126,480 matches
-
păcatul este scurtă, dar durerea pe care o produce este veșnică 21. Această patimă grosieră mai este definită și ca întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale. Acest lucru îl putem observa din cuvântul grecesc πορνεια (porneia), care înseamnă prostituție și prin care Sfinții Părinți au desemnat toate formele de patimă legate de sexualitate ca desfrâu, adulter, concubinaj, etc. Desfrânarea sau curvia are o lucrare pătimașă variată: ca relație trupească între sexele opuse în afara căsătoriei religioase; relații exagerate fără
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
firesc al împreunării trupești din cadrul familiei Omul, încă de la început, a fost creat cu trup și suflet, atât unul cât și celălalt având o valoare deosebită în iconomia mântuirii. Dacă trupului i s-a dat mai întâi numele de om23, înseamnă că se bucură de o cinstire specială, prin și din el luând naștere noi ființe omenești, purtătoare de caracteristici fiziologice speciale. Sfinții Părinți afirmă că sexualitatea nu ține de originea firii umane și aceasta a apărut numai ca urmare a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trebuie idolatrizată plăcerea. Dumnezeu vrea ca iubirea să fie constructivă, creatoare, nu un egoism carnal, căci în acest caz lipsește finalitatea, care este procrearea și dăruirea de sine reciprocă. A avea legături sexuale, nu cu scopul de a avea copii, înseamnă a batjocori natura 30, menționează în sensul acesta Clement Alexandrinul. Pentru a-și împlini scopul, sexualitatea trebuie să formeze comuniunea între două persoane, unirea durabilă într-un singur trup. În general, desfrânatul caută femeia pentru a-și satisface poftele senzuale
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vegheze să nu se lase stăpâniți de plăcere, să nu-și lipească inima de ea, să nu o caute, pentru ca pe măsura înduhovnicirii trupului și a facultăților lui, să ajungă să nu mai fie atrași de aceasta. Faptul acesta nu înseamnă refuzul și excluderea plăcerii legate în mod firesc de legătura trupească, ci nealipirea de ea, refuzul de a face din ea un absolut al vieții conjugale. Plăcerea nu trebuie să fie scopul, ci urmarea firească a legăturii de iubire dintre
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
familia, trebuie să vegheze să nu se lase stăpâniți de plăcere, să nu i se asocieze și chiar să nu o caute și, în sfârșit, să ajungă să nu mai aibă pentru ea nici un fel de atracție 52. Aceasta nu înseamnă, însă, refuzul și excluderea plăcerii naturale, firești, legată de unirea lor trupească, ci detașarea de ea, refuzul de a o considera ceva absolut, de a face din ea totul sau singurul lucru care îi arată a fi soți și uniți
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
actul de iubire prin care cei doi soți se voiesc, se confirmă și răspund unul pentru altul într-un spirit total de devotament reciproc. Ei voiesc, confirmă și își asumă răspunderea în același timp și pentru toți urmașii lor. Ceea ce înseamnă că iubirea conjugală implică nu numai jertfa unui soț față de celălalt, ci și jertfa amândurora în favoarea urmașilor, a acelor urmași pe care părinții îi vor mai buni, mai înzestrați, mai desăvârșiți decât au fost ei61. În familie și în legătura
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
căutând astfel fericirea, dar dând de masca fericirii, ce din moartea ei se naște, și o clipă ține poate 77. Satisfacerea plăcerii carnale a trupului în mod egoist, provoacă întristare sufletului, după cum disciplinarea trupului ajută mult creșterii spirituale. Aceasta nu înseamnă eliminarea bucuriei trupului, ci spiritualizarea și înduhovnicirea ei78, filtrarea din sufletul nostru a cât mai mult din ceea ce este pământesc, pentru a putea crește duhovnicește și a ne uni cu cerescul. Pătimașul se vrea oarecum prieten cu sine, dar de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
câștigă la urmă cea mai bună și cea mai plăcută plăcere dintre miile de plăceri, împodobindu-se într-una cu biruința aceasta, cu cugetul împăcat și cu cele mai strălucite trofee. Acela dacă după împreunare se odihnește puțin, nimic nu înseamnă, căci iarăși a venit furtuna peste dânsul, iarăși valurile de dinainte, pe când cel ce filozofează nu lasă ca nici măcar început să-și ia o astfel de tulburare, nici a se înfuria marea, nici a urla fiara sălbatică. Dar dacă ar
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
