2,611 matches
-
qi-ului duc la boală și la dezastre naturale. Pe larg, qi poate fi definit ca energia vitală de care depind Însăși viața și universul. În medicina chineză, qi-ul din trup poate fi Încadrat În mai multe categorii, cum sunt cel Înnăscut, cel dobândit, primordial, organic sau de apărare. Cu cât avem un qi mai puternic, cu atât imunitatea ne este mai mare și suntem mai sănătoși. Prin urmare, păstrarea, Întărirea și circulația qi-ul reprezintă una dintre temele centrale din sistemul de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
companii, afirmă prin colaboratorii săi dr. Curt Coffman și dr. Gabriel Gonzalez Molina (2002) că o cale sigură spre succes este economia emoțională. „Marile organizații obșin creșteri și profituri durabile deoarece fac ceea ce alte companii nu reușesc: maximizează talebtele individuale Înnăscute ale angajaților În relațiile cu clienții. Ei știu că folosirea resurselor umane este singurul domeniu În care Îmbunătățirile semnificative pot duce spre o sursă nelimitată de avantaje pe piața muncii” (2002, p. 15). În acest context autorii apreciază că marile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
limbajele iubirii În fenomenul curtării sau utilizând argumente diferite În jocurile rolurilor. Specialistul În domeniul textil sau „mustățile pisicii” ar trebui să utilizeze această strategie prin eleborarea de soft-uri pentru conflicte provocate. Provocând conflicte la nivel individual Între trebuințele Înnăscute și cele dobândite, sau la nivel de grup Între trebuințele individuale și cele de grup, pe care le vor manageria și controla, vor putea induce dinamizarea pozitivă dar și un control al pieței. IV. Depășirea granițelor. O altă strategie a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motivație. Noțiunea de motivație se referă atât la aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman, și la aspectul de conținut (procesele psihice). Acceptând definiția formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte”, noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fie sigura de capacitățile sale, de familia si de grupul de apartenența; persoana trebuie sa se autocunoasca, sa-si evalueze puterile, slăbiciunile, viciile si virtuțile pentru a sti ce are de realizat si de Împlinit. Deși autoactualizarea este o trebuința Înnăscuta, după cum sugerează Maslow, numai 10% din populație atinge acest stadiu al dezvoltării, din următoarele cauze: 1) fiind cea mai Înalta ierarhie, tendința de autoactualizare este cea mai slaba si mai ușor de inhibat, oprimata de solicitările mediului Înconjurător; 2) propriile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Consideram autoactualizarea ca motivație complexa implicata cu intensitate În activitatea de manifestare a potențialului creativ al individului. O tendință ce se constată la nivelul societății de consum, cum mai este denumită societatea contemporană, este creșterea ponderii trebuințelor dobândite În raport cu cele Înnăscute dar și a puterii lor. Efectele se manifestă atât la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la vestimentație. Manipularea comportamentului consumatorului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
helix sau a unei duble spirale, cu o evoluție în bucle ascendente ("spiralogia"). Separarea acestei unități organice a dat naștere la axioma dihotomiei creier-spirit. Noul concept ("spiralogia") se bazează pe: 1) infrastructura comună a cunoașterii și conștiinței (creierul); 2) atributul înnăscut al creierului este acțiunea de a cunoaște; 3) progresul în spirală al cunoașterii constă într-o înțelegere superioară cu fiecare spiră; 4) spiralogia are ca metodă de cercetare interdisciplinaritatea; 5) spiralogia are douăsprezece legi. Concepția spiralogică a adoptat concepția liniei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
acte de rezistență (auto-privarea sau reyistența la tentație). Într-un final, două secole de analiză filosofică a dus la concluzii dezamăgitoare. Voința s-a dovedit a fi o abilitate a minții prost înțeleasă care reiese dintr-un amalgam de capacități înnăscute, experiență de viață, senzații din mediu și reflecții despre propria identitate și ideile pe care le avem. Chiar mai mult de atât, odată ce voința a apărut, este automat înzestrată cu un scop. Astfel s-a dovedit că unii oameni au
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
expansiune. Ideile din ziua de azi despre motivație și emoție acceptă premiza unui organism activ, acordând puțină atenție motivației deficitare, axându-se mai mult pe motivația de expansiune. Studiile contemporane despre motivație se centrează pe studierea scopului la oameni activi înnăscuți (Reeve, 2009). 3.2.3 Revoluția cognitivă Revoluția cognitivă a avut două efecte adiționale în modalitatea de a ne raporta la motivație. În primul rând, discuțiile intelectuale despre motivație accentuau structurile cognitive și reduceau structurile biologice și de mediu. Aceste
