3,412 matches
-
sunt contribuțiile lor la bugetul și la prestigiul internațional al Uniunii. Europarlamentarii români, cel puțin, încă mai suferă de sindromul complexului de inferioritate în ședințele de la Strassbourg. Firește, sunt influențați și de atmosfera politică oscilantă și confuză din țară. La întemeierea cererilor țărilor candidate la integrare ori la deciziile de amânări în discutarea amendamentelor Federației Ruse la inițiativele organizațiilor vestice de extindere spre Est intervin adesea factorii geopolitici. Crizele se măsoară și prin barometrul echilibrului cu dezechilibrul puterilor. Dacă în deceniile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
asemănătoare, dar indica apariția altor nelegiuiri, precum violarea soțiilor de către soți, abuzarea sexuală a copiilor de către părinți sau educatori, pornografia care demistifică relațiile de dragoste, înlăturând accesoriile romantice, morale și ideale ale ei. La acestea se adaugă respingerea idealului de întemeiere a unei familii. Fetele și băieții trăiesc împreună, fără intenția de a se căsători, sunt "colegi de cameră cu sexul inclus în chirie". (12, p. 123) Libertatea are întâietate față de comunitate, față de familie și chiar față de natură. Sunt alte cuvinte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
originile dezastrelor sociale și ale descompunerii oamenilor sunt vechi, chiar foarte vechi. Dar nu în sensul unei "istorii distructive" trebuie să fim îndrumați, chiar obligați să acceptăm că distrugerile revărsate peste noi din 1989 încoace erau inerente. Firește, au unele întemeieri și mențiunile despre cei din "eșalonul doi", care s-au înscăunat în posturi înalte după 1989, "ascunși" ori "deghizați" în unii din democrații actuali. Falimentările și demolările industriilor sunt foarte asemănătoare cu actele de sinucidere. Or, puțini din "foști" au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
b) oprirea Rusiei din realizarea obiectivului ei de a lua locul Bizanțului vlăguit în confruntările cu occidentalii, în luptele cu arabii, turcii, bulgarii și sârbii prea nerăbdători de mărire; (c) cam tot în acele timpuri a avut loc "descălecarea", adică întemeierea statală a Munteniei de către (cumanul, de origine türk, susține N. Djuvara, în opoziție cu alți istorici) Basarab I, coborât din Țara Făgărașului în jurul anului 1330, care a așezat capitala la Câmpulung, și a Moldovei de către Dragoș mai întâi, apoi de către
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și, concomitent, a adevărului. Miza scrierilor lui Benjamin nu ține doar de filozofia istoriei sau de filozofia culturii (deja un termen impropriu în cazul său), ci de o metafizică în care experiența religioasă sau cea filologică își găsesc locul și întemeierea. În cadrul acestei metafizici, teologia mesianismului iudaic și, deopotrivă, fervoarea gestului revoluționar devin „deducții transcendentale“ ale fizionomiilor modernității. O a doua precauție vizează circumscrierea obiectului: experiența urbană. Este greu de definit statutul „orașului“ în textele lui Benjamin. Nu este vorba, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
voi analiza mai jos pot să ilustreze această problemă. În apogeul puterii, legea devine nescrisă, iar încălcarea ei este urmată de o ispășire resimțită ca destinală. Manifestarea nemijlocită a violenței mitice este, conchide Benjamin, de același tip cu cea a întemeierii dreptului. Exterioritatea mitică, tradusă ca acțiune teribilă, neînțeleasă a destinului, nu rupe circularitatea dreptului, nici logica lui relațională. Un ultim punct de inflexiune al textului este marcat de modul în care Benjamin face să survină un concept al violenței pure
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mitul libertății individuale 56". Deși obligat să nu se amestece în viețile pământenilor, eroul este liber să își aleagă destinul, lucru pe care îl și face, când (în Superman II) renunță la puterile supranaturale și alege să fie muritor, în vederea întemeierii unei familii fericite cu tânăra Lois. Superman este pe cale să ilustreze un alt mit american important (acela al dragostei romantice și al vieții de familie), când își dă seama că misiunea sa eroică nu s-a încheiat și că planeta
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
iudaic, menționând bogatele daruri pe care regina din Saba i le trimitea regelui Solomon în secolul al X-lea î.C. 2. Cunoașterea și situația spațiului arab în perioada expansiunii arabe (sec. VII - XIV) Procesul expansiunii arabe declanșat imediat după întemeierea statului arab de către Mahomed în anul 630 d.H., a condus la teritorializarea rapidă sub hegemonie arabă (în doar câteva decenii), a unor imense spații din Orientul Apropiat, nordul Africii, peninsula Iberică. În acel moment arealele în cauză erau prea puțin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
