2,056 matches
-
ne comportăm, ce să facem cu corpurile noastre În fața celorlalți, care ne spionau subtil și nouă ne era frică să nu fim caraghioși, prin stângăcia gesturilor nude nesofisticate Încă de nici o convenție. Se vedea de departe că eram doi adolescenți Îndrăgostiți, ce-și caută un limbaj de comunicare mai concret decât cel al privirilor. Când, Întorcându-ne de la școala Clocociov, ne ajutam reciproc să trecem băltoacele numeroase de pe stradă (era noroi) și ne Întindeam mâna sprijinindu-ne unul de altul, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Întoarsă cu o mână catifelată sau este aproape smulsă prin gestul brusc, Îndoită la colțuri, frământată, apăsată, desfoiată; ea, foaia, nu se poate apăra (otrava, ca formă de rezistență și apărare, se folosea În epoca feudală contra unor regi prea Îndrăgostiți de această plăcere a cititului: a citi este un mare lux - arta perversă a regilor; ei citeau cu atâta patimă, că mulți s-au lăsat sărutați de cărți ca de o iubită supremă, un sărut de carte otrăvită, iată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
așeză lângă bar și, sorbind din băutura fierbinte, privi pe fereastră la mulțimea ce popula Manhattanului în acea dimineață de sâmbătă: vânzătorii magazinelor de haine, fotografii de stradă cu asistenții lor, bogătașii ce își beau cafeaua pe vreo terasă, tineri îndrăgostiți, bătrâni îndrăgostiți, artiști săraci. Și o tânără angajată a unui magazin de articole pentru magicieni amatori care intra acum pe ușa cafenelei. - Bună, spuse femeia cu părul cafeniu-roșcat tuns scurt, lăsându-și pe un scaun poșeta confecționată din piele falsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Dar simt... — Șșșt - e-n regulă, draga mea. Chiar nu vreau să crezi că trebuie să spui toate lucrurile astea. Nu trebuie. E-n regulă. Știu că ții la mine - și probabil că ai impresia că ești și un pic îndrăgostită de mine, pentru că te fac să te simți bine și încrezătoare, și iubită, și frumoasă. Toate felurile în care ar trebui să te simți- în care meriți să te simți. Dar nu contează: îmi e suficient că mă lași să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
pe care spera să-l întâlnească, dar pe care nu credea că-l va găsi. Și acum iată că, într-o relație de aproape un an de zile cu un tip superb care întâmplător era și sensibil, bun, atent și îndrăgostit nebunește de ea, ea se simțea sufocată. Pentru toți ceilalți din viața ei, era mai mult decât evident că, în sfârșit, Leigh îl întâlnise pe El; ea de ce nu pricepea asta? Și parcă pentru a o face să înțeleagă lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
a unui corp de atlet de elită și își permite să ronțăie biscuiți la orice oră. Mușcă dintr-un biscuite și își aminti de vremea când avea douăzeci și ceva de ani și își dorea înnebunită această scenă: un iubit îndrăgostit lulea, un picnic romantic la miezul nopții, un apartament comfortabil cu lucruri pe care le îndrăgea. Atunci părea un lucru aproape imposibil, sau cel puțin, foarte îndepărtat; acum le avea pe toate, dar realitatea nu aducea nici pe departe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
fi trebuit să-și revizuiască opinia despre unele dintre acele momente fericite. Cum ar putea să n-o facă? Pe vremea aceea nu avea o slujbă prestigioasă, un apartament pe care îl întreținea singură și, bineînțeles, nu avea un logodnic îndrăgostit nebunește de ea. Leigh se plimbă prin sufrageria luminată natural și, când deschise ușa glisantă din sticlă, îi apăru în fața ochilor cel mai primitor spațiu exterior pe care îl văzuse vreodată. Curtea din spate era mai degrabă o oază în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
