5,677 matches
-
Ignațio, și el, uh!, se urcă pe ea, îi dă un brînci și apoi se răstoarnă pe-o parte și adoarme. Peste vreo zece minute iapa se pișa la gard și a mea a fost. Ori o călărești și îți înfigi pintenii în ea, ori te lași de meserie ... Cînd Estera și-a văzut lucrurile în curte, i-a dat afară pe amîndoi. Duce-ți-vă la curve, amărîților. Auzi, îi propusese Caiafa lui Mancuse, hai mai bine să bem ceva
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
a încercat să înțeleagă ce s-a putut întâmpla cu poporul român, și cu națiunea română în această perioadă, cum a fost posibilă prăbușirea unui popor milenar, care a dat o cultură bogată, și a fost mii de ani bine înfipt în solul ancestral, într-un timp istoricește atât de scurt? Și cum este posibil ca un popor să trudească din răsputeri 20 de ani, să ridice o Economic grandioasă, complexă, chiar dacă nu foarte performantă, pe care s-o distrugă apoi
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
de pumnul tău, Pândesc cum piatra lunii lumină dor și pleacă Când diavolul din tine mai scuipă-n mine rău... Nu-ți cer decât, tăcerea s-o lași să mă-mpresoare Când ochii-s de furtună și ploaie -nvolburați; Tu-nfigi cuțitu-n rană și-n sângele ce doare Mai scrii un bob de ură cu germenii pătați Ai unui soi de moarte turnată-n picătură; Și cum mai geme umbra întâiului sărut! A mai rămas o vină și-un strop de
NUNTIREA VIEŢII MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351655_a_352984]
-
Articolele Autorului Mă locuiești peste tot doar un cer mi-a mai rămas la mansarda acolo fug de tine să mă întreb de ce te-am primit nu-ți cer chirie pe spațiu doar pe secundă tăcerii când ochii tăi se înfig în mine și mă ocupă total mai e una-n mine care vrea să fugă de prea plin când gură ta este a mea palmă mea este a ta țipatul meu este doar al meu al tau nu se aude
CHIRIAŞ DE-O CLIPĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351658_a_352987]
-
nici un funcționar evreu nu se afla la lucru în firmele care își aveau sediul acolo. Că impactul unui singur avion, nu ar fi avut forța necesară să demoleze mastodontul acela uriaș din metal și beton, ci numai s-ar fi înfipt cumva în el și atât. Niște adevăruri împletite artistic cu mai multe fantezii și gata. Iar un senator a declarat în Parlament că America este atât de tare, că își face singură rău, ca să pedepsească pe alții (!) Nici nu știi
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
Și pescăruși mirați privesc apatici Cum mării-i cântă vântul prin talazuri. Sub tălpi bătătorite plâng nisipuri Pe umeri trec poverile-n convoaie Clipele dor când tristele săruturi Se sting alene-n picuri grei de ploaie ... Purtăm tăcuți stindardul depărtării Înfipt în templul blestemat al sorții Când stăm smeriți la cozile-așteptării Cu piepturi dezgolite-n fața morții Fărâme de iubire-n inimi ninse Azime calde coapte-n doruri mute Purtăm în noi speranțe neatinse De caravana gândurilor slute. Trudind pe metereze
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
arămit rupând sălbatic Și-n tâmpla-i tristă ploile se miră. Din tălpi de nori durute plânge cerul Pe sângerânde piscuri țipă bruma În vise-ngenunchează mândră, luna Și-un petec de senin ne e străjerul Cu colți de-argint înfipți în crizanteme. Pe strune reci îngân-o simfonie Copaci desculți și fără diademe Destin durut de frunză ruginie... Mai trece-o toamnă, toamna mea și-a ta Doinește-a jale lutu-n pragul iernii Cenușa geme-n umbre de vecernii Doar
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
neamul meu n-a avut obiceiul ăsta !”. și cum termină el vorba, se-auzi din senin, întâi mai încet, apoi din ce în ce mai tare urletul sirenelor. Iar fac ăștia exerciții de alarmă !” - își dădu cu părerea Praporică. Mie parcă mi s-a înfipt un cuțit în inimă...și mă întreabă Praporică :,, da’ ce dom’ sergent ți-e frică de moarte ?” ,, Mi-e frică, Praporică, eu am mai trecut prin prăpădul ăsta!” ,,și dacă vin,ce, dom’ sergent, o moarte are omu și-o
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
Rămăsese așa ca o stană de piatră privind spre Cișmigiul înnegrit care de-abia se zărea de praful ridicat în slăvi de bombele căzute peste clădirile din apropiere. Capul lui Praporică stătea ca un trofeu al ignoranței și-al absurdului înfipt în grilajul gardului cu ochii spânzurați pe cerul cenușiu. Se făcuse liniște, parcă tot orașul intrase în pământ...Ce căuta el aici? Să fie Leu al dracului că el îl pusese la cale să vină în București! El , țăranul care