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
discuții au schimbat imaginea psihologiei despre funcționarea omului din mecanic în uman (McKeachie, 1976 apud Reeve, 2009). Revoluția cognitivă a completat mișcarea umanistă preexistentă, ideile lui Abraham Maslow și Carl Rogers exprimă noua viziune a ființei umane ca fiind activă înnăscută, flexibilă din punct de vedere cognitiv și cu motivație în continuă expansiune (Berlyne, 1975; Maslow, 1987; Rogers, 1961 apud Reeve, 2009). Devine din ce în ce mai evident că modelele tradiționale ale motivației nu explică diversitatea comportamentului regăsit în mediul organizațional. În timp ce cercetările și
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
noi este maximă. Este libertatea din starea de natură. Ea nu este știrbită de nimic în sine. Singurele sale limite sunt date de bagajul genetic. De exemplu, nu putem zbura prin mijloace proprii. Această libertate contravine însă unui alt aspect înnăscut indivizilor speciei umane, și anume instinctul sociabilității. Acesta ne face să trăim împreună cu semenii noștri, adică în societate. Apare aici o tensiune între libertatea din starea de natură și traiul în societate. Asta pentru că exercitarea libertății absolute înseamnă negarea socialului
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Creația este rodul asocierii dintre talent, caracter și muncă. Talentul este o calitate înnăscută și cultivată prin lungul drum al creației. Caracterul este cea mai importantă însușire a unei persoane, singura care îi dă adevărata valoare, iar munca este cea care le concretizează pe ambele. Atât caracterul cât și talentul reprezintă aspecte ale personalității
Talent, caracter, muncă, creație...artă. In: Apogeul by Magda CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1807]
-
care le concretizează pe ambele. Atât caracterul cât și talentul reprezintă aspecte ale personalității umane valorizate pozitiv. Caracterul se formează, este un produs al educației, aici stă marea deosebire dintre caracter și talent. Caracterul nu este condiționat de un bagaj înnăscut de aptitudini, precum talentul, el trebuie doar educat și cultivat. Arta, fie că e muzică sau arhitectură, dans sau design, sensibilizează sufletul omului și îl face să vibreze. Contactul cu o sferă de artă introduce spectatorul într-o lume specială
Talent, caracter, muncă, creație...artă. In: Apogeul by Magda CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1807]
-
Aron Pumnul răspundea crezului său fundamental, făcut public În revista Bucovina: Poporul este trupul națiunei, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, Înnăscutul și neînstrăinabilul drept de a-și Întrebuința limba În toate trebuințele vieții (s.n.): În casă, În biserică, În școală și administrațiune. Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, În favoarea ortografiei fonetice se explică tot prin interesul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
expunând copilul la simple asocieri Între cuvinte și lucruri (S. Skinner, 1957).Cealaltă teorie susținea că limbajul este “prins” simplu de copil, ca un aliment prin expunerea la vorbire. Aceasta deoarece se credea că, copilul se năștea cu oarecare structuri Înnăscute pentru achiziția limbajului (Chomsky, 1965) și ca atare, nu era nevoie de niciun fel de Învățare sau de o comunicare mai deosebită cu un alt vorbitor(Popa, M., 2002). Prima teorie s-a reflectat În metodologia oralistă, structurată static a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Înceapă să vorbească el Își formează câteva deprinderi ce nu țin de limbajul oral, cum ar fi arătatul cu degetul, privitul, Încercarea de a atinge, de a ajunge la ceva. Astfel, el Învață folosind limbajul corporal. Fiecare copil are abilități Înnăscute de a dezvolta un limbaj. Fiecare individ are capacitatea de a achiziționa un limbaj. Oricum, fiecare individ dezvoltă propriul limbaj folosinduse de metode diferite. Copiii care nu prezintă vreo deficiență Își dezvoltă limbajul flosindu-se de abilitățile verbale, auditive. Aceste elemente
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
suficient sieși, rupt de viața reală, scos În afara fluxului neîntrerupt al acțiunilor specific umane În care oamenii Învestesc toate capacitățile, dorințele și emoțiile lor. TB se situa la polul opus. În cazul său, performanța comunicațională era ireproșabilă. Avea un talent Înnăscut de a se contopi cu enunțul, de a-l face parte integrantă a unui eveniment din viața sa reală. Beneficia de o capacitate extraordinară de a „citi” interpretul (direct și indirect), ceea ce-i conferea un avantaj major În adaptarea enunțului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
