7,771 matches
-
corecte dacă nu le folosești axiologic. Mă tem că M. Duță nu sesizează importanța accentelor. Un bun medalion Șerban Foarță nu ne spune însă nimic despre eseistica acestuia, dar nu știm cui să reproșăm acest aspect întrucît articolul - am aflat întîmplător - nu e scris de cine e semnat. Mira Feticu îl amețește pe Emil Hurezeanu făcîndu-l coleg de generație cu Dinu Flămînd, Stan Velea apreciază la superlativ un volum despre Urmuz și despre avangarda literară românească scris de Zdzislaw Hryhorowicz, nimic
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
anii 1937-1944, e singurul loc unde, pe lângă un jurnal de călătorie la Karlsbad, din 1937, avem un jurnal propriu-zis din viața culturală a Iașilor și a Bucureștilor în 1939-1940. Mihail Sadoveanu apără aici masoneria de învinuirile lui A. C. Cuza, întâlnit întâmplător în trenul spre Iași (p. 273), relatează despre preocupările sale pentru adoptarea normelor ortografice la Academie și despre implicațiile involuntar anecdotice în comitetul de direcție al Teatrului Național. Cel mai tare îl supără zarva scriitorilor pentru acordarea unor pensii, întotdeuna
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
mai atîrnă, cîtva, unul de altul. Al Lukianei e o lungă epistolă, destul de ocolită, un schimb de întrebări și răspunsuri cu Boris Blum, cunoscut de la grădinița de partid, fost prim coleg de bancă din clasele mici (nimic nu e mai întîmplător decît această-ntîie ,însoțire"...), ajuns chirurg în Israel. El e tehnic, exact, avizat, ea capricioasă, sentimentală, scoțînd din fiecare frază oscioarele unui animal viu, care-a ajuns ,machetă" la Antipa. În fapt, romanul e un joc de-arhitectură (profesia lui Caesar
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
Bagaj... se prezintă ca o transcriere a ,caietului negru", unde se mărturisește bizarul Ramses, ucis de ,Omul cu ciocul de aramă". În Pensiunea doamnei Pipersberg, Ferdinand Sinidis, mut până atunci, o nouă ipostază a personajului din primul roman, se întâlnește întâmplător cu scriitorul; în urma unui accident, ,omul cu joben", adică Ferdinand Sinidis, își recapătă vorbirea și, odată cu ea, memoria, reconstituindu-și o identitate pulverizată și chinuită. Autorul însuși gândește cu ajutorul mărturisirilor lui Sinidis proiectul unei cărți, în prezența personajului pe care
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, revistei de științe politice Polis și Institutului de Studiere a Ideologiilor, în parteneriat cu Editură Institutul European din Iași și cu diferite instituții publice și ale societății civile. În mod deloc întâmplător, proiectul a fost lansat pe data de 26 ianuarie, o zi în care, în timpul regimului comunist, românii erau asaltați de mesajele propagandistice întructât era ziua de naștere a dictatorului. Proiectul a fost conceput pe două componente. Prima este cea a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ceea ce înseamnă o concentrare mai mare a votanților din nucleele de simpatizanți ai partidelor; de asemenea, la alegerile europene putem să sesizam o imagine a unui întreg mandat de conducere pentru un lider de partid, câtă vreme ele se organizează, întâmplător, la peste 4 ani de la preluarea conducerii partidului (Mircea Geoana avea, la momentul alegerilor europene din 2009, peste 4 ani vechime în fruntea PSD, unde fusese ales în 2005, același lucru fiind valabil și pentru Ponta - alegeri europene în 2014
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
un unicat. Snobi mai mult ori mai puțin notorii îi constelează contextul biografic, uneori chiar cu destul ,succes". Nu mai departe decît un apropiat amic al său, Rudolf Uhrynowschi, ilustrează clasa. Ziarist și diplomat, acesta sosește la Paris în 1921 (întîmplător, anul ,de maximă mizerie și criză sufletească" al lui Mateiu!), neacceptînd decît o gazdă princiară, indiferent cît ar costa: , Citim în memoriile faimoasei Liane de Pougy (Mes cahiers bleus, Plon, Paris, 1977, p. 149)", fostă dansatoare-mimă la Folies-Bergčres, iar în
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
fost folosite pînă la oboseală, cînd a fost încercat pînă și imposibilul, prozatori și compozitori, laolaltă, cred cu fermitate că numai amănuntele vor conferi de acum încolo merit acelor opere importante în genul romanesc ori simfonic. Și nu e deloc întîmplător că la unii autori de romane aceste amănunte sunt de natură muzicală, așa cum (prin rezonanță?) la anumiți compozitori (nicicum neglijabili), o sumă întreagă de detalii sunt redevabile lumii epicului. Poate că de aceea există scriitori prinși de formele, genurile sau
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
