2,071 matches
-
am vreo zgârietură ! Dacă mă aflu într-un scandal, știi ce fac eu, mamă ? Fug. Ca un cal fug, să mă vezi, zici că am mâncat jăraticul din poveste. Niciodată nu fug pentru că mi-ar fi frică, ba chiar mă înfurii peste măsură, dar oricâtă dreptate aș avea sau motive bune să arunc niște pumni, ia gândește-te cum aș apărea eu pe scenă, frumos, elegant, aranjat și cu un ochi umflat. Păi, n-ar mai fi spectacol, ar fi curată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
un refugiu pentru cei mai puțin competitivi; erai ca un jucător de serie B. Pur și simplu nu trebuia să fii atât de atent la detalii. Poza perfectă nu mai constituia o necesitate. Mă așteptasem să fiu plictisit, să mă înfurie spleen-ul, însă n-a existat un astfel de moment. Trecând pe lângă cineva care își tundea gardul viu, nu mi s-a aprins butoiul de pulbere al regretelor, la care m-aș fi așteptat. Îmi contramandasem abonamentul la I Want
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Hai s-o lăsăm moartă. - Mi se pare rezonabil, am murmurat, amabil, întorcându-mă la ziare. Am încercat să sorb o înghițitură bună, dar sucul s-a revărsat peste buza paharului, așa că l-am pus pe masă cu mâna tremurândă. Înfuriată de tonul meu relaxat, Jayne se dezlănțui încă o dată. - E ilegal, Bret. Doar pentru că s-au consumat în casa noastră... - O reședință privată! am urlat și eu. - ... nu înseamnă că e mai puțin ilegal. - Sigur, tehnic vorbind nu e legal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și poate că toate astea... Miller mă întrerupse când am început s-o iau razna: - Ești singura țintă a acestor evenimente inexplicabile? - Cre... Cred că da...cred c-am fost...până noaptea trecută. - Ai făcut ceva care ar fi putut înfuria aceste spirite? A întrebat atât de normal de parcă mi-ar fi cerut opinia asupra unei cărți citite recent, însă pentru mine avea conotații sinistre. - Ce vrei să spui? Că e vina mea sau ceva în genul ăsta? - Domnule Ellis, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
locuiește vizavi?“) - Bret, nimic important. Câteva haine. A stat în camera lui vreo zece minute. Nadine Allen îi aduce de la Mall, vor ajunge acasă pe la patru... - Poți să-mi dai numărul lui de celular? Marta a oftat - ceea ce m-a înfuriat, îmi amintesc scânteia aceia de mânie - și mi l-a dictat. - Vin imediat la hotel, am zis. Ne vedem în vreo douăzeci de minute. - Nu vrei să vorbești cu Sarah... După ce i-am închis Martei telefonul, am format numărul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lui Terby și se înfipseră în gambă. Am realizat cu o teribilă finalitate: mă vroia țintuit locului. Nu vroia să mă duc nicăieri. Nu vroia să mă grăbesc spre Fortinbras Mall. Nu vroia să-l găsesc pe Robby. M-am înfuriat și l-am izbit cu pumnul în față, în timp ce încerca să muște orbește. Sânge proaspăt îi ieși pe bot. L-am mai izbit o dată în față. Fața continua să împroaște cu sânge, iar câinele continua să urle. Am început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
încă vreo trei recepționere. Caută toate cu febrilitate pașaportul prin sertarele meselor, în seifuri... Un milițian - a ieșit, pare-se, de la bar - întreabă și el care-i pricina scandalului... Situația mi se pare absurdă, fără nici o logică, și asta mă înfurie și mai mult. De ce lipsește doar pașaportul meu? Spun cuvinte grele despre KGB-ism, despre stilul sovietic iresponsabil de lucru... Urc în cameră și aștept să fiu sunat de la recepție. Îmi vin tot felul de gânduri: e o răzbunare oare pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai cu seamă când i s-a retras României clauza națiunii celei mai favorizate de către SUA. Invocând acel amendament Jackon - Venick, care navea nicio legatură cu clauza economică, ci conotații politice, SUA a retras clauza României, lucru ce-l va înfuria pe Nicolae Ceausescu, care la rândul său va face acelasi lucru pentru statul de peste Ocean. Desi, ”Marele licurici” de la Washington va fi pur si simplu sfidat de conducătorul unei țări mici, dar cu prestanță Si orgoliu. Prăbușirea regimului comunist si