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
au fascinat pe lume: Boieria lui Hristos și Boieria poporului român. Într-o astfel de stare și de atmosferă boierească se adresează ilustrul pedagog Nichifor Crainic ucenicilor săi teologi și prin extensie tuturor studenților și tinerilor creștini, cu rădăcinile adânci înfipte în Glia străbună, de a deveni purtători de destin al Neamului: Iubiți studenți, Eu știu că nici unul dintre voi nu e boier. Boierii României, care au jucat pe vremuri un admirabil rol în viața ortodoxă, au încetat să mai fie
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > REFLECȚII TÂRZII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 767 din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului îmi înfig ochiul în dulcea așteptare, fac palmele căuși cu apă vie, mâna ți-ntind să beai licoarea mea să fii în timp statornică-ntrupare, privește prin binoclu-ntors pe dos, e-atâta depărtare între noi, ești geamul mat prin care văd strigoi, te
REFLECŢII TÂRZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351749_a_353078]
-
de continuă plictiseală și permanentă monotonie, care sunt două din cauzele slăbirii credinței și a rugăciunii; cu alte cuvinte - spune tot Părintele Stăniloae în aceeași lucrare - el poate ajuta să regăsească un conținut mai substanțial, să-și întărească rădăcinile adânci înfigându-le într-o mai mare profunzime a vieții, fără de care existența umană este de o uniformitate monotonă și lipsită de semnificație. O trăsătură caracteristică a acestei societăți este aceea că omul se simte în ea mult mai singur decât în
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Slezin a numit această stare ne consociate - “trezire ușoară, în rugăciune”și a dovedit că are o importanță vitală pentru orice persoană. Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situatii negative și afronturi care ne rămân înfipte în minte. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică și morală cât și cea fizică. Slujbele bisericești ajuta și ele la ameliorarea sănătății. Inginera și electrofiziciana
PUTEREA RUGĂCIUNII de IONEL CADAR în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346670_a_347999]
-
publicații din România și din străinătate. Folosesc această formă de exprimare („din România și din străinătate”) pentru că, dintr-o firească noblețe de caracter, George Roca, deși stabilit într-o străinătate, a rămas și rămâne un om cu rădăcinile sinelui adânc înfipte în pământul patriei, ceea ce la și făcut, dealtfel, ca, în pofida distanței față de țara natală, să-i fie mai aproape decât mulți dintre cei care efectiv o locuiesc. După acest succint exordiu la nivel de cuvânt scris, ce s-ar putea
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
provocate de propriii tăi camarazi deveniți diavoli și, până la urmă, istovit, să te pomenești asemenea lor. Sunt traume sufletești pe care numai un erou le poate depăși, dar care îi rămân pe viață în cârcă, asemenea unei jivine cu ghearele înfipte în grumaz. Părintele Calciu știa că o cădere poate fi depășită numai prin asumarea ei conștientă și responsabilă, și aceasta l-a făcut, până la urmă, victorios” - potrivit aprecierii cuprinsă în „Predoslovia” cărții, semnată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, de
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ATELIERUL Autor: Teo Cabel Publicat în: Ediția nr. 695 din 25 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Atelierul era devastat, tabloul avea rădăcini groase înfipte în parchet perdeaua în bătaia vântului coamă lăptoasă a iepei, cu potcoava pierdută în iarba înrourată, călare pe norii vineți. Ramurile din tablou se umflau ca brațele deltei, pe unul treceau călăreți cu săbii flămânde, pe altul câmpuri cu burta
ATELIERUL de TEO CABEL în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351111_a_352440]
-
prevestitoare de rău/” cine va mai asculta cântecele și gândurile noastre/ când nimeni nu știe să citească/și scrisul pe piatră costă/ cât un cibăr de iască?”/ își ziceau ieșind din grote ... Vremurile se rostogoleau vremuind generații/ și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, /menestreli de prin toate castelele Europei/încălzeau saloanele cu drama incertitudinii:/ ”cine va mai asculta/cântecele noastre/ când puțini știu să citească/iar cartea e scumpă/și poate să ardă ca o iască?” ...și Dumnezeu a
INTERNETUL, SUPORT AL SPIRITULUI UMAN-NTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351233_a_352562]