greu. Cade ușor în toate celelalte păcate, îndeosebi în: invidie, ură, risipă, gelozie, furt, disperare, lene, omucidere; 5. Iubirea exagerată de sine; 6. Alipirea prea mare de plăceri, cărora desfrânatul jertfește chiar fericirea veșnică; 7. Groaza de moarte, care ar însemna sfârșitul plăcerilor; 8. Tristețea și disperarea 200, ce se răsfrâng nu numai celui pătimaș, ci și asupra altora, căci sunt multe cazuri când femeile care strică casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece și de otrăvuri, căci
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
orice caz, când am scris Răul, am petrecut mulți ani gândindu-mă ce alt conținut ar trebui să aibă povestea asta în afară de amănuntele naturaliste inerente. Până la urmă, am ajuns la concluzia că ar trebui să scriu o trilogie despre ce înseamnă a rezista. Prima parte s-ar fi referit la felul în care se naște o mișcare de rezistență, a doua parte (care a devenit mai curând o piesă de teatru tv decât un roman) ar fi vorbit despre momentul când
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
lupte Erik. Neîndoielnic, a te afla față în față cu Securitatea a fost mult mai rău decât situația elevilor care își băteau joc de sistemul judiciar de la Solbaka. Cu toate acestea, aspectele morale sunt aceleași dacă avem în minte ce înseamnă a rezista. Când Erik încearcă, de exemplu, să convingă că sistemul poate fi învins, că ar fi de ajuns dacă alți câțiva ar lua parte la rebeliunea lui, descoperă curând că frica de sistem este mai puternică decât dorința de
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
Europa de Est care au făcut așa și, până la urmă, au învins, și asta chiar în România. În România, Erik fie ar fi pierit în închisorile Securității, fie l-am fi întâlnit fluturând un steag în centrul Bucureștiului în ziua Victoriei... - Ce înseamnă, în Suedia de astăzi, că sunteți "de stânga"? Pe fondul istoric amintit, cuvântul ăsta, la noi, nu are cea mai bună reputație. Credeți oare că este imposibil să fii bun, generos, drept, grijuliu cu soarta celor sărmani, apărător de minorități
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
a lui Geoană e mai puternică decât a oricăruia din greii partidului. Fostul diplomat a intrat de-a berbeleacul în situații în care indivizi mai experimentați decât el au refuzat s-o facă: a candida împotriva lui Băsescu ar fi însemnat, pentru oricare dintre ei, sinuciderea sigură. Ei bine, Geoană s-a scuturat de moloz și, precum un roboțel programat să asedieze puterea, a reperat următoarea țintă și a luat-o cu asalt. Atacul la Iliescu e o surpriză doar pentru
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
în bătaia tuturor vînturilor unui destin încărcat de ponderea ideilor de tot felul, a căror jerbă o face să se plece cînd într-o parte, cînd în alta. Dar și a unei soarte impregnate de teama că a suprima ceva înseamnă o gravă eroare, că nimic nu trebuie omis, nimic nu trebuie lăsat ne-reformat, ne-transformat, ne-reinterpretat ori că nu e igienic să te mai lași dus în ispitele epocilor trecute. A fi dus în ispită însă este sinonim
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
unghi politic, Caius Dobrescu comite aici eroarea de a deduce o metodă de lectură din tema poeziilor. Sofismul mi se pare evident: dacă, de pildă, într-un roman oarecare unul din personaje se îndeletnicește cu onorabila profesiune de zarzavagiu, nu înseamnă că am avea nevoie de o "zarzavatologie" pentru a înțelege textul respectiv. Însă Caius Dobrescu "sparge" adesea seiful poeziei cu ranga politicii, deformând textele pentru a le încadra mai bine în propria grilă de lectură. Rezultatele acestui punct de vedere
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
aripile confecționate din pînză de in, întinsă frumos pe șasiuri cu pene, sau din panouri de lemn casetate halucinant, și privirile ațintite hipnotic pe zenit. Adică a rămas bănățean și în ceea ce privește obstinația, tenacitatea aceea molcomă și definitivă, și în ceea ce înseamnă goana după absolut, captivitatea mistică în idealitate, oricum ar fi ea camuflată pentru privirea vulgară. Și iată cum a început un implacabil circuit al telefoanelor! Silviu Oravitzan sună și mă somează blajin să-i trimit textul, îmi prezintă argumente irefutabile
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
loc, în dialogurile lui cu Mircea Bențea: "Aș fi copiat de dimineață pînă seara liste de inventar". Altundeva: Dacă viața obosește? Îi obosește numai pe cei născuți din greșeală și pe cei care fac ce nu li se potrivește. Ceea ce înseamnă pe foarte mulți. Cine s-a născut să stea la un ghișeu?). Pe ceilalți, pe învingători, pe oamenii cu inițiativă, pe luptători efortul îi însuflețește. Viața e mediul și stimulentul lor". Cu Caragiale se petrece, însă, un lucru paradoxal. El