minți. Nu crezi, Leigh? — Eu cred că a comis-o, spuse Leigh gânditoare, dar ceva nu se leagă. Nu cred că ne spune adevărata poveste. — Te-ai îndrăgostit, nu-i așa? întrebă Leigh aplecându-se în față. Asta e. Ești îndrăgostită lulea de tipul ăsta și deja vorbești despre el ca de viitorul tău soț. Adriana clătină din cap că și ea e de acord. — Sută la sută. Avocat, prietenul surorii tale, probabil cel mai simpatic tip de pe fața pământului. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în timp ce dopul sări cu pocnet de sărbătoare. Toate trei se întoarseră să se uite. Sunt drăguți! spuse Leigh în felul acela al fetelor care au deja pe cineva. Sunt absolut drăguți... pentru voi. Pe mine nu mă interesează pentru că sunt îndrăgostită la nebunie de altcineva... — Prea școlărei, spuse automat Adriana, cântărindu-i pe cei patru bărbați cu privirea ei ageră. — Nu trebuie să ne culcăm cu ei, dar trebuie să-i invităm să bea cu noi, spuse Leigh pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cu natura și cu o fată pe care o iubești. Nu știi cine este fata. Poezia este frumoasă pentru că are la sfârșit și o luptă dreaptă. Între tine și alt băiat. Vă luptați pentru fată. Învingi tu. Te Întorci acasă Îndrăgostit. Trebuie să-ți găsești o iubită. Ai de scris articolul pentru gazeta de perete. Despre pace. Trebuie să scrii despre pace și În Încheiere: Trăiască lupta pentru pace! Să termini cu articolul și-ți vei alege o iubită. Ai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ei? Bine, Augusto, bine; vei stăpâni pământul. „Of, diminutivele astea - gândi Augusto -, diminutivele astea groaznice!“ Și ieși pe stradă. IV „De ce e diminutivul un semn de afecțiune? - își zicea Augusto în drum spre casă -. Poate pentru că dragostea micește obiectul iubirii? Îndrăgostit, eu? Eu, și îndrăgostit! Cine-ar fi spus-o?!... O fi având însă dreptate Víctor? Oi fi îndrăgostit ab initio? Pesemne dragostea mea și-a precedat obiectul. Ba mai mult, tocmai dragostea asta l-a suscitat, ea e cea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Nu mă opun să vii ori de câte ori ți se năzare, să mă vezi și să mă răsvezi, să stai de vorbă cu mine și chiar..., ai văzut adineauri, chiar să-mi săruți mâna; am însă un logodnic de care sunt foarte îndrăgostită și cu care am de gând să mă mărit. — Dar ești cu adevărat îndrăgostită de el? — Ce mai întrebare! — Și după ce cunoști că ești îndrăgostită de el? — Don Antonio, nu cumva ți-ai pierdut mințile? — Nu, nu; spun asta pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
văzut adineauri, chiar să-mi săruți mâna; am însă un logodnic de care sunt foarte îndrăgostită și cu care am de gând să mă mărit. — Dar ești cu adevărat îndrăgostită de el? — Ce mai întrebare! — Și după ce cunoști că ești îndrăgostită de el? — Don Antonio, nu cumva ți-ai pierdut mințile? — Nu, nu; spun asta pentru că cel mai bun prieten al meu mi-a spus că mulți cred că sunt îndrăgostiți fără a fi. — A spus-o pentru dumneata, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de frică, frică nu știu bine de ce anume, nu era decât inocența. Și întrebarea ei: „Și femeia aia?“, gelozie, nu-i așa, gelozie? Probabil iubirea nu ia naștere decât atunci când ia naștere gelozia; gelozia, ea ne revelează iubirea. Oricât de îndrăgostită ar fi o femeie de un bărbat sau un bărbat de o femeie, nu-și dau seama că sunt, nu-și spun lor înșile că sunt, adică nu se îndrăgostesc cu adevărat decât atunci când el vede că ea se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Între ei se năștea o relație pe jumătate de concurență, pe jumătate de flirt, În cadrul căreia, pe rând, fiecare susținea că Îi acordă „experimental“ atenție celuilalat pentru a uita de o dezamăgire În dragoste, când de fapt erau În realitate Îndrăgostiți unul de celălalt. În scena culminantă, care se desfășura, cu efectul cuvenit, În penumbra din interiorul Domului Într-o zi umedă de toamnă, Își mărturiseau adevăratele sentimente și puneau bazele unei legături stabile. Henry citi povestirea destul de alarmat, recunoscând nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
situații din Argentina. În legătură cu superstițiile și defectele argentinienilor“. Scriitorul merge adeseori la cinematograf și Îi plac filmele americane de război. „Romantismul său e periferic. Plânge mult la cinema. Îi plac filmele de amor, ori de câte ori nu sunt prea sentimentale.“ E dintotdeauna Îndrăgostit - și În sensul acesta e conservator - de actrița de film Gloria Guzmán. „Dar obișnuiește să adaste la ieșirile teatrelor de revistă când ies coristele.