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Nu crezi că dacă vreunul, mai răsărit, l-ar fi primit, ar fi fost linșat de confrați? "Nobel ești? Nu, i-o bag!". Nu vezi că Preacinstitul Premiu se dă pe criterii geopolitice și ideologice, uneori curat iudeologiciene (ca să-l înfurie pe Adorno, arătându-i-se că și după Auschwitz se poate scrie poezie, de calitate, chiar înnobilată cât a lui Nelly Sachs), de parcă ar fi vorba de Herder, pe care îl lua până și Hoișie-Corbea, din rațiuni estetice, cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rând pe rând toate ofertele foarte tentante de mărire și ascensiune, s-a retras în Maramureș și n-a mai vrut să vină la nici un spectacol și la nici o întâlnire bucureșteană. Și n-a mai venit niciodată! Asta l-a înfuriat rău de tot pe Păunescu, Ileana era un fel de trofeu al ascensiunii lui, în acei ani ai săi glorioși, nu era încă învățat să fie refuzat categoric (după ce mai aduse din provincie în București câteva gloriole, care s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
încurajat în acei ani, i-am spus că n-o să vină, dar a insistat să nu mă întorc fără Ileana. Și m-am întors cu trenul, în noaptea următoare, fără Ileana. Când m-a văzut fără soră-mea, s-a înfuriat grozav, a tunat și a fulgerat, trimițându-mă acasă încă din ușa Săli Polivalente, de cum m-a zărit, eliminându-mă din Cenaclul Flacăra pentru o bună bucată de vreme. Ileana a câștigat apoi un concurs pe un post de profesoară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să te ia! Ce-ar zice biata Maică? Ea te-a îmbrăcat în argint“. Și plângea și le săruta din nou, apoi se închina: „Doamne, preaputernice, arată-ți mila de noi. Arată-ți puterea. Nu-i lăsa. Doamne, trăsnește-i!“ [Înfuriindu-se, striga din ce în ce mai tare, îi blestema și iar jelea, apostrofându-le pe toate la rând, invocând la fiecare pe Starița bătrână care o crescuse și pe donatori. Era foarte atingătoare și pentru prima oară mi a părut impunătoare în naivitatea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
soției lui, pe Lupu Costache la prânz. Aceasta, ca să-și răzbune, a pus să-i aducă la masă un plic identic și, citind tare firma ministerului, l-a trecut vecinului ei din dreapta, ministrul de interne. Văzând conținutul, el s-a înfuriat și i-a spus: „Meriți să fii bătută în Piața Teatrului“. Anecdota mi-a fost povestită de însăși Didina Cantacuzino. Această propagandă se făcea pe diferite căi. Cea mai serioasă era cu ajutorul unei protejate a doamnei Cecilia Petrescu, la care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vremea plății, el a vrut să-mi dea mai puțin cu zece lire, despre care susținea că i le datorăm de acum patru ani, cănd zicea că m-a bătut la cricca 174 în casa lui Antonio Guicciardini. M-am înfuriat tare; am vrut să acuz căruțașul care s-a dus după stivele de lemne că este hoț; în fine, Giovanni Machiavelli a intervenit și ne-a împăcat. Batistă Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene și anumiți alți cetățeni, atunci când s-
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
consecutive fără a primi vreunul, între minutele 35 și 44. E adevărat că și “celebrul” cuplu de arbitri romașcani Murariu-Tabacariu s-a dat din nou în spectacol, simțind nevoia să dea o mână de ajutor gazdelor, fapt ce l-a înfuriat teribil pe antrenorul gălățean Mihai Pantea, care și-a retras echipa de pe teren în minutul 44. A fost nevoie de intervenția lui Dorel Sanie pentru ca gălățenii să revină de la vestiare și să termine partida, câștigată în final de elevii lui
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pe om, făcându-l să creadă că acesta este singurul mijloc de a ieși din încurcătură și că altul nu există. în fața oamenilor dominați de rău, cei în care scânteia divină nu s-a stins, nu pot decât să se înfurie: . . în acest context, singurul lucru care ar mai putea să-i salveze pe oameni este iubirea. Iubirea este puntea de legătură între suflete și între suflete și Dumnezeu. Dacă această punte se rupe, sufletele se înneacă în marea de păcate
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
lângă profu’ de mate, care din când în când îi mai altoia câte una, câte o scatoalcă pe ceafă. Stătea în ultima bancă și era nasol, pentru că, dacă, de exemplu, cel care ieșea la tablă nu știa ceva, profu’ se înfuria și din comoditate nu mai parcurgea cei 10-11 metri până în locul în care se afla vinovatul, ignorantul. Se răzbuna pe Mirel, pe care-l avea acolo la îndemână. Paratrăsnetul clasei era Mirel. O adevărată funcție socială îndeplinea el acolo. Câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
