16,848 matches
-
de apă din lume. Acum ocupă locul patru. Parcul din apropiere ne-a oferit locuri de odihnă în care să ne adăpostim la umbră sub niște construcții făcute în stilul locului, după ideea dominantă, cea a integrării formelor în natură înconjurătoare și a folosirii materialelor de construcție din mediul înconjurător, etalând frumuseți rezultate din mare simplitate. Ziua plecării - 19 august Cu mult regret ne-am îndemnat să ne facem bagajele pentru plecare și mai aveam atâtea de văzut. Ar mai fi
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
din apropiere ne-a oferit locuri de odihnă în care să ne adăpostim la umbră sub niște construcții făcute în stilul locului, după ideea dominantă, cea a integrării formelor în natură înconjurătoare și a folosirii materialelor de construcție din mediul înconjurător, etalând frumuseți rezultate din mare simplitate. Ziua plecării - 19 august Cu mult regret ne-am îndemnat să ne facem bagajele pentru plecare și mai aveam atâtea de văzut. Ar mai fi posibil să mai călcam vreodată pe aceste meleaguri care
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
mijloacele utilizate în educație fizică • Metode de formare a deprinderilor motrice și pentru dezvoltarea fizică • Exersarea jocurilor eficiente pentru dezvoltarea fizică (exemple: jocurile dinamice, ștafeta) • Metode pentru cunoașterea schemei corporale, educarea capacității de percepere a orientării spațio-temporale și în mediul înconjurător, educarea coordonării, echilibrului și a ritmului mișcării • Utilizarea materialelor didactice specifice (mingi, bastoane, corzi etc.) • Observarea și evaluarea progresului bebelușilor și copiilor privind dezvoltarea fizică Evaluarea în educația timpurie • Evaluarea în educația timpurie. Concept, funcții, precauții • Responsabilitatea profesorului de educație
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293490]
-
mai înseamnă mare lucru, au tăria de a spune în continuare un NU hotărât. La doar 10 kilometri de Roșia Montană, se află dovada palpabilă a urmărilor pe care exploatarea irațională și haotică a aurului le pot avea asupra mediului înconjurător. Iazul de decantare din Roșia Poieni este otrăvit, iar concentrațiile depășesc cu mult limitele admise de normele europene sau chiar românești. Zona va trebui reconstruită ecologic, ceea ce implică cheltuieli imense, dar acestea sunt necesare pentru a salva și a reduce
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
pictoriță amatoare Constanța Abălașei. Absolventă a Școlii Populare de Artă, aflată la prima sa personală, aduce prin tematica sa universul omului zilelor noastre, făuritor al culturii materiale și spirituale. Peisajele, florile și compozițiile aduse aici, te introduc în descifrarea realității înconjurătoare. Portretele - toate luate la un loc și fiecare în parte - aduc pe pânză candoarea luminoasă a copilăriei, pe care Constanța, nu a depășit-o încă și îndemnul exprimat chiar de ea, de a fi mereu hotărâtă în muncă pentru permanenta
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Este posibil ca expresia „sfera eonică” să aibă impact diferit de la o persoană la alta. Este posibil ca expresia în sine să vă ducă cu gândul la o anumită lume numită „lume spirituală înconjurătoare” ori o „lume bogată, variată, plină de diversitate”, potrivit expresiei lui Goethe sau o „lume spirituală” la care numai anumiți oameni au acces, o pot înțelege și pot vorbi despre ea pe înțelesul oamenilor obișnuiți. Ei bine, în cazul nostru
SFERA EONICĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359036_a_360365]
-
Brunner. De astă dată, privindu-l în ochi. Dar îl va privi în ochi și pe fotograf? Îi va strânge și lui mâna? Cât este întâmplare, noroc, stăruință, muncă, răbdare, educație și știință între jurnalist și materia lui primă, realitatea înconjurătoare? Dar în realitatea virtuala? Nu-i așa că așteptați răspunsul la aceste întrebări? Mai e mult până departe? În care dintre aceste realități se va regăsi jurnalistul? Poate fi jurnalistul un chirurg social? Suveica politicii mondiale țese o vreme de-o să
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
Merticaru afirma: „„Cartea mamei” conține câte ceva din ceea ce știm că este un roman tradițional, un roman-eseu, un jurnal, o scriere memorialistică sau un bildungsroman... Eul narator feminin, Oresia, lasă să se întrevadă destule trăsături autobiografice ale prozatoarei, care percepe lumea înconjurătoare cu ochi candizi și apoi din ce în ce mai lucizi, trăind clipa prezentă, dar și pe cea recuperată dintr-un trecut îndepărtat, cu maximă intensitate, străduindu-se să reconstituie cu grijă adevărul devenit țintă permanentă a întreprinderii sale. Trecutul și prezentul se întrepătrund
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
