7,523 matches
-
și descrieri, cu o acută conștiință a tragicului, imaginea dorului de copilarie, pe care o percepe ca pe o vreme idilică: „Nu știu de ce, dar/ fascinantă, zăpada/ îmi pătrunde întotdeauna/ în ungherele pustii/ și-mi aduce ceva din odinioară./ ...Fulgii înfloresc la fereastra/ speranței/ și mirosul merelor coapte/ îmi inundă creierul./ Ca un laser, amintirile/ îmi sfredelesc tăcerea/ coborâtă în mine./ Moș Crăciun gârbovit de secole/ apare ca din neant/ și colindele stramoșești/ mă răpesc, purtându-mă/ în sunet de clopoței
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
În diminețile cu rouă Îmbrățișați sub lună nouă Să toarcem vise până-n zori. Nu știu ce crezi... eu sunt așa: Trăiesc prin ce-i frumos și bun Iar sufletul zălog mi-l pun, Pribeag sosit pe-un colț de stea. Salcâmii-au înflorit târziu Salcâmii-au înflorit aici târziu Și răspândesc miresme-alese-n jur În sufletu-mi până mai ieri pustiu Aduc lumină, talismanul pur. O port cu drag și simt că urc spre cer Ating în treacăt norii prin albastru Iar drumul lin
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
Îmbrățișați sub lună nouă Să toarcem vise până-n zori. Nu știu ce crezi... eu sunt așa: Trăiesc prin ce-i frumos și bun Iar sufletul zălog mi-l pun, Pribeag sosit pe-un colț de stea. Salcâmii-au înflorit târziu Salcâmii-au înflorit aici târziu Și răspândesc miresme-alese-n jur În sufletu-mi până mai ieri pustiu Aduc lumină, talismanul pur. O port cu drag și simt că urc spre cer Ating în treacăt norii prin albastru Iar drumul lin ce duce spre mister
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
orice urmă de-ntristare Cu floarea de salcâm uit de durere Parfumul ei sublim e alinare. Visez și te aștept să-ți mângâi fruntea Ochii să-ți spăl în lacrima fântânii Speranța nesfârșită-mi va fi puntea Spre dragoste, când înfloresc salcâmii. În pace și-armonie să ne iubim o viață Flori de salcâm topite-n calde ploi Cu soarele iubirii în orice dimineață Să ne trezim în tihnă tu, eu, noi amândoi. Rugăciune Boabe de rouă tremurând pe flori Culeg
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
rouă tremurând pe flori Culeg cu buzele-mi de dor arzând Iar ochii-mi plâng și mă cuprind fiori În noaptea lină mă trezesc scriind... Îmbrobonate, frunzele-mi șoptesc Un cânt mirific coborât din cer Mlădițe de iubire în liniște-nfloresc Îmi dăruiesc credință, putere să mai sper. Pășesc printre petunii și salvii-mbujorate Begonii rozalii și dulci domnițe albe Ce-adună-n ele vise sublim înmănunchiate Corole împletite în minunate salbe. Pământul reavăn, cu mantii divine E sacră legătură și loc de-nchinăciune Trifoi
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
schimbe perspectiva și concepția despre lume și viață, atunci singurătatea dispare și face loc unei vieți pline de semnificație, unei vieți de slujire a lui Dumnezeu și a semenilor. Dumnezeu poate transforma pustia singurătății într-o OAZĂ în care să înflorească SPERANȚA și să rodească CREDINȚA. Referință Bibliografică: SINGURĂTATEA - o viață pustie? Ioan Ciobota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 159, Anul I, 08 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Ciobota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
aștept și azi, Te mai aștept și-acum... Revin-o iar la mine, Întoarce-te din drum. Aveam un vis odată, Pe care l-ai uitat. Mireasă altădată, Azi strigăt disperat. Frumoasa mea mireasă, Mie dor de tine azi. Au înflorit cireșii, Ca flacăra tu arzi Pe drumuri chiparoșii Tînjesc cuprinși de dor... Mireasa mea eterna Ca pasarea în zbor... Vreau să te țin de mînă Și să plecăm pe drum, De ce ramne praful Iubirii ca un scrum? Și ce a
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
CLIPA LIMPEDE Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Clipă limpede Ține-mă, în brațe, soartă, Mângâie-mi pe frunte, stele Și în ochii tăi, cu grijă, Pune-mi, numai peruzele! Înflorește-n piept iubirea, Ce din fașă mi-ai promis, Să îmi depăn fericirea Pe aripa ei de vis! Ține-mă, în brațe, soartă, Legănându-mi clipele Să găsesc în ele, poartă, Pentru drumul limpede! Constatare Trecut, prezent și viitor Sunt
CLIPA LIMPEDE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367297_a_368626]
-