“ Casanova de doi bani, Bustos are succes la femei, obișnuiește să le facă daruri, dar, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu siguranță schimbați. — Adevărat? se interesă Norman. Da, mai ales Beth. Am impresia că, cu fiecare zi petrecută aici, devine mai frumoasă. — Și eu am remarcat asta, spuse Norman cu un zâmbet. — Cred și eu c-ai observat. O femeie Îndrăgostită. Norocosule! Harry se Întoarse către Beth: — De ce te holbezi așa la mine? — Nu mă holbez, replică Beth. — Și tu la fel. — Harry, nu mă holbez, se apără Norman. Cred că pot să-mi dau seama când cineva se holbează la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ar putea tălmăci destinul; poate așa mă voi schimba să nu mai pier în mizeria mărginită de lume; mi-am îndrăgit atât de mult semenii, dar ei mi-au lăsat numai umbrele lor pentru a-mi crede suferințele și-n îndrăgostitele ispite n-am zărit decât cenușa vântului ce mi-a astupat rămășițele gândului din ocrotitoarea moarte a păcatului. De la o zi la alta îi aud glasul pe timpul flămând de speranțe. De la o zi la alta, realitatea îmi întunecă sufletul ce
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
stânca de granit. Și în această însingurare muritoare Cu turle albe așezate-n van. Cu sănii de tristeți amăgitoare Rămân o viață în Univers stelar... CEASURI DE LUMINĂ Ca pe-o minune ploaia te alină, Fântâna mea de lacrimi, văzduh îndrăgostit, Prin tine înalț grădina mea de timp, Și te strecor în ceasuri de lumină. În raze de tăceri mi-i timpul, Când mă veghează cum de nu disper, În catedrale de nisip ca pe un astru, Să nu mai mor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
vorbești cu el? E un băiat cumsecade. —E un cretin, replica Helen. —E doar timid, îi lua mama apărarea. —E un cretin, o ținea Helen pe-a ei, de data asta cu o voce ridicată. La ocazii de genul Ziua Îndrăgostiților sau ziua de naștere a lui Helen, primeam acasă cel puțin un buchet de trandafiri negri din partea lui. Iar prin poștă ne parveneau felicitări făcute de mână, ilustrate cu imagini grăitoare reprezentând inimi frânte și sânge sau câte-o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
jur de optsprezece ani. Deși arăta și se comporta mult mai matur. Sinceră să fiu, aproape că eram nițel geloasă pe Helen pentru că-și găsise un astfel de bărbat. Mi-am adus aminte vag cum era să fii tânăr și îndrăgostit. Dar mi-am spus singură să nu fiu proastă. Că aveam să rezolv situația cu James. Și dacă nu, c-o să întâlnesc pe cineva la fel de dulce ca el. (Dulce??!! m-am gândit alarmată. Tocmai am zis dulce? În momentul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
întrebat-o pe mama. De ce e așa de sensibilă când vine vorba de Adam? Ei, presupun că e îndrăgostită de el, mi-a răspuns mama destul de vag. Sau cel puțin ea crede că e. —Cum? am sărit eu consternată. Helen îndrăgostită? Ai înnebunit? Singura persoană de care e îndrăgostită Helen este ea însăși. — Nu e frumos să spui așa ceva despre sora ta, mi-a zis mama privindu-mă gânditoare. N-am spus-o cu răutate, i-am explicat repede. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Helen este ea însăși. — Nu e frumos să spui așa ceva despre sora ta, mi-a zis mama privindu-mă gânditoare. N-am spus-o cu răutate, i-am explicat repede. N-am vrut să zic decât că întotdeauna toată lumea e îndrăgostită de ea. Iar inversul situației nu se petrece niciodată. Toate au un început, mi-a replicat mama cu înțelepciune. Apoi amândouă am tăcut. Mama a spulberat tăcerea. —Oricum, a avut dreptate. În legătură cu ce? am întrebat-o încercând să înțeleg la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
așa-i? —Of, pleacă de-aici, i-am zis. Îmi ajunsese pentru o singură zi. —Scuze, a rânjit Helen. Nu, chiar cred, pe cuvânt. Chiar cred că te iubește. Sincer. Și, să fim cinstite, dacă e cineva expertă în bărbați îndrăgostiți, apoi aia sunt eu. Avea dreptate. Tu îl iubești? a vrut ea să știe. Nu știu, am spus eu stânjenită. Nu-l cunosc destul de bine ca să pot să spun chestia asta. Dar îmi place foarte mult. E suficient? —Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nervii patetici inervează mușchii oblici ai ochiului. În engleză, de cele mai multe ori este folosit peiorativ. Patetic, adică jalnic. Jalnica viață a lui Piotr Ceaikovski. Posibil ca Russell să fi utilizat termenul În ambele sensuri, ceea ce dublează emoția indusă. Dezastrul omului Îndrăgostit nebunește de viață și care Întîlnește permanent obstacole În aspirația sa către fericire, frază muzicologică și temă principală și-n Romeo și Julieta, este, desigur, patetic În toate direcțiile. Biata Antonina privind undeva În sus printre bare, pe sfîșietoarele acorduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]