însușirile acesteia s-au manifestat în scrisul d-sale cu anticipație. Din care motiv cartea are mai puțin alura unei diagrame febrile a interiorității, a unei căutări acute de sine cît a unei cronici. Cronica unei epoci sinuoase, dramatice (nu întîmplător dl. Martinescu afirmă că dacă cineva ar dori să plăsmuiască o epopee a prezentului, un soi de pandant al Iliadei, aceasta ar trebui să se intituleze Sinistroziada!) în care mascarada propagandei comuniste nu se da în lături, între altele, de la
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
lui Ponta, "este o încercare penibilă de atac de campanie, prin urmare nu răspund. Nu voi face declarații legate de religie în campania electorală, pentru că nu mi se pare corect, mai ales că România este un stat laic și nu întâmplător în Constituție sunt articole privind egalitatea în drepturi indiferent de religie și etnie". Și mai important, în acea perioadă a existat și o reacție a Bisericii Ortodoxe Române care a cerut candidaților să nu folosească chestiunile religioase în campania electorală
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
respectivului sejur. După ce presa a descărcat informațiile de pe respectivul blog, contul de pe wordpress.com a blogului a fost șters. Elenă Udrea a ieșit la atac, acuzând că ar fi fost filata de serviciile secrete într-o vacanță privată la Paris. "Întâmplător, în acel weekend, trei femei având o relație bună de amiciție erau la Paris, au fost fotografiate în mod profesionist. Este evident pentru toată lumea că e vorba de un filaj al serviciilor secrete, care s-au obosit pe cheltuiala statului
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cărților sînt permise oricâte iubiri - și să încerc să vă fac și pe dvs. să vă îndrăgostiți de ea. Nu uitați: sîntem într-o lume în care nu există păcat sau, dimpotrivă, în care orice păcat e cu putință. Nu întâmplător, cartea pe care am scos-o astăzi din raft se numește De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii în poezia lumii. Într-adevăr, este o carte de poezie. Dar este una cu totul neobișnuită. Uitați-vă, mai întâi, cât de frumos arată
Cum să bârfim despre cărți? by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/10713_a_12038]
-
tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai da-o, fie științific, fie metafizic, fie filosofic, în general (chiar și în abordarea materialist dialectica), greu de vorbit! În istoria gândirii omenirii, doar doi înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc (ci tu fii acuma cu luare aminte)/ Câte drumuri se pot gândi spre-a afla adevărul:/Unul, că este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
precum a atâtor personagii la care a dat viață pe scena teatrului din Râmnicul Vâlcea? Îmi reamintesc de obținerea premiului întâi pe țară la concursul de teatru ce a avut loc la teatrul din Lipscani, cănd împreună cu tot juriul-din care întâmplător făceam parte-ne-am dus în culise să felicitam interpreții. Ne-am întâlnit cu Kirițescu, autorul Gaițelor, care venise destul de sceptic la spectacol și l-am auzit spunându-i lui Zinelli: Așa l-am imaginat eu pe Mircea, așa cum l-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Wagner, Einstein, Strauss, Rubens, Rafael, Borohov, Perez, Lalo, Keppler sau Chopen... De aceea, când mi-a fost prezentat domnul Itzhac Smetana, un agricultor vârstnic din câmpia Heferului, nu mi-am făcut nici o iluzie întrebându-l dacă nu cumva, cu totul întâmplător, are vreo legătură cu compozitorul Smetana. Da , a răspuns el pe tonul cel mai firesc. Bedrich Smetana a fost străbunicul meu... Itzhac Smetana s-a născut în anul 1923, în Cehia și a ajuns în Eretz Israel în 1939. Povestea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
locul într-o serie, alături de a se supăra și a se înfuria, de mai noile a se agita și a se enerva, de popularul a se oftica. Două inovații familiare asemănătoare - a se panica și a se isteriza -, ilustrînd nu întîmplător același tipar de construcție cu reflexiv, nu sînt înregistrate de DEX (nici de noul DOOM, în care a fost cuprins doar nereflexivul cult a panica). Din păcate nu mai sînt la modă nici expresia familiară a-l apuca pandaliile, nici
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
s-ar găsi suficiente exemple comparative la Mircea Eliade, G. Călinescu, Cella Serghi, Radu Tudoran, Ury Benador și alții, nu prea mulți. Trimiterea cea mai frecventă se făcea în perioada interbelică la Ela din Ultima noapte de dragoste.... Nu e întâmplător că Anton Holban voia să-și intituleze, în prima intenție, romanul O moarte care nu dovedește nimic după titlul unui capitol din romanul lui Camil Petrescu: Între oglinzi paralele. Stilul analizei e însă diferit, nu fără un ingredient de misoginie
