197,460 matches
-
șefului partidului comunist din România de a deveni independent față de sovietici. Astfel stând lucrurile, Gheorghe Gheorghiu-Dej transpira mereu, de teamă, în prezența virtualului sau calau. Când acesta îl duce, enigmatic, să asiste la executarea unor țărani care refuzaseră să se înscrie în "gospodăria agricolă colectivă", cel mai important bărbat al țării are impresia că va fi el însuși lichidat: "Dej ar vrea să deschidă portiera, să sară. Viteza nu e prea mare, dar cum să facă el asta? Un gând rău
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
importante pe care autorul și le ridică singur și care vor face ca piesa să rămînă descifrabiă doar în cod românesc, desi problematică îl făcuse pe Ion Mircea să treacă frontieră. Ți-e ciuda, aproape, ca zborul piesei nu se înscrie pe un culoar absolut liber, dincolo de frămîntări... provinciale, românești.
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
Radio, apoi la Filarmonica bucureșteana; o face conciliind sentimentul romantic al comunicării cu introspecția calmă, revelatoare a unor nebănuite zone de muzică, de spiritualitate. Referindu-mă la oaspeții sosiți de peste hotare, nu exagerez afirmând că evoluția pianistului Andrei Vieru se înscrie în zona interesului major pe care-l reprezintă realizarea Concertului pentru mâna stângă de Maurice Ravel; gravitatea comunicării este argumentata de responsabilitatea definirii rostuite, deloc grăbite, a unui climat poetic pe care ți-l poate dezvălui muzică însăși. Andrei Vieru
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
discuții, a putut fi înregistrată oficial. Acum, începînd din luna martie, colegii noștri din Bucovina de Nord publică și o revistă lunară, SEPTENTRION LITERAR, reînnodînd, după decenii de tăcere impusă, o tradiție începută cu Junimea literară și continuată cu periodice înscrise în istoria literaturii române, precum Iconar, Bucovina literară, Făt-Frumos ș.a. Colegiul de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, e alcătuit din Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, Ștefan Hostiuc - redactor șef adjunct, Arcadie Suceveanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
renunțând pe neașteptate la alianțe extrem de avantajoase. Își permite să facă astfel de gesturi, întrucât are o putere de muncă ieșită din comun, grație căreia poate oricând să ia totul de la început. În această logică a înfrângerilor și revanșelor se înscrie - ca o revanșa - și apariția noii sale cărți, Un pesimist la sfârșit de mileniu, o carte uriașă (704 pagini, format 27/20 cm), cum nu se mai scriu astăzi. Tehnică decupajului Un pesimist la sfârșit de mileniu este un jurnal
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
fiindcă apariția acolo "însemna o consacrare. Chiar și o simplă menționare a numelui era o mult rîvnita, o invidiata onoare". Aceste colaborări au fost se pare foarte apreciate, de vreme ce redactorul-șef adjunct Nestor Ignat, i-a forțat mîna tînărului critic, înscriindu-l fără consimțămîntul lui pe statul de plată. N-a mai avut ce face: "Refuzul de a lucra la ziar ar fi fost luat drept afront la adresa partidului și tratat în consecință". Muncă propriu-zisă în redacție nu i-a displăcut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
au obligat niciodată la ceva. Ei ne spuneau, mie și fratelui meu, ce era bine și ce era rău. Alegerea ne aparținea. Și nu trebuia să dau cont. O încercare, totuși, cu istoria, am făcut. M-am dus să mă înscriu la Universitatea "Al.Ioan Cuza". Acolo, însă, am găsit în ziua respectivă ghișeele închise. Alături, la Politehnica, ghișeul era deschis. Gata! Dumnezeu a decis: chimie. Și mi-am spus că asta e destinul meu. Mi-am luat diplomă cu Magna
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
Ușor și greu"). Iubirea neantului, farmecul indiferentei sînt premisele construirii abstracțiunilor, ale legăturii dintre tristețe și metafizica; ele duc, în finalul volumului la geometrizarea spațiului poetic: "Din toate florile încep să iasă peste tot/ cercuri și numere/ în care se înscriu petale/ Și reapare întrebarea curioaselor urme de galaxii/ în roua întunericului" ("Primăvară abstractă"). Geometria nu limpezește, ea doar subliniază o stare, "lira", abia aici, în plină abstracțiune, devine "meditativa".