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
Teatrul lumii devine, astfel, un teatru al limbii. Cu cît mai consistentă lumea, cu atît mai iluzorie lumea. Realul e depășit doar prin excesul de real. Limbajul, prin pulverizarea comunicării. Dincolo de aceste excese să se găsească, oare, adevărul?! Dacă adevăr înseamnă conștiință euforică a iluziei, răspunsul e afirmativ. Oricum, adevărul nu e un dat, ci o continuă experiență (experiență a ratării lui) și un permanent exercițiu. În nici un caz, însă, adevărul nu implică o experiență dureroasă: Caragiale scrie dintr-un impuls
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
Pătură socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă", tra, la, la. (În dicționar nu există cuvîntul căcat, există numai caca, subst. în limbajul copiilor.) Am pus în cursive neomogenă fiindcă-mi plac italicele - aduse din Italia -, ele însemnînd latinitate, adică una din caracteristicile profund nocive ale păturii. Ce dăunează grav sănătății. Rezultă că rușii sînt latini. Astfel, deși el însuși un mare gînditor și deja împușcat de Fanny Kaplan, părintele uluitoarei revoluții care-a trimis milioane de oameni
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
sunt aici. Cândva, am patinat și eu pe lacul ăsta. Doamne, cât de mult e de-atunci! Parcă au trecut o sută de ani. O întrebă apoi pe Miriam-Lieba: - Cine e tatăl dumitale? - îl cheamă Calman Iacobi. - Iacobi, spui? Asta înseamnă "nepoții lui Iacob". Acel Iacob care l-a lipsit pe Esav de drepturile primului născut. Miriam-Lieba rămâne tăcută. - Am învățat odinioară... da, am învățat. Dar n-am mai deschis de mult Biblia. Nu știu de când n-am mai intrat într-
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
în limba română? Însă aproape toți antologatorii noștri de poezie religioasă caută, în mod paradoxal, puncte de sprijin mai devreme. Florentin Popescu nu merge totuși mai departe de Petru Cercel (care nu a scris în limba română) și Varlaam, ceea ce înseamnă aproape un secol înainte de Psaltirea lui Dosoftei din 1673. Ion Buzași riscă o revendicare și o ancorare istorică surprinzătoare: Niceta de Remesiana, de pe la începutul secolului al V-lea, când nu existau nici popor român, nici literatura română. Ar fi o
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
cumpărat de domnul Sașa pentru juninci, fie interzise, precum jindul mamei lui Onufrie după ficatul crud de rață, își face loc o dorință cît se poate de normală: să știi trecutul tot, așa cum a fost. Doar că trecutul nu mai înseamnă nici el altceva decît niște oase uscate ca tămîia, care încep să se macine. Din două camere ale aceluiași hotel, se vede foarte diferit. În una stă domnul Maeriu, reprezentantul oficial al foștilor deținuți politici, un bun naiv crezînd sincer
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
azi provocatoare, extrem de utilă pentru publicul larg, dar și pentru aspiranții beletriști care pleacă de la prezumția că literatura română începe cu ei. Dincolo de delirante inventare ludice, de improvizația epatantă și programaticul elan demolator, avangarda românească, prin noul frison indus, a însemnat schimbarea la față a sensibilității și conștiinței artistice românești, sincronizarea și internaționalizarea acestora. Avangardismul a fost poate cea mai revoluționară înfăptuire după momentul Eminescu, ceea ce și demonstrează cartea lui Nicolae Bârna, prin virtutea ei de aide-mémoire al unei aventuri literar-artistice
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
în secția condamnaților pe viață din penitenciarul Rahova îi putea veni doar unui ziarist cu sensibilitatea și atenția la nuanțe ale lui Eugen Istodor. Filmele de acțiune, legendele urbane, versurile manelelor pot da celor de afară o reprezentare a ceea ce înseamnă viața într-un penitenciar de mare siguranță. O viziune care, fără a fi falsă, nu este nici completă. Filmele despre închisori și poveștile care răzbat în lumea de afară au menirea să șocheze. De aceea ele focalizează aspectele excentrice, experiențele
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
este extrem de periculos. Nu vreau să emit o listă de nominalizări, nu vreau să discut aici ce a rămas necuprins, ce lucruri importante din anul teatral 2004 nu se regăsesc nicicum. Ar fi fără sfîrșit și neproductiv acum. Asta nu înseamnă că nu sînt foarte multe de spus. La urma urmelor, fiecare are lista lui. Important este, pentru teatru și pentru artiști, ca un juriu să funcționeze ca o echipă, să opereze judecățile astfel încît marja de eroare să tindă spre
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]