. Deși geniilor râurilor nu le place în de comun a fi înfrânate în libertatea lor prin lucrări omenești, bătrânul Danubiu se arată totuși binevoitor Romanilor și sprijină cu puternica lui mână podul pe care calcă legionarii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Romanii ieșiră din pădure se desfăcu înaintea lor întinsa cetate a Dacilor, bine așezată și minunat întărită. În loc însă de a se include în cetate si de a suporta un asediu, Dacii încearcă o de pe urmă dată soarta armelor. Se încinge o luptă disperată, în care fiece Dac își vinde scump viața; dar în sfârșit între vitejii egale trebuia să hotărască precumpenirea științei romane. Dacii sunt din nou bătuți și capitala lor trebuind să cadă numaidecât în mâinile învingătorului, Decebal se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
delicat cu cealaltă cîteva minute, privindu-l atent pe Lanark, care acum auzea orchestra cîntînd foarte tare, căci grupurile din imediata vecinătate nu mai vorbeau și erau atente, iar dinspre galerie se auzeau murmure furișate. Lanark simțea cum i se încinge fața din ce în ce mai mult. — De ce naiba stai acolo, dacă n-ai nimic de spus? zise Multan. — De jenă, spuse Lanark pe o voce scăzută. Eu am început această conversație și nu știu cum să-i pun capăt. Dă-mi voie să te scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
într-un lan de porumb, spre toamnă, porumbul se uscase; acolo, în mijlocul lanului, se aflau șopronul unei fierării și, la vreo douăzeci de pași, o căsuță, un fel de colibă acoperită de stuf, stăteam lângă fierar, el meșterea o potcoavă încinsă la roșu, între bătăile ciocanului auzeam porumbul foșnind. Apoi, din casă a început să cânte Bach, în persoană, cânta la țambal, improviza, nu știu dacă l-ați auzit vreodată într-un lan de porumb uscat, de sub un șopron, pe Bach
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
făcută din flăcări, ca săbiile arhanghelilor zugrăviți prin biserici. Numai că flăcările erau negre... O clipă, se uită înnebunit. Apoi împinse cât putu de repede mânerul și aruncă centura cu baionetă cu tot. Roșcatul o culese de pe jos și se încinse cu ea. Își îmbrăcase vestonul, își luase capela și geanta din cuier. Lui Constantin i se păru o clipă că nu mai avea baionetă. „Poate a pus-o în geantă“, se gândi el. Roșcatul se întoarse spre Lilly. „Am onoarea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
au năpădit din creștet spre tălpi, ca să se scurgă în pământ. Mă amețeau, era bine. Trenul s-a dus mai departe, la Dunăre, o clipă mi l-am închipuit afundându se în apele fluviului, ca un hipopotam greoi, cu pielea încinsă de soare. Noi am trecut peste podul pustiu. Dincolo se întindeau până departe digul și marginea de stuf încă verde a mlaștinii. Am mers un timp cu Zenobia, începutul de toamnă acoperise cu flori mov-ruginii goliciunea sălbatică a locului. Pe
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Smith se auzi o mișcare: căpitanul Leeth și doi ofițeri în uniforme militare apăruseră pe coridor. Căpitanul, un bărbat voinic, în vârsta de vreo cincizeci de ani, spuse: - Voi prelua comanda în acest sector. Între savanți pare să se fi încins o dispută, dacă să-l omoare sau nu pe monstrul din cușca - așa-i? - Disputa a luat sfârșit, îi răspunse Morton. Acum suntem cu toții de părere că monstrul trebuie răpus. - Tocmai acesta era ordinul pe care mă pregăteam să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
și... frumoasă. Subțire, deși era îmbrăcată într-o jachetă groasă, iar rochia aproape că mătura gheața. Nicu se uită mai ales la pălăria ei verde-închis, cu funde și pene care se culcau spre spate, când înainta. Prințul era în uniformă, încins la brâu cu centura și cu un chipiu tare, ca al lui, cu fir auriu. În centrul gheții, lângă catargul cu steag, stăteau câțiva aghiotanți. Așa o să facă și el când o fi mare, o să se facă patinator sau marinar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Mirto veniseră la redacție, prin viscol, să pregătească, în linii mari, numărul de Anul Nou. Acum își făceau curaj cu un ceai cu rom, Pavel, căruia i se aburiseră ochelarii, își încălzea mâinile pe porțelanul ceștii, iar Neculai Procopiu se încingea citind cu glas tare din gazeta concurenței. Deși primul redactor i-a semnalat lui Pavel fragmentul doar ca să râdă de colegii din strada Sărindar, puțină invidie tot avea, când se gândea la ei. Articolul de fond nu era semnat, dar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de la acest lucru au trecut cu totul de partea Mitropolitului, în ciuda sentinței Sinodului, după ce neveste de miniștri au îndrăznit să-și contrazică public bărbații, după ce Fleva și Filipescu au mai făcut niște adunări la care între taberele opuse „s-a încins o bătaie crâncenă cu bastoane și scaune care lovesc pe mulți și sparg multe geamuri“, până ce „combatanții sunt despărțiți de poliție“, monahul Ghenadie de la Căldărușani a fost văzut din nou binedispus și zâmbind sau poate râzând în barbă. La câteva
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fiindcă nici creștină nu sunt ca lumea. Tot ce mă interesează dintr-o religie e cum să ajung în împărăția lui Dumnezeu fără să îmi plec prea mult ceafa. În timp ce îi spunea asta, mânca fudulii de berbec și de porc, încinse în ulei, de la animale sacrificate chiar în dimineața aceea. Restul se înfruptau dintr-un ied tăvălit în jar, cu vreo două ore în urmă, însă nimănui nu-i plăcea cât ei. Lua cu degetele scufundate în grăsime bucăți mici din
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
punct de vedere științific, la o temă care a analizat viața a numeroase comunități creștine în lunile trecute. Faptele sunt cunoscute. După publicarea „Relației” scrise de către cardinalul W. Kasper în Concistorul secret din data de 20 februarie a.c., s-a încins o discuție aprinsă: dacă divorțatul - recăsătorit, care s-a supus unor condiții precise și riguroase indicate în „Relația Kasper”, poate să se apropie de sacramentul Reconcilierii, să primească dezlegarea trăind în continuare în starea lui de divorțat - recăsătorit și, deci
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]