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
din proprie experiență, ce înseamnă "petits boulots"). Față cu un rucsac în spate, tunsa scurt, băietoasă cu feminitate (interpreta declară undeva că pe tot parcursul filmărilor nu s-a privit nici măcar o singură dată în oglindă!), încearcă, mereu, să se înscrie pe orbită, dar, de îndată ce intră pe orbită, are un chef nebun să iasă, să se salveze, să-și păstreze libertatea fără traseu și fără țel. La ora scrierii acestor rînduri, nu se cunosc încă rezultatele Césars-urilor. Indiferent, însă, de premii
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
cu despărțirea, ceea ce, totuși, în condiții de criză e un punct cîștigat pentru acest partid în care coabitează un fost și actual prim-ministru aflați în duel personal. * Oarecum supărat de lipsă de liberalism a liberalilor, Viorel Cataramă s-a înscris și a urcat instantaneu în ierarhia unui partid liberal pur sînge, cum e cel al fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu. Voiorel Cataramă, acest liberal neabătut, s-a plîns în presă de multe ori că a vîrît bani în partidul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
apoi maghiari, germani, mai știm noi ce. Ei bine, la toți aceștia, pentru ca să exercite drepturi politice, se cer formalități de împământenire." Vatamaniuc îl mai citează pe Caragiale: "Reforma nu a fost simțită încă trebuincioasa de întreaga națiune, reforma a fost înscrisă în Tratatul de la Berlin că o condiție pusă națiunii noastre pentru recunoașterea națiunii noastre." Într-un important studiu al lui Klaus Heitman, Un mandatar al României în diplomația și în publicistica germană a secolului XIX: Emil von Richthofen, este convocat
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Marină Constantinescu Orice iubitor de teatru năzuiește la cîteva întîlniri fundamentale pentru receptarea fenomenului, pentru menținerea sau abandonarea unor mituri. O seară cu Royal Theatre din Londra, cu Piccolo Teatro din Milano, cu trupa Comediei Franceze se înscrie în spațiul nobilelor vise. Oricît ai fi de informat, oricîte povești ai fi auzit, impactul pe viu, direct este cu totul altceva, filtrele proprii puse în mișcare refac ierarhii, sparg poate șabloane, în cunoștință de cauză, de data asta. Pe
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
notele de final îl orientează pe același cititor în geografia, obiceiurile și momentele din istorie la care povestirile trimit direct sau doar aluziv. La nivelul conținutului, materialul antologiei este dispus pe considerente de ordin tematic. În linia "tradiției rurale" se înscriu, în opinia autorilor, V. Voiculescu (Ultimul Berevoi), Fănus Neagu (Dincolo de nisipuri), Nicolae Velea (În treacăt). "Impactul politicului" îl vor resimți Petru Dumitriu (Caii cei mai bine îngrijiți), D.R. Popescu (Cutia de conserve), Radu Cosasu (Înmormântări), Mircea Nedelciu (Povestire eludata) sau
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]
-
șocante (cum altfel ar putea fi schizofrenii, nu?) care populează un oraș altfel normal, cu nume binecunoscut, cu o geografie bine stabilită și chiar guvernat din bine-stiuta funcție de primar. Înrudit stilistic cu Horia Gârbea și Răzvan Petrescu, Cătălin Mihuleac se înscrie în această serie cu un verb puternic, original, care propune mai în glumă, mai în serios o eliberare salvatoare de sub tirania complexelor, a mitologizărilor devastatoare și a istoriei colective.
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
final cu anticipație. Artificialitatea programului comunist, primejdia utopiei, calchiate după paradigmă religiei, sterilitatea deopotrivă estetică și morală a doctrinei apar denunțate în trăsături a caror incisivitate e grăitoare azi, nu mai puțin decît la începutul anilor '30, cînd au fost înscrise în pagina de gazeta, cu funcție de... indulgenta șui generis: "În general, boema muncitoreasca se manifestează în exemplarele ei intelectualizate, de cele mai multe ori artificializate, prin ideologii din mistica materialista. Cei mai sinceri și fundamental mai onești dintre lucrătorii vizitați de speranță
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
pildă despre stilul epistolar al unui bătrîn cărturar, care pot fi studiate ca atare. Pentru că am pomenit despre participarea sa la viața politică românească din Bucovina subjugată, să relatez despre anul 1871, cînd îndemnat de Alecu Hurmuzaki de a se înscrie candidat român la deputăție în regiunea sa (Suceava) împotriva altuia ne-român, Iraclie Porumbescu redactează un apel către alegători, în care menționează patetic: "Are străinul inima voastră ca să-l doară necazurile voastre? Are el acele trebuințe ce le aveți voi
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