bradul să fie prezent În toate sectoarele literaturii populare: legende, balade, colinde și În toate creațiile spirituale legate de străvechiul fond mitologice al poporului român. Un alt arbore considerat sacru este și paltinul. Tema favorită a legendelor românești legate de Întemeierea de mănăstiri sau sate este tema copacului arătat În vis. Un asemenea arbore are și valențe magicoapotropaice, căci simpla prezență a paltinului alungă duhurile rele. Într-o versiune a legendei potopului românesc, toaca din paltin este cea care alungă demonii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de satisfăcător o varietate atât de mare de fapte. Darwin era însă de acord că în științe cum sunt cele experimentale susținerea unei ipoteze cu asemenea argumente va fi socotită nesatisfăcătoare. El nu obosea să sublinieze că cerințele privitoare la întemeierea explicațiilor teoretice trebuie să fie adaptate naturii specifice a obiectului cercetării. Nu este rezonabil să ai aceleași exigențe față de o ipoteză care urmărește o explicație unificatoare a faptelor istoriei naturii ca și față de ipoteze privitoare la o anume regularitate, care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cauzele cele mai probabile ale unor extincții în masă. Și totuși ipoteza catastrofistă a lui Alvarez, pe care Gould a susținut-o de la început pe temeiul acordului ei cu ideea echilibrelor punctuate, a primit cu timpul o tot mai solidă întemeiere empirică, mai întâi prin măsurători chimice și ulterior prin descoperirea unui crater uriaș, datând din acea perioadă, în peninsula Yucatan din Mexic. Ceea ce a reprezentat o puternică susținere pentru ideea că momente-cheie în evoluția vieții pe pământ au fost legate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aduse la viață instantaneu prin fiat, omul a fost creat în mod separat prin procese care nu operează niciunde în universul natural - trebuie să fie respins. Mai mult, se încearcă să se arate că această reprezentare a primit astăzi o întemeiere științifică. Științei darwiniene îi este opusă așa-numita „știință a creației“. Un cunoscut propagator al „creaționismului științific“, H.M. Morris, exprima foarte bine cele mai categorice luări de poziție de acest fel, scriind: „Ideea că evoluția ar fi un fapt probat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Mr C. Darwin) în care teoria lui Darwin era comparată cu teoria evoluționistă a bunicului său Erasmus și cu cele ale lui Buffon și Lamarck. Nu trebuie să ne mire că un spirit cu înclinații speculative, lipsit de interes pentru întemeierea empirică a teoriilor, a ajuns la o concluzie defavorabilă evoluționismului bazat pe ideea selecției naturale. Aceasta cu atât mai mult cu cât Butler nu s-a putut sustrage impresiei că noua teorie a evoluției, în contrast cu cele anterioare, conferă o însemnătate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
naturii, pe baza numeroaselor lecții desprinse din succese și eșecuri, ci prin confruntarea acestor explicații cu norme metodologice pretins universale, pe care un filozof le-a extras din considerarea unor episoade ale istoriei fizicii teoretice. În acest fel se încearcă întemeierea concluziei că cercetătorii darwinieni ar fi prezentat unei audiențe mai largi „o filozofie a naturii“ drept știință empirică. Și alți autori au exprimat îndoieli cu privire la calitatea științifică a teoriei darwiniene a evoluției speciilor invocând un concept „tare“ al științei. În
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin raportare la aceste rezultate. Fiecare dintre părți poate spera că propria argumentare va convinge. Nici uneia nu i se pare convenabil să admită că se confruntă aici crezuri opuse care, prin însăși natura lor, nu sunt susceptibile să primească o întemeiere obiectivă și, prin urmare, să câștige adeziunea oamenilor pe o cale pur rațională. 3. Poate fi combătută religia de pe pozițiile științei darwiniene? Darwin a fost excedat, uneori exasperat, de invocarea teoriei sale în sprijinul unor viziuni filozofice ostile credinței religioase
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu vederea ceea ce le desparte în mod fundamental. El critică, prin urmare, angajarea cercetătorului naturii în întreprinderi de genul „creaționismului științific“ sau al „proiectului inteligent“, drept expresii ale convingerii greșite că religia ar putea și ar trebui să primească o întemeiere științifică. „Eu susțin însă că credințele religioase ar trebui să-și găsească justificarea pe bazele solide ale credinței și revelației, și nu pe cunoașterea științifică, care tocmai prin natura ei nu este niciodată definitivă sau etern validă.“ În opoziție cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
universul natural și conferă sens tuturor lucrurilor, drept un adevăr de nezdruncinat. Ca și Ayala, McMullin, susține însemnătatea unei distincții clare între credința religioasă și știința naturii, respingând „creaționismul științific“ și „proiectul inteligent“, drept încercări neavenite de a oferi o întemeiere științifică religiei. În acord cu Ayala, McMullin ia distanță față de acceptarea literală a cosmologiei Vechiului Testament, ca parte integrantă a credinței creștine. El reia argumentul, pe care îl găsim deja la Galilei, că rațiunea naturală, al cărei exercițiu produce știința