-
în fundalul zilelor și nopților cenușii ale umanului. Când se roagă Părintele, munții își lasă frunțile atinse de degetele care binecuvântă aerul iar izvoarele își dezbracă apele, de pietrele aruncate de oameni, în graba lor de a număra, de a înfige sulița în peștii aurii ai înțelepciunii cerului. Nu mai plouă în peștera cuvintelor și literele ies pe pajiștea omului. Pasc bucuria florilor și lasă lumină din trupul lor virgin. Mai târziu, primesc primăvara ierbii răscolind degetele poeților cu fuga lor
MĂRŢIŞOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345551_a_346880]
-
curgerii lui derulate de-a lungul vremii, poveștile de viață ale Oamenilor de lângă noi reprezintă, de fapt, tot atâtea spectacole de teatru viu cu afișul prins într-o taină: aceea a unui destin cu două capete exacte și foarte bine înfipte în structura fluidă a timpului... Departe de a fi prins în mrejele unei solitudini reci de tip schopenhauerian, pentru fostul dascăl de filozofie al liceului unde am studiat, la rându-mi, cu ani în urmă (Liceul „Alexandru Vlahuță”), Gheorghe Păduroiu
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
Pentru că respectul datorat Valorii în sine, cu toate atributele ei definitorii, a semnificat și semnifică în continuare pentru Gheorghe Păduroiu o bucurie, dar și o mâhnire în același timp. O bucurie, pentru că alcătuirea filozofiei lumești are rădăcini puternice și concrete înfipte cu tărie într-un sol bine structurat din punct de vedere organic, și o mâhnire, căci peste acest conglomerat eterogen vine să se așeze cu o devastatoare aroganță umană impostura și nonvaloarea, cele două vicii atât de vizibile ale timpului
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
mă țineîn viațădinspre tristețea mea singurănu îmi este nimicfără tine... X. MAI EU DE ATÂT NU SE POATE ..., de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 887 din 05 iunie 2013. mai eu de atât nu se poate vulturii albi înfipți în călăul gândului au devenit eu priviți-mă nici o impuritate de sănge nu îmi tulbură inima cerurile nu dorm în dedesubtul meu iar câinii au plecat demult să tulbure noaptea de dincolo de pădure atât de simplu e atât de firesc
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
fluturii aerul au ie��it din mine din trupul pe care l-am avut s-au repezit afară să ramân vrut nevrut știut mai mult decît însăși singurătatea nimănui ... Citește mai mult mai eu de atât nu se poatevulturii albi înfipți în călăul gânduluiau devenit eupriviți-mănici o impuritate de săngenu îmi tulbură inimacerurile nu dorm în dedesubtul meuiar câiniiau plecat demult să tulbure noapteade dincolo de pădureatât de simplu eatât de firescîncât păsările fluturii aerulau ieșit din minedin trupul pe care l-
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
lucrări. Nu știu cât am reușit, oricum am vrut din tot sufletul să continuu ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luțai. Ca să fac o legătură între cele două ctitorii, aș spune că rădăcinile celui mai falnic stejar din acest parc dendrologic sunt înfipte în pământul românesc de dincolo de Tisa, de unde își trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureșului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am fost cinci, dar una a fost chemată
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
e o afacere de familie. --Lăsați-mă, dom’le în pace! Eu vreau să mă extind, să mai fac și alte activități aducătoare de profit. Cumetrii și Dora amuțiră și lăsară încurcată „afacerea” cu plante. Însă, lui Mărășteanu i s-a înfipt în cerebel chestia asta. A luat-o ca reper pentru viitoarea sa activitate. Mai ales, o idee scăpată de cumătra sa, îi săpa canale prin creier, ca o cârtiță. Că se va umple de bani, numai dacă va cultiva un
S.R.L.AMARU-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352096_a_353425]
-
liman - mi-e dor de sufletul luminii. *Cum să nu Te iubesc? Doar suntem tovarăși de eternitate. *Doar lângă Tine mă podidește un plâns al bucuriei. *Crucea Ta, Isuse sfânt, mi-este candela aprinsă. * Inima plânge cu sânge fierbinte cuie înfipte în crucile sfinte. Singurul loc unde moartea este învinsă, este Crucea. * Și-atunci am inteles: nici o cruce în afară de a mea nu mi se potrivea pe spinare. *Dă-mi Doamne, o cruce cât mai ușoară! Doamne, de ce mi-ai dat o
MEDITAŢII PE MUNTELE CRUCII de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352156_a_353485]