3,054 matches
-
a XII-a; * ilio-transversare se termină la nivelul vârfului proceselor costiforme ale primelor patru vertebre lombare; * costo-transversare creasta iliacă - musculatura spatelui - nervul sub costal, - ramurile anterioare ale nervilor lombari I-VI. Acțiunea: 1. dacă ia punct fix pe bazin: realizează înclinarea coloanei vertebrale de partea unde se produce contracția, 2. când ia punct fix la nivelul toracelui: realizează înclinarea bazinului de partea sa, 3. mușchi expirator accesor, 4. contribuie la realizarea rectitudinii coloanei vertebrale. MUȘCHII REGIUNII SUPERIOARE A ABDOMENULUI MUȘCHIUL DIAFRAGMA
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
iliacă - musculatura spatelui - nervul sub costal, - ramurile anterioare ale nervilor lombari I-VI. Acțiunea: 1. dacă ia punct fix pe bazin: realizează înclinarea coloanei vertebrale de partea unde se produce contracția, 2. când ia punct fix la nivelul toracelui: realizează înclinarea bazinului de partea sa, 3. mușchi expirator accesor, 4. contribuie la realizarea rectitudinii coloanei vertebrale. MUȘCHII REGIUNII SUPERIOARE A ABDOMENULUI MUȘCHIUL DIAFRAGMA Diafragma realizează despărțirea cavităților toracică și abdominală. Are o formă de boltă orientată oblic de sus în jos
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
I. Se formează un spațiu denumit “tabachera anatomică” în care se găsesc tendoanele mușchilor scurt și lung extensor radial al carpului și artera radială. Prin nervul interosos posterior ramură din nervul radial. Acțiunea: 1. extensia falangei distale a policelui, 2. înclinarea laterală și ușoara extensie a mâinii, 3. când policele este în abducție realizează adducția acestuia. MUȘCHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea: - fața posterioară a ulnei, - membrana interosoasă a antebrațului Comună cu a tendonului mușchiului extensor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
3. rol în balansarea bazinului în plan sagital, în timpul mersului, 4. când ia punctul fix la nivelul femurului are rol static, împiedicând căderea spre posterior a trunchiului și a bazinului, 5. în decubit dorsal asigură ridicarea trunchiului, 6. flexia și înclinarea laterală a trunchiului în cazul contracției unilaterale, 7. acțiune secundară de rotație în afară a coapsei. * ramuri de plexul lombar(L1 -L3) * ramuri din nervul femural (L2, L3, L4). MUȘCHIUL PSOAS MIC Este un mușchi inconstant, rudimentar care are originea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
expus viziunea. Tăcere, pași, emoții... în concluzie, Ceaușescu: ,,Tovarășe de la Vaslui... Marin (i s-a suflat), de ce Ștefan cel Mare privește în jos? Avem nevoie de măreție și independență..” Având în vedere înălțimea soclului și dealului, i se dăduse o înclinare capului... La plecare am fost dintre puținii cu care a dat mâna. Am păzit toată noaptea sculpturile machetă duse direct la atelierul Uniunii Artiștilor Plastici. Peste vreo 3 luni am fost trimis să verific piesele componente și am intrat în
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
reale sau reprezentate și de abia după aceea se întoarce la existența sa izolată, așa încît, prin uitare de sine, va fi suferit totuși o schimbare. Eul nostru real poate oscila între uitarea de sine și conștiința de sine iar înclinarea spre uitarea de sine este adeseori cea mai rodnică. Desigur, Lehmann recunoaște tranziții între cele trei feluri de sentimente dar această recunoaștere nu este suficientă. Chestiunea esențială este dacă are dreptate spunînd că reprezentarea despre mine însumi ca diferit de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cea mai intimă a oricărei vieți sufletești. El a găsit această tendință și capacitate în intuiția senzorială și în asociația de reprezentare și mai ales în formele speciale pe care le presupune cercetarea științifică. A aflat totodată în ele explicația înclinării constante a spiritului uman de a năzui dincolo de tărîmul experienței și al științei, acest spirit neputîndu-și cunoaște de la început propriile limite. Prin modul acesta de a privi lucrurile, Kant a fixat sarcina propriu zisă a noologiei 42. Ceea ce se cade
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
eventual ca un spectator pasionat, în cazul căruia poate deveni o pasiune să privească lucrurile fără vreo relație personală cu ele și fără a ține cont dacă acestea intervin în binele sau în suferința altor ființe. Poate că simte tocmai înclinarea de a se sustrage oricărei relații practice cu lucrurile, pentru ca să trăiască în fantezie. Genul acesta de sentiment estetic este înrudit cu înțelesul intelectual numai că el termină trăind în imagini, pe cînd tendința intelectuală caută noțiuni și legi. Întrebarea e