revoluționari petreșevți.De aceea anul 1849- arestarea, condamnarea la moarte, comutată în ultima clipă în muncă silnică- a produs o cotitură primordială și decisivă în psihologia scriitorului, emulând înclinarea-I congenitală spre interiorizare, spre interpretarea metafizică și subiectivistă a lumii înconjurătoare, ceea ce va duce la răsturnarea, la transfigurarea totală în conștiința scriitorului, ca într-o oglindă concavă ce deformează datele existenței sociale. În operele scrise imediat după întoarcerea din Siberia demască liberalismul împletit cu compasiunea pentru suferințele celor ce duc traiul
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
târziu : de la sobrietatea și cultura pe care o imprimase orelor de la școală, la folosirea oricărui prilej de cunoaștere a orizontului local, la cunoașterea cu de-amănuntul a marelui laborator al naturii, disecând pe viu diversele și complexele procese din mediul înconjurător, cu rezultatul lor concret - peisajele geografice fizice și habitudinale. Se transferă ulterior ca titular la Casa Pionierilor din Câmpulung și predă în paralel geografie și geologie la liceele Dinicu Golescu , nr.2 și Pedagogic din Câmpulung, continuând cu fervoare activitatea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
apărut ca o necesitate rațional-axiologică a spiritului artistic,paralel cu viziunea clasică(romantică,etc), și nicidecum împotriva acestuia. -Dacă romantismul considerat fals,manieră utopică-este descoperirea realității din interiorul sufletului,denumit eu, în contact cu realitatea însăși.Realismul este descoperirea realității înconjurătoare prin mijlocirea eului. -Istoria artei este numai o istorie a reușitelor acesteia.Istoria artei nu conține și surogatele ei.Din păcate,nu se înțelege că vârful piramidei nu ar respira aerul înălțimii dacă nu ar exista baza pe care se
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-8 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360670_a_361999]
-
tezele. Știință își propune să cunoască : ,, legile de producere a obiectelor, fenomenelor, proceselor din mediul natural și social al omului, legile prin care omul reflectă în constnta să legile obiectve de producere și dezvoltare a obiectelor, fenomenelor și proceselor realității înconjurătoare, formele și legile prin care gândirea structurează rezultatele obținute în procesul de reflectare.'' Logică este una dintre științele speciale , o știință -instrument în slujba celorlalte. Diferența dintre logică și teoria cunoașterii , ca și de orice știință specială, este aceea că
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
din mers Viața nici nu are sens. Aștepți să vină o schimbare Una care să nu fie trecătoare Liniștit, să poți merge la plimbare Să n-ai griji pentru ziua următoare Vrei să vezi numai fete primitoare Satul de mâhnirea înconjurătoare Si-ai vrea să zâmbești în continuare Dar atmosfera-i prea apăsătoare. Ai pierdut multe și încă mai pierzi Acum nici nu știi ce să mai crezi Încet, începi să te resemnezi Crezi că altfel nu se poate De-ntristare
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
generație în generație până în zilele noastre. Trebuie spus că Petrila până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a rămas o așezare slab populată, cu specificul ei agro-pastoral, cu o populație rară și așezări răzlețe pe văile și munții înconjurători. Cercetările arheologice de până acum nu au identificat așezări omenești, ci numai urme care au fost castrele romane din Munții Șureanu pe Vârful lui Pătru, de pe Comărnicel și Jigurelu, la nord de Petrila, care par să fi fost construite cu
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
deosebit, ținându-mi tovărășie ca și o haină ce este mereu cu tine. Miile de gângănii ce formau o altă lume plină de mister, mă făceau să văd în mișcările lor permanente că ele au un rol deosebit în spațiul înconjurător. Mă fascinau mușuroaiele cu furnici în continuă mișcare, ce nu își întrerupeau munca niciodată. Albinele și bondarii, ce zburau prin florile câmpului, într-un permanent du-te vino, formau niște escadrile permanente de avioane imaginare, care se luptau pentru aerodromurile
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360102_a_361431]
-
ori nu este de acord, nu i se potrivește ,,jocul” în care este prins. Din bogăția existențiala pe care i-o oferă condiția de tânăr alege ipostazele care-l conduc la experiențe de înțelegere superioară a vieții. Observațiile din lumea înconjurătoare sunt surprinse într-un limbaj adecvat statutului grupului bântuit de teribilismele specifice vârstei ( ,, ba”, ,,mă”, ,,gagici” etc.). Nici personajul - narator nu refuză căderea în limbajul grupului ( chiar dacă mărturisește că detesta acest limbaj ). În afara grupului se detașează net prin meditația profundă
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]
-
Sartre este cucerit instantaneu. În vederea lui obiectele și impenetrabilul lor constituie palpabilitatea lor ultimativă. Levinas nu are tangență cu aceste chestiuni și stări. Pe urmele lui Husserl, el caută concretul. Pentru el concretul este efectul aplicat de ceilalți, de mediul înconjurător. Acest efect nu funcționează în cafenele unde atmosfera este îmbibată de lipsa scopului și de un individualism agresiv. Levinas denunță cafeneaua ca fiind un ne-loc al ne-socialului, servind o societate fără solidaritate, o comunitate care caută o distracție