relație cu obiectele, rezultatele, situațiile care le satisfac și cerințele cărora le corespund, reflectate în mintea omului sub formă de imagini, idei, convingeri, aspirații. Dat fiind faptul că motivul este rezultatul unui proces de reflectare, de conștientizare a unei necesitați (înnăscute sau dobândite), în interacțiune cu mijloacele de satisfacere a ei, totdeauna motivul, motivația va fi de natură internă, intrinsecă individului. Existența acestor relații creează dinamica comportamentului său. În activitatea de învățare individul este supus influenței unui câmp larg de stimuli
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
nu îndeplinesc această cerință, activitatea pe care o pretind și rezultatul său vor rămâne mai mult sau mai puțin străine elevului; ele nu-i vor da o experiență de reușită sau de eșec. Motivația reprezintă ansamblul mobilurilor interne ale conduitei, înnăscute sau dobândite, conștiente sau inconștiente, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte. Astfel definită, motivația stă în spatele tuturor deciziilor, atitudinilor și acțiunilor umane de aceea fiind denumită „cauzalitatea internă” a conduitei umane. Motivația are o funcție de activare internă, difuză și semnalare
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
condiția copiilor a început să fie însă contestată la mijlocul anilor ‘ 60. Înainte ca autismul să fie privit ca o patologie neurologică, a existat o teorie a psihologului American Bender ( 1959 ) care considera autismul o reacție defensivă și nu o disfuncție înnăscută a Sistemului Nervos Central. Deoarece psihanaliza nu a adus rezultate pozitive în studiul autismului, s-a dezvoltat în anii ’60 un curent diametral opus , comportamentalismul. În faza incipientă, comportamentalismul explică autismul tot din perspectiva interacțiunii părinte-copil însă găsește o altă
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Munteanu, 1994, pp. 58-65) Personalitatea creatoare se prezintă sub forma unui model în care particularitățile și aptitudinile sunt părți distincte. Particularitățile sunt trăsături relativ durabile care individualizează, iar aptitudinile sunt disponibilitățile individului de a învăța anumite lucruri. Ele pot fi înnăscute sau determinate de influența mediului. Trăsăturile personalității creatoare pot fi grupate în următoarele categorii de factori: 1. Factorii intelectuali - includ trei calități intelectuale tipice personalității creatoare: fluiditate, flexibilitate, originalitate. 2. Factorii operaționali - se sintetizează în două categorii: a) tehnici tipice
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și următoarele idei: * Orice persoană este capabilă de creativitate într-un anumit domeniu, la un moment dat; * Creativitatea depinde de trei factori: deprinderile specifice domeniului respectiv, deprinderile de lucru și de gândire creativă, motivația intrinsecă; * Unele elemente ale creativității sunt înnăscute, altele depind de învățare și de experiență sau de mediul social. R. W. Weisberg consideră creativitatea doar ,,o rezolvare de probleme în trepte sau o gândire creativă evolutivă” și nu acordă momentului de iluminare un rol important în procesul creativ
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
nonconformismul, capacitatea de risc sunt trăsături caracteriale cu o pondere particulară în creativitate. Caracterul desemnează ansamblul însușirilor psihice care privesc relațiile unei persoane cu semenii săi și valorile după care se conduce. În timp ce temperamentul este în cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și educatori): nu pretindeți de la alții peste putința lor de a da sau de a face. Natura umană are limite, de aceea e bine să fim conștienți de acest aspect. În al doilea rând, este dezvoltată tema răspunderii personale. Predispozițiile înnăscute trebuie exersate printr-un efort continuu și conștient, pentru a fi amplificate și puse în valoare. În al treilea rând, remarcăm tema blamului și a pedepsei pentru cel care nu lucrează la sporirea zestrei date. Este un semn de nerecunoștință
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
asupra lui, mama va obișnui copilașul, pe măsură ce trece să-și facă semnul sfintei cruci și să se roage în fața sfintelor icoane. După vârsta de patru ani, copilul începe să-și pună unele întrebări. Interogațiile copilului trădează într-un fel înclinația înnăscută a ființei de a se raporta la Ființa supremă. „De ce”-ul acestei vârste poate fi o mărturie a înclinației invocate. El își pune întrebări de felul: „de unde vine ploia?”, „cine a făcut lumea?”, „cine ne-a făcut?”. Dorința de cunoaștere
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]