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu se poate spune că acest aspect al procesului său de gîndire a găsit multă înțelegere, după modul său de a evolua înăuntrul și în afara bisericii. Sub acest raport, nivelul bisericii pare să fie coborît îndeosebi atunci cînd predicatorii au înclinarea crescîndă de a crede că tot ce poit să însemne cuvintele spirit și suflet ar aparține domeniului lor. Ar fi totuși datoria și sarcina lor firescă să atragă atenția asupra vieții spirituale independente și înalte ce s-a trăit și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
valori au fost resimțite sau pentru care dintre ele se simte îndemnul de a le afirma sau de a le vedea afirmate. În venerarea celor ce cresc ți nutresc copiii, a lui Demeter, Isis și a Maicii Domnului, el descoperă înclinarea de a consodera dragostea maternă ca divină. În șirul diferitelor reprezentări pe care și le-au făcut grecii, în diverse epoci, despre Zeus, el va da de urma unei tendințe crescînde de a considera justiția drept suprema calitate. Dar nu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Așa cum vom vedea ulterior (Capitolul IX) și bucuria cunoașterii nu se poate dezvolta în direcția unui sentiment total, devenindmiezul sufletului iar spiritele în care intervine aceasta nu sînt cele mai mărunte. Ceva analog se va putea petrece și în cazul înclinării artistice. Aici, ca și în cazul aptitudinii practice, o mare îndatorire pune stăpînire pe simțuri și își atrage întreaga vigoare. Dar marile obligații și destine tragice nu sînt date tuturor. Chiar și cel ce a muncit serios și a cunoscut
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
au avut parte de cele mai profunde dureri. CAPITOLUL VII ACȚIUNE ȘI HUMOR 36. Caracterul practic al humorului Numai în mod pur teoretic putem distinge între sentiment și voință. Orice sentiment de plăcere sau de neplăcere este legat de o înclinare, de o mișcare involuntară într-o direcție sau alta. Cînd înclinarea se îmbină cu capacitatea de a atinge un rezultat potrivit scopului, numim legătura dintre ele instinct. Imboldul devine instinct de îndată ce de sentimentul plăcerii sau neplăcerii se leagă o reprezentare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ȘI HUMOR 36. Caracterul practic al humorului Numai în mod pur teoretic putem distinge între sentiment și voință. Orice sentiment de plăcere sau de neplăcere este legat de o înclinare, de o mișcare involuntară într-o direcție sau alta. Cînd înclinarea se îmbină cu capacitatea de a atinge un rezultat potrivit scopului, numim legătura dintre ele instinct. Imboldul devine instinct de îndată ce de sentimentul plăcerii sau neplăcerii se leagă o reprezentare, arătîndu-ne cum se poate păstra și spori sentimentul de plăcere și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să ne păzim și să-l micșorăm pe cel de neplăcere. Latura activă a unei stări sentimentale nu este ceva adăugat după nașterea sentimentului, ci este de la început legată de el. Întrebarea nu este de la bun început cum se nasc înclinarea sau instinctul din sentiment, ci cum pot fi ele împiedicate, așa încît sentimentul sî-și piardă caracterul activ, măcar cît să nu ajungă la acțiunea de moment. De abia în evoluția ulterioară a vieții sentimentale apare, poate, o contradicție între sentimentele
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
măcar cît să nu ajungă la acțiunea de moment. De abia în evoluția ulterioară a vieții sentimentale apare, poate, o contradicție între sentimentele calme și cele active. Ceea ce e valabil despre oricare sentiment este valabil și despre unul ca humorul. Înclinarea și instinctul manifestate într-însul se vorputea mișca în douș sensuri. Un imbold sau un instinct se va pune în mișcare ca să se adîncească în ceea ce este mare, să afirme și să lupte pentru acel ceva, dar se va mobiliza
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
celelalte temperamente mohorîte, atît cel puternic și rapid (cel coleric), cît și cel slab și rapid (care nu are nume) nu vor face ușor posibilă o formă de zăbovire cum e aceea pe care o presupune humorul; pentru că "rapiditatea" înseamnă înclinarea de a trece la acțiune sau la alte stări. Experiențele pe care le facem și gîndirea pe care o folosim colaborează cu temperamentul. Natural, temperamentele mohorîte pe care le-am amintit pot face cu neputință humorul, dacă nu îngăduie experiențelor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care se recurge, în vorbirea curentă, la sintagma "simț al humorului" o caliate de carenimeni nu s-ar dori lipsit. În același timp, aproape nu există jurnal tipărit sau vorbit din care cuvîntul "umor" să absenteze; el desemnează, de obicei, înclinarea de a rîde de slăbiciuni și gafe, de a lansa calambururi și vorbe de duh, de a inventa sau colporta anecdote, cu adresă mai mult sau mai puțin străvezie. Atunci cînd nu șarjează, "umoristul" în cauză este, evident, mesagerul unui