inteligența mea să transceandă către înțelepciune, neatinsă de patimi dorințe banale, din care ori aluneci odată cu vulcanul interior ori ieși cumva învingător din meciul contrastelor Verticala șade la taifas cu orizontala Reinventează povestea băncii așteptărilor, apoi lasă copacul vieții să înflorească, într-o primăvară înveșmântată în iarna de acum a valorilor umane Cu viață pe viață plutind calc apăsat verbele să le simt textura Între mine și ele un copil ascultă cântecul cerului și ruga mamei plătind focului scânteile care sar
CA O SABIE TĂCUTĂ VISUL DEVINE REALITATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368591_a_369920]
-
apare regulat în lunile de iarnă și se așează pe culmile munților din împrejurimi, spre bucuria orășenilor bronzați, oricând gata să se lanseze pe schiuri pe pistele din apropiere. Iar la vederea frumuseții deșertului după ploaie, când ciulinii și cactușii înfloresc ca prin minune, într-o beție de culori, mai că-ți vine să crezi în legendarele vegasuri (pășuni) care i-au inspirat pe misionari să dea regiunii acest nume sonor. Aș fi vrut să fiu mai concisă și să las
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
Și cu adevărat Domnul m-a ajutat să cunosc scriitori români de mare valoare care trăiau pe alte meridiane. Așa am lecturat cele trei romane ale doamnei Alina Diaconu, scriitor ... VI. ȘTEFAN DUMITRESCU - O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015. Cronica literară la volumul de poezie „În amurg”, al poetei Emilia Țuțuianu Într-o lume cenușie, balcanică, pestriță, tristă, egoistă, invidioasă, semiconștientă, cum este lumea literară
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
par să-i inunde întreaga ființă și trăiește profund spaima neputinței. Nu stă nepăsătoare, ci „descifrez tânguielile le curăț de flegme le descânt de urât” vorbind „întunericului... între stele până triluri zidite prin/ cuiburi aud și mă rog să mai înflorească o dată copacii/ și pe străzile lor a risipitorilor”. Găsește în sine motivația și forța de a se implica cu iubire risipind întunericul și redescoperind „stelele”, „trilurile” prin cuvânt - cuvântul liturgic și al rugii, astfel „universul din gânduri mutândul-l în litere
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
Te strig să mă - nvelesti Cu lacrima - ți fierbinte Măreț ești că un zeu Dar sufletul ți - e rece ! De cred în tine azi E pentru că tânjesc Că viața mea s-o vezi Cu ochi dumnezeiesc . Iubesc făptura ta , Mă înflorește vară , Îmi freamătă tăcut Eternul și candoarea ! Mă lasă să veghez La poarta ta deschisă Și - adu - mi în dar de vrei Iubirea ta nescrisa ...! Referință Bibliografica: Strigat / Roznovan Amelia Lavinia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2278, Anul VII
STRIGAT de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368627_a_369956]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > LA POARTA INIMII Autor: Roznovan Amelia Lavinia Publicat în: Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului La poarta inimii mi-au înflorit cireși S-au înălțat spre cer,învăluiți în soare Și au lăsat în urmă credințele lumești Au renunțat tacit la tot ce doare ! Pe ramuri flori catifelate-au înflorit Frunzele verzi în vânt s-au dezgolit Cu rădăcini adânc infipte
LA POARTA INIMII de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368630_a_369959]
-
30 martie 2017 Toate Articolele Autorului La poarta inimii mi-au înflorit cireși S-au înălțat spre cer,învăluiți în soare Și au lăsat în urmă credințele lumești Au renunțat tacit la tot ce doare ! Pe ramuri flori catifelate-au înflorit Frunzele verzi în vânt s-au dezgolit Cu rădăcini adânc infipte-n suflet Mi-au înflorit cireși în inima și-n cuget ! E primăvară aici și fluturi mii dansează Petale de iubire fiinta-mi colorează E-atat de vie toată
LA POARTA INIMII de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368630_a_369959]
-
spre cer,învăluiți în soare Și au lăsat în urmă credințele lumești Au renunțat tacit la tot ce doare ! Pe ramuri flori catifelate-au înflorit Frunzele verzi în vânt s-au dezgolit Cu rădăcini adânc infipte-n suflet Mi-au înflorit cireși în inima și-n cuget ! E primăvară aici și fluturi mii dansează Petale de iubire fiinta-mi colorează E-atat de vie toată căldură ce o simt Încât în zbor înalt m-aș rupe de pământ ! M-aș înaltă
LA POARTA INIMII de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368630_a_369959]
-