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
se tăvălise în pat cu colega ei de cameră, o chinezoaică din Taiwan, numai după un fir de păr drept și lung-lung și negru-negru, cum e la ei, găsit pe partea ailaltă a pernii, când, găsind-o singură, - Miriam fiind întâmplător plecată, - țipase, zgândărindu-l, de fapt ea dându-i ideea... Africa și Asia la un loc, poftim! - pufnea Pavelescu - se putea spune că băiatul poseda acum două continente, plus Europa. întorcându-se spre mașină, se gândea la treicraidelarăsărit prin ninsoarea
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
iertări de cerut. Sylviei Plath, în primul rând, și cititorilor României literare în al doilea. Acum ceva timp, parcă, am scris "de bine" despre al doilea film al neozeelandezei Christine Jeffs, Sylvia (2003). Un lungmetraj pe care l-am revăzut întâmplător de curând și în fața căruia am trăit șocul pierderii temporare a flerului. Prima dată îl văzusem pe bucăți și mi se păruse "potabil", acum cu greu am răbdat până la sfârșit, spumegând la intervale de cinci minute. Pot să îl cauționez
O scuză și două noutăți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10952_a_12277]
-
și populează lumea cu personaje (și persoane) traversând crize, autorul le dă voie să-și reconstruiască, autonom, mediul. Și de aici iese orice, numai mizerabilism nu. Dan Sociu e, neîndoielnic, la fel de traductibil în engleză pe cât e Andrei Codrescu - și nu întâmplător - în română. Ciclul intitulat chiar Cântece eXcesive (al patrulea și ultimul) se prezintă, dincolo de cele spuse până acum, ca un tur de forță bine întreținut. O dată cu el, nu departe de mijlocul acestei cronici, concluzia decurge fără inhibiții: Sociu e un
Cântece eXcelente by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11026_a_12351]
-
ar supraviețui mai mulți, relatările lor nu s-ar contrazice? Evident că nu. Harry Potter nu a înțeles, în toată măreția ei, moartea lui Dumbledore, nici cine l-a ucis și nici din ce motiv. Să nu uităm că - nu întîmplător - în clipele acelea, Harry Potter era împietrit în propriu-i trup, adică în prejudecățile-i de neclintit și apoi înfășurat în manta-i care îl făcea invizibil (cu prejudecăți cu tot) chiar și pentru sine, chiar și în proprii săi
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
visului este trezirea. 2432. Absolutul abundenței este disperarea. 2433. Absolutul sărăciei este lăcomia extremă. 2434. Absolutul virtuții este umilința. 2435. Absolutul abstinenței este normalitatea. 2436. Absolutul abuzului este consecvența dusă la paroxism. 2437. Absolutul accidentului este evenimentul primordial unic și întâmplător: Dumnezeu. 2438. Absolutul războiului este victoria înfrângerii. 2439. Absolutul alpinistului este dorința de a-și escalada propria sa moarte. 2440. Absolutul absurdului este exactitatea într-o lume iluzorie. 2441. Absolutul dorinței este sfârșitul speranței, precum absolutul speranței este sfârșitul dorinței
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dintre orânduiri pentru că pune omul și interesele sale majore mai presus de orice”. Convingerea asta șio formase de mai mult timp, însă peste citatul ăsta care îi aparținea lui Ceaușescu dăduse, de curând, răsfoind o broșură pe care o găsise întâmplător în podul casei, o cuvântare la una dintre plenarele Comitetului Central al Partidului Comunist Român. O cărticică prăfuită, cu paginile îngălbenite de trecerea timpului și coperțile roase de carii, dar care, considera el, conținea adevăruri de netăgăduit. și-ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
noroc pe acest nou drum! Doamne ajută! INTERVIUL numărul DOI cu domnul general(r) Dr. EMIL STRĂINU Domnule general, în afară de faptul că ne cunoaștem din copilărie, având același mentor spiritual, pe tatăl meu, profesorul de istorie Ion Tudorache, avem, nu întâmplător, și aceeași pasiune pentru INSOLIT, pentru LUMEA PARALELĂ care ne înconjoară și ne însoțește, cunoscută de unii și ignorată de publicul larg. Se pare că un posibil destin „de călăuză” în această viață, ne face să vorbim, în scrierile noastre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dezbaterea morală nu se oprește aici. Doctorul Vasile îi deconspiră lui Tică o logică ascunsă a lui Nicolae, aceea că, dacă va fi omorât el, anchetatorul (cum de altfel se va și întâmpla), se va dovedi că Moise nu murise întâmplător, într-un accident, ci pedepsit cum se cuvine prin legea morală, căci altfel risca să fie transformat în victimă compătimită. Demonstrația este că Nicolae, cu toate complicațiile lui morale, e un labirint fără ieșire, ca orice om: ,omul este un
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]