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Nu trebuie să ne surprindă, prin urmare, că termenii care revin el mai frecvent sub pana lui Höffding, cînd discută sentimentul total al marelui humor, sînt "viața" și "trăire" (căruia i se onferă sensul unei experiențe psihice profunde și complexe). Înclinarea lui Höffding de a-i atribui marelui humor și un sens "etic" se cuvine pusă pe seama nu doar a consecvenței sale prețuiri pentru Spinoza, ci cu destulă probabilitate 0 și pe aceea a axiologiei propuse de Sprager, odată cu stabilirea celor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
adormită”, “Spărgătorul de nuci”, care au ajuns să fie cunoscute de o lume intreagă. Constând din rotiri continui Întrerupte doar de pașii de schimbare, dansatorii trebuind să aibă grijă la interpretare, la amploarea rotirilor și să nu exagereze cu micile Înclinări ("sway"). Din 1930, Valsul Vienez este dans de concurs, Întărindu-și acest statut din 1950 fiind considerat cel mai cunoscut dans standard. Datorită elanului el atrage atât dansatorii cât și spectatorii. Stilul dansului este fugitiv, ușor și se bazează În
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
un colț al gurii este sus altul jos, la zâmbetul care exprimă frica buzele sunt în lateral, gura puțin întredeschisă iar colțurile gurii sunt îndreptate spre urechi, la zâmbetul resemnat buza inferioară este răsfrântă înainte dar este însoțit și de înclinarea capului spre dreapta precum și de ridicarea umerilor. Postura oferă la rândul ei informații esențiale: brațele încrucișate reprezintă apărare sau agresivitate, stând pe marginea scaunului reprezintă nerăbdarea de a pleca, mâinile pe șolduri arată că persoana este gata de acțiune sau
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
o greșeluță... Dacă nu cer prea mult, mai acordă-mi doar două minute! Ai reacționat destul de impulsiv, cel puțin verbal... Nu vrei să încerci și asta? indicarea, cu degetul mare și cu cel arătător, a dimensiunilor reduse (gestul pentru "puțin") înclinarea laterală a capului intensitate medie/coborâtă a vocii ton complice curbe intonaționale de atenuare a criticii/ordinului etc. promovarea unei atmosfere comunicative/ relaționale plăcute, detensionate Sunteți, ca de obicei, foarte amabil... Fii drăguț și adu-mi dosarul roșu de pe birou
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adaug și eu că.../ Mă scuzați, trebuie spus că../Psst!. (cf. Vasilescu, 2010, pp. 206-209; pentru rolul acestor întreruperi, vezi Dascălu Jinga, 2006, pp. 104-134); * mărci ale suportului acordat locutorului, interlocutorul neavând intenția de a interveni în actul comunicativ: zâmbet, înclinarea capului, semnul ok, sintagme verbale de tipul Perfect de acord. /Corect./ Firește. etc. (pentru "întreruperile suportive", vezi Dascălu Jinga, 2006, p. 136); * mărci ale evitării intervenirii în actul comunicativ: mișcare afirmativă din cap, zâmbet scurt, brațe încrucișate, evitarea privirii locutorului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
valoare, constituind pentru ei principala sursă de alimentare afectivă. Puținele legături păstrate cu familia prin intermediul scrisorilor și vizitelor la vorbitor asigură un puternic suport moral și pot chiar direcționa conduita deținutului. Urmărind valorile ulterior alese ca importanță, se observă o înclinare a opțiunilor spre registrul afectiv: fericire, mulțumire, realizare în dragoste, prietenii. Este importantă această situare a alegerilor făcute în sfera afectivă dacă reconsiderăm condiția lor de deținuți în spațiul uman pe care îl au la dispoziție pentru a investi afectiv
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
părăsirii sistemului: între 5 și 7% din angajați pleacă în fiecare an (în parte prin pensionări, dar cei mai mulți prin demisii) și un număr aproape dublu suportă diverse pedepse. Acest fapt creează o adevărată fobie în ce privește insecuritatea, determinînd o mai puternică înclinare spre severitate și disciplină strictă. Spaima pedepselor, dublată de un puternic complex de inferioritate, accentuat de slaba valorizare a lor în fața opiniei publice, anturajului și chiar și în fața arestaților, duce la o stare de tensiune ce se răsfrînge și asupra
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aerodromului. Tai contactul și încetez să mai respir, redresez la sub 2 m, înclin avionul spre stânga, menținându-l exact pe direcție, avionul răspunde perfect, simt că am atins pământul, lin, poate mai frumos ca oricând, încă am stăpânirea avionului, înclinarea începe să se îndulcească în același timp cu micșorarea vitezei, sunt deja la sub 100 km/oră, avionul se îndreaptă, din clipă în clipă trebuia să iau contactul cu pământul și cu jamba dreaptă, am simțit acest contact și în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]