audă doar hîțîitul frînghiilor clopotului, ritmice, prevenitoare, Clopotul numărul unu al catedralei de la 1230 scoase deodată un Bang colosal. Poate că la fel răsunase și Bangul universal, cînd cu facerea lumii, răspîndindu-și de atunci și pînă astăzi vibrația concentrică, infinită, înscrisă în materia, în substanța primă a începutului... Se spune,... se mai spune că, auzind primul dangăt al clopotului vestind moartea lui Stalin,...un activist bătrîn mai slab de înger, - dacă or fi avînd și ei îngeri ca ceilalți, căzu brusc
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
lume. În fond, nicăieri pe mapamond intelectualitatea nu joacă roluri prea importante în politică. Ireparabila e compromiterea speranței pentru marea majoritate a populației. Din nefericire, între înfrângerile forțelor democratice (mă încăpățânez să le numesc altfel, deși e pură autoiluzionare!) trebuie înscrise atât voturile explicit anti-CDR și aliații, cât și masa (de 46 la suta!) a nehotărâților. Eșuarea proiectului reformist, blocarea să încă înainte de a începe cu adevarat sunt contraperformanțe greu de motivat de către gestionării actuali ai treburilor publice. Lașitatea, incompetență și
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
la aventură teatrală a regizorului Andrei Șerban în spațiul american. Dar nu numai. Cartea lui Ed Mentă a primit de altfel și premiul revistei Choice pe 1996. Ed Mentă l-a cunoscut pe Andrei Șerban în 1979, cînd s-a înscris la un seminar postuniversitar ținut de dr. John Herr de la Departamentul de artă teatrală, în vederea obținerii Master-ului în Belle Arte. Seminarul era intitulat: Patru regizori contemporani: Peter Schumann, Peter Stein, Richard Schechner și Andrei Șerban. L-a ales pe
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
de maniferstare a unui spirit decît universuri ireductibile. Prin selecția lucrărilor, prin circuitul expozițional și prin panotarea propriu-zisă, mesajul acestei expoziții este atît de pregnant încît el se poate dispensa de o serie de artiști de primă importantă, care se înscriu profund în același orizont, fără ca aceasta absența să fie sesizabila. Deși lipsesc de aici Vasile Gorduz, Silvia Radu, Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câltia, Mircea Român, Florin Mitroi, Dup Darie, Laurențiu Mogosanu și alții, tendința estetică explicită și ideologia artistică subcutanata nu
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
surprinde prin afirmații de un subiectivism scăpat de sub control. În egală măsură ne simțim contrariați - si jenați - constatând că el a ajuns să practice un cult al propriei lui personalități. Pe paginile 2 și 3 ale cărții, numele său este înscris de 10 (zece) ori! Numai Adrian Păunescu mai face așa ceva, dar lui, într-un fel, îi stă bine, pentru că își asumă lăudăroșenia, transformând-o într-un stil. Lui Ion Cristoiu, care dintotdeauna joacă comedia modestiei, fanfaronada aceasta nu i se
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
fruntea lor s-au aflat, nu o dată, niște "artiști ratați". În paralel cu dorința să de a ajunge pictor, Hitler a așternut și stihuri erotice, încercînd a elabora și o "dramă muzicală". La Conferința Partidului Comunist Ucrainean din 1920, Stalin înscria într-un formular, la rubrică referitoare la profesie: "scriitor (publicist)". Iar "firea de artist" a lui Nicolae Ceaușescu transpare în "versurile" cu care își orna unele discursuri, în intervențiile sale operate în textul Imnului de stat, ca și în "soluțiile
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
las încălecat de timp, ci eu să încalec timpul. Mării autori au fost asemenea călăreți ai timpului. Ei nu au scris pentru o zi, au scris pur și simplu împotriva zilei căci știau că deasupra segmentului istoric în care erau înscriși se află împărăția îngerilor și a ideilor, fragile cochilii ale celor dintâi... Poate folosesc cuvinte mari. Fiindcă nu am suferit niciodată termenul de ficțiune speculativa, am vrut mereu să-l înlocuiesc cu cel de ficțiune vizionara. Ce e mai important
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
popular s-a sedimentat în subconștientul sau. Tot peregrinînd, familia Brauner se mută în 1917-1918 la București, locuind undeva în Calea Victoriei, alături de actualul Cazino Victoria, clădirea unde a funcționat pînă în 1944 ambasada Germaniei la București. Urmîndu-si vocația, s-a înscris la Conservator, avîndu-i profesori pe D. Kiriac, Ștefan Popescu, Const. Brăiloiu. După absolvire, da, o vreme, lecții de muzică, pînă cînd, în 1927, Brăiloiu, ținînd mult la Harry, îl numește secretarul Arhivei de folclor de pe lîngă Societatea Compozitorilor. E descoperit
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un cobzar, melodia baladei Meșterul Manole. Era cea dinții descoperire a acestei melodii și Brauner își înscrie numele pe această descoperire. În 1933 H. Brauner pleacă la Paris cu o bursă, unde lucrează la Muzeul Trocadero sub conducerea unei personalități ce va deveni, apoi, cel mai apreciat exeget al operei lui Const. Brăiloiu. El cunoaște, în capitala
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]