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
încrederea cetățenilor australieni pentru o țară cât mai curată (de fapt un continent), Kiernan și McKay au exportat proiectul peste granițele perimetrului național inițiând „Ziua Salubrizării Mondiale”. Proiectul a fost încurajat și inclus în Programul Națiunilor Unite pentru protecția Mediului Înconjurător. Această zi a fost fixată oficial în a treia săptămână a lunii septembrie, zi în care milioane de voluntari curăță planeta. Se estimează că la ultimul eveniment au participat peste 35 de milioane de de voluntari din 120 de țări
CEI PATRU ANI DE DOMNIE A GENERALULUI CHIRTOACĂ ŞI… ARMATA SA ALBĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359801_a_361130]
-
de necaz, exprimat cu vigoare și inteligență. Maramureșenii vor să-și păstreze colțul lor de rai curat și îngrijit și așa că s-au înscris în acțiunea de nivel național „Let's do it, România” pentru a participa la ecologizarea mediului înconjurător, înregistrând cel mai mare număr de participanți din intreaga țară, fapt sărbătorit cu ocazia „Zilelor Ulmenilor” când reprezentanți ai acestei acțiuni au intonat „Imnul Let's do it, România” și au oferit câte un tricou câștigătoarelor Concursului „Eu miss de pe
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
din mers Viața nici nu are sens. Aștepți să vină o schimbare Una care să nu fie trecătoare Liniștit, să poți merge la plimbare Să n-ai griji pentru ziua următoare Vrei să vezi numai fete primitoare Satul de mâhnirea înconjurătoare Si-ai vrea să zâmbești în continuare Dar atmosfera-i prea apăsătoare. Ai pierdut multe și încă mai pierzi Acum nici nu știi ce să mai crezi Încet, începi să te resemnezi Crezi că altfel nu se poate De-ntristare
DOAR CLIPE... de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359133_a_360462]
-
conducători de state - pentru a-și impune punctul de vedere dictatorial. Această situație s-a ascuțit și mai tare în anii optzeci când lumea a început să fie bolnavă: bolnavă politic, bolnavă economic, bolnavă fizic, bolnav fiind chiar și mediul înconjurător. Au apărut noțiuni noi ca: SIDA, efectul de seră, mareea neagră, marea finanță, noua ordine mondială, lumea ocultă, satanism, iar cuvinte ca „malefic” și „benefic” sunt vehiculate din ce în ce mai des! „Geniul Carpaților” era plimbat de regina Elisabeta a II-a cu
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
diferite de cele din Europa de Est, așa că se poate face o comparație între Scandinavia și țările est-europene și Scandinavia și țările vest-europene. În Scandinavia, noi avem mare libertate de exprimare, nivel de corupție scăzut, conștientizare a nevoii de protecție a mediului înconjurător, iar nivelul de „egalitate” este mai mare decât în multe alte țări. Octavian CURPAȘ: Te rog acum să-mi spui câteva similarități și diferențe între țările scandinave. Sofi OKSANEN: Suedia, Norvegia și Danemarca aparțin aceluiași grup lingvistic. Finlanda este ca
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
a trimis pe Francisc ca să dea mărturie despre viața de simplitate și sărăcie pe care Dumnezeu o cere de la creștini, despre dezlipirea de bunurile materiale și trăirea exemplară în perfectă armonie cu Dumnezeu, cu oamenii, cu propriul sine, cu natura înconjurătoare, cu toate făpturile create de Dumnezeu. Traducătorul acestei lucrări, preot profesor doctor Ștefan Acatrinei (OFM Conv.) nu se află la prima lucrare de cercetare și traducere despre viața Seraficului. Chiar teza sa de doctorat a avut ca subiect viața Sfântului
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
atingerea țintelor asumate prin PNIESC 2021-2030 privind energia și clima pentru 2030 și o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în paralel cu crearea de noi capacități de producție a combustibililor prietenoși cu mediul înconjurător, cu amprentă redusă sau nulă de carbon, pentru decarbonarea industriei se vor implementa cele mai bune tehnologii disponibile de reducere a emisiilor de carbon, precum și transformarea substanțială a proceselor tehnologice, inclusiv prin luarea în considerare a unor soluții pentru
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292142]
-
se aplică pentru proiectele care propun ca acțiuni construirea de noi capacități pentru producția de biocombustibili avansați [cu excepția menționată la art. 1 alin. (4) ], ca mijloc prin care se poate acționa în mod concret împotriva degradării continue a mediului înconjurător și a schimbărilor climatice și care permite decarbonarea sectorului transporturilor prin creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă în componența carburanților și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Articolul 7 În cadrul acestei scheme nu se acordă sprijin financiar
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292142]