bătut în cap. Și că n-are dreptate. Că e în afara logicii. De câte ori te jignește cineva, să-l iei absolut rațional, să-l tratezi ca pe un gentleman. Să-i dai un răspuns disproporționat. Și se va pleoști. Dacă te înfurii, îi joci în strună. Când te înjură cineva, mulțumește-i că te-a înjurat. Când te trimite dracului, întreabă-l ce autobuz trebuie să iei și la a câta să cobori. Apoi, în sfârșit, ajungeam acasă, între cei patru pereți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prăvălia, circula zvonul că se cam scrântise. Iar în ultimele luni, devenise chiar eroul unor povești care mie-mi plac grozav; însă adulții orășelului nostru aveau reacții diferite la aceste istorii cu domnu Toma: pe unii se pare că îi înfuriau la maximum, iar pe alții îi distrau la maximum, aceștia își băteau joc de domnu Tomiță, nu-l luau deloc în serios. Aici țin să fac o observație: uf, ciudată, dezagreabilă categorie este aceasta a adulților, nu pot s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și nu intrase la mine decât pentru a mai afla ultimele noutăți. Eu însă nu prea aveam ce să-i ofer în acest domeniu, în afară poate de plecarea precipitată a unuia dintre prietenii noștri la munte... Aranjuez însă se înfurie și dezlănțui un adevărat rechizitoriu împotriva mea, care, zicea el, băgat până peste cap în această romanțioasă aventură de alcov, îmi pierdusem tot simțul realității, tot simțul răspunderii și toată conștiința. Supărarea lui era cu atât mai mare cu cât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fixa cu privirea din ce în ce mai tulbure, plină de intenții ucigașe. Din poziția "în genunchi" în care stăteam, încercam să mă ridic pe verticală. Mircea, vrând să mă ajute, s-a apropiat de mine. Actul de indisciplină comis de Mircea l-a înfuriat la culme. A zvâcnit de pe scaun năpustindu-se la impertinent aplicându-i o palmă atât de puternică încât l-a zvârlit cât colo pe dușumea în timp ce nările lui se transformaseră instantaneu în două izvoare de culoare roșie. Fire-ai al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
O Doamne, își zise Moșul cu obidă nereținută. Câte gogoși, cât neadevăr și câtă minciună mai scrie și-n Biblia asta. Vai de mine și de mine! Căci nu este părtinire la Dumnezeu" (Romani, 2:12) Cum, Doamne?! zise Moșu înfuriat peste măsură, cum nu este părtinire?! Copiii ăștia nu au tată, copiii ăștia suferă de frig și de foame, n-au haine, n-au încălțăminte, sunt subnutriți și bolnavi. Pe câtă vreme alții stau în camere bine încălzite, împrejurul pomului de brad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
am nici un prăpădit de afiș, nu zic cu vreo trupă mai șmecheră, dar măcar cum are Dana de la unchiu-său din RFG, cu Vader din Războiul stelelor, acuma nici un abțibild mic cu maimuțici nu am voie să-mi pun! M-am înfuriat și am scos din sertar pagina smulsă din Ogoniok-ul la care e abonată mama, pe care stă supărat și mișto, într-o geacă de piele neagră și cu părul în ochi, Aleksandr Serov. Am uns cu pelicanol foaia pe dos
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
foarte multe lucruri : țelu-cățelu’, țelu-purcelu’, țelu vițelu’ ș.a.m.d. și copiii din fața blocului se pri cepeau de minune să facă rime de-ăstea. Drept să spun, cel mai rău mă deranja țelu-purcelu’, fiindcă se potrivea cu realitatea. La țelu-cățelu’ mă înfuriam doar de formă. țelu-vițelu’ îmi ziceau puțini. Cei mai mulți însă nu erau specializați pe cîte una, ci mi le ziceau pe toate. Sau în grupuri de cîte două - preferatele erau țelu-cățelu’ și țelu-purcelu’ : „țeelu -cățeelu’, țeelu -purceelu’, țeelu-cățeelu’, țeelu-purceelu’...“. Uneori se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ar trimite Îndată pe Heracles să mă dezlege. Dar zeii nu pot fi detronați decît astfel. A-i disprețui Înseamnă a-i face vulnerabili. Căci din moment ce ei au trimis vulturul, Înseamnă că nu mi-au iertat Întîmplarea cu focul. Îi Înfurie memoria mea și vor s-o rupă În bucăți; dar vrînd să-mi ucidă amintirile, mi le Îndîrjesc. Mă simt puternic și liber, iar buzele mele În loc să surîdă, tremură de durere și de dispreț. Mai degrabă mă Însoțesc cu șerpii
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]