pleoapele în jos. Respiră greu, dar ordonat, semn că se odihnește. Circumstanța oferită de soartă mi-este oportună. La aer curat, în mijlocul naturii, îmi refac într-un fel bioritmul slăbit. E aprilie și un liliac din apropiere avertizează c-a înflorit expediind pe ușoare adieri ceva parfum și către banca noastră... Mă rog în mine ca timpul să-și oprească fuga. Îmi e bine! Nesperat de bine! Minutele de olfactoterapie au învins durerile fizice și nu doar. Parcă plutesc! Și camarada
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
Ei magicul pocal ușor l-au așezat Pe-o stâncă albă , în mijloc des de mare Și-n cânt de harpe apoi spre cer s-au înălțat Lăsând în urmă lumea , căzută în visare. Din magicul pocal în zori a înflorit Pe fir de ape , o floare-nmiresmata La ora-n care lumea întreagă s-a trezit Purta parfumu-i sfânt peste pădurea toată. Pădurea a-nflorit și ea , cuminte și supusă S-o apere cu ramul sau de tot ce-i
O POVESTE DE IUBIRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368634_a_369963]
-
au înălțat Lăsând în urmă lumea , căzută în visare. Din magicul pocal în zori a înflorit Pe fir de ape , o floare-nmiresmata La ora-n care lumea întreagă s-a trezit Purta parfumu-i sfânt peste pădurea toată. Pădurea a-nflorit și ea , cuminte și supusă S-o apere cu ramul sau de tot ce-i rău. Floarea i-a mulțumit cu dragoste nespusa Și i-a promis credință , la bine și la greu. Cand a-nflorit frumoasă , pură și divină
O POVESTE DE IUBIRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368634_a_369963]
-
pădurea toată. Pădurea a-nflorit și ea , cuminte și supusă S-o apere cu ramul sau de tot ce-i rău. Floarea i-a mulțumit cu dragoste nespusa Și i-a promis credință , la bine și la greu. Cand a-nflorit frumoasă , pură și divină Cu strălucirea ei a fermecat pământul ! S-a îmbrăcat tăcută cu frunze și lumina Purtând în suflet viața , iubirea și cuvântul. S-a înălțat spre cer , pe aripi dulci de vânt Zburând spre nicăieri , speranța căutând
O POVESTE DE IUBIRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368634_a_369963]
-
Zburând spre nicăieri , speranța căutând. Și-n zborul ei cuminte , spre Soare a ajuns Și-n ochii ei albaștri o rază a pătruns. Acum era superbă , de Soare ajutată În palmă să a strâns a lui căldură toată Și-a înflorit din nou , mai caldă și senina Născută de-asta dată din Soare și Lumina ! -Cât de frumoasă ești ! i-a spus timid un Nor Mă uit uimit la tine și sunt cuprins de dor Am fost cândva un înger , dar
O POVESTE DE IUBIRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368634_a_369963]
-
să-l ia cu ea în zbor Căci inima-i ardea petalele de dor ! Ar fi-ncercat să-l rupă de lumea lui de sus Însă știa , sârmana , că el ar fi apus ! Pe-obrazul ei cel alb o lacrima-nflori Ar renunța la toate , si bucuroas-ar fi ! Dar nu putea iubirea din suflet să i-o dea Căci s-ar fi stins și ea , ca-n zori de zi o stea ! În suflet deznădejdea un cuib își fauri Era pierdută
O POVESTE DE IUBIRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368634_a_369963]
-
el Să fie fericiți , în lumea lui din cer Dar în pământ , adânc , prinsese rădăcini Ce-o-ndepartau de el , ascunse de lumini ! Aici e locul meu ! gândise tristă floare Departe de-al meu Nor , lipsită de culoare Aici voi înflori , de astăzi , toată viața Și-am să renasc în zori , când vine dimineata ! Referință Bibliografica: Cicoarea și Norul - O poveste de iubire / Roznovan Amelia Lavinia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor
O POVESTE DE IUBIRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368634_a_369963]
-
cu soarele. Sau or avea și ei momentele lor de fericire și nefericire, neștiute de om și de Pământ? Și totuși, ei sunt ca niște amanți ai pământului. Când îl iubesc și-l udă, pentru ca viața să îmbobocească și să înflorească pe el, când fug departe și uită să se mai întoarcă, vreodată, lăsând soarele să-l usuce, să-ngălbenească și chiar să ardă verdele sau celelalte culori. Și vin unii, și pleacă, și vin alții, și pleacă și ei, și
NORII ŞI NOI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368653_a_369982]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PLOAIA-UN SEMN DE ÎNTREBARE Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ploaia e un semn de întrebare în calendarul vremii Vor înflori poeme cu miresme de patimi în anotimpul asta? Îngerii mă acoperă cu toamna, să-ți simt nostalgia între două ploi. Niciun strop de îndoială nu-mi invadează lobul drept unde îți păstrez atingerea intactă. Plouă ca și cum norii ar dori să
PLOAIA–UN SEMN DE ÎNTREBARE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368670_a_369999]