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Søren Kierkegaard, bunăoară, opunea frontal credința rațiunii, cumoașterii obiective, științei. Pentru el, problemele adevăratului creștin nu au nimic comun cu cele care solicită exercițiul rațiunii, în particular al gândirii orientate spre cunoaștere. Nu numai că religia nu poate primi o întemeiere rațională, dar ea nu are nevoie de o asemenea întemeiere. Kierkegaard sublinia cu insistență că religia și rațiunea orientată spre cunoaștere se plasează pe planuri diferite, care nu se pot intersecta. Iar Ludwig Wittgenstein, care a fost influențat în această
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Pentru el, problemele adevăratului creștin nu au nimic comun cu cele care solicită exercițiul rațiunii, în particular al gândirii orientate spre cunoaștere. Nu numai că religia nu poate primi o întemeiere rațională, dar ea nu are nevoie de o asemenea întemeiere. Kierkegaard sublinia cu insistență că religia și rațiunea orientată spre cunoaștere se plasează pe planuri diferite, care nu se pot intersecta. Iar Ludwig Wittgenstein, care a fost influențat în această privință de către Lev Tolstoi, considera că singura temă a gândirii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
problematic că ele sunt reprezentări care aparțin unui alt orizont decât cel al cunoașterii științifice, în limbajul lui Maynard Smith că ele sunt „mituri“. În timp ce știința se interesează exclusiv de ceea ce este real sau posibil, reprezentările globale au drept finalitate întemeierea și susținerea unui anumit sistem de valori. Cât de neproblematică ar fi, în principiu, această distincție, multe controverse își au sursa în incapacitatea de a o trasa cu acuratețe. Bunăoară deoarece separarea netă a oamenilor de celelalte ființe vii a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
român (cu numeroși evrei în componență!) era antisionist și această atitudine credem că avea o singură cauză și anume aceea că „sionismul” era o mișcare BURGHEZĂ evreiască ce a apărut în Europa la sfârșitul sec. XIX și care milita pentru întemeierea unui stat evreu pe teritoriul Palestinei. Cu voia sau fără voia comuniștilor români sau de aiurea, la 14 mai 1948 a luat ființă statul Israel. ” e. „Tov. Herșcovici Zigu a ridicat critici asupra tov. Elena Zelinescu Cum luptele intestine pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dezintegrează dintr-odată orice solidaritate europeană, fapt demonstrat de exacerbarea naționalismelor și de rivalitățile din acest moment dezlănțuite cu privire la colonii, piețe, materii prime, "spații vitale". La polul opus al naționalismelor, al căror caracter războinic se manifestă din ce în ce mai mult, visul de întemeiere a Statelor Unite ale Europei, care apăruse sub formă ectoplasmatică în "utopiile" secolului al XVII-lea (William Penn, abatele de Saint-Pierre) sau "proiectul păcii perpetue" al lui Kant capătă consistența unui sistem de idei în care se îngemănează emanciparea naționalităților, democrația
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ei s-a făcut un an mai târziu, la 17 ianuarie 1881. Această amânare se explică în special prin „influența nefastă a capitalului străin, care, de teamă că produsele lui ar putea fi concurate de cele indigene, s-a opus întemeierii întreprinderii respective”. Cele mai importante articole ale legii stipulau următoarele: societatea era obligată să înființeze în țară, în termen de trei ani, o fabrică modernă de producție a hârtiei; statul român ceda gratuit și pe veci o suprafață de 10
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
principesei Alexandrina G. Cantacuzino, pe care l-a ținut în fața delegatelor din toată țara prezente la întrunirea anuală ce a avut loc la sediul SNFOR, pe data de 12 iunie 1920. „...anul ce încheiem a adus un progres însemnat cu întemeierea unui nou Institut la Vaslui și propășirea din ce în ce mai mare a școlilor noastre însă vădit este că nu în toate județele am ajuns a aduce aceleași servicii și în genere pare să fie o tendință generală ca județele să se bizuie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
după 23 august ea și-a intrat în toate drepturile prevăzute de legile privind funcționarea organizațiilor obștești sau politice. Potrivit explicațiilor oferite de Dicționarul explicativ al limbii române, sionism mișcare apărută la sfâșitul sec. XIX, la baza căreia stătea ideea întemeierii unui stat evreiesc pe teritoriul Palestinei. După cum se știe, această mișcare a avut un larg ecou în rândurile evreilor de toate condițiile sociale, prin urmare, biroul de eliberare a pașapoartelor din cadrul poliției vasluiene (și nu numai!) era luat cu asalt
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]