4,649 matches
-
văzduh! încât uneori surd și mut de ne-nțelegere, te întreb nedumerit: omule, de unde vine cuvântul?! Pâinea e cuvânt, lumina, la fel, ura și întunericul cuvinte sunt... Cuvinte care vindecă și cuvinte care ucid, cuvinte care luminează și cuvinte care întunecă... Dată ne-a fost înspre rostirea lor gura aceasta și limba maicii care ne-a născut. Fiecare pasăre pre limba ei piere și noi, oamenii, asemenea suntem... Nevoia de-a rosti cuvinte este una dintre cele mai fierbinți și necesare
NICOLAE NICOARĂ-HORIA de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346370_a_347699]
-
Eugen în urma discuției avute cu soția acestuia, întreaga natură este descrisă ca un inamic al eroinei, căpătând puteri supranaturale și fiind personificată: ,, Orizontul părea ca un tăvălug ce se prăvălea peste ea, zdrobindu-i visele cu violență fulminantă, soarele se întuneca cuantificat, iar căldura sufletului se scursese din ea asemenea apei deșertice desecate de firul mărunt al nisipului, pe cât de pervers, pe atât de primejdios”( p. 25).1 O altă descriere frumoasă, ce-i drept, cam concupiscentă însă, regăsim și în cadrul
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
când au auzit despre moartea prin infarct în tren în 1974 a rectorului C. Daicoviciu” . „Daicoviciu era privit cu mare admirație și fascinație. Era iubit de către studenți pentru că a declarat acest că ține la studenți. Daicoviciu are și o parte întunecată din punct de vedere politic, dar ca rector a creat o instituție: Instituția rectoratului universității. Niciodată în timpul regimului comunist universitatea nu a fost ferită de imixtiunile politice din afară ca pe timpul lui. Era omul regimului și protejat. A făcut atâtea
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
de tot norii s-au desfăcut puțin și a apărut o steluța plină de lumină, apoi o altă despicătura între nori și o alta steluța, minunea se repetă de câteva ori apoi norii se închiseseră iar cerul deveni atât de întunecat. Mă simțeam atât de singur înfășurat în întuneric și răceală, m-am hotărât să mă întorc spre casă, așa abătut și nemângâiat cu gândul că mâine va fi la fel, dar undeva în lăuntrul ființei mele duceam aș zice acea
AMINTIRI DIN NOAPTEA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348452_a_349781]
-
Părinți subliniază faptul că trebuie evitat proiectarea propriului tău psihism asupra celuilalt. Trebuie să-l înțelegi pe celălalt într-o deplină lepădare de sine, până când ajungi să afli în el chipul lui Dumnezeu. Atunci descoperi cât de mult poate fi întunecat, deformat acest chip de către puterile răului. Atunci poți vedea inima omului ca loc în care binele și răul, Dumnezeu și diavolul, duc o luptă neîncetată. În această luptă trebuie să se intervină nu prin forță exterioară, care nu poate duce
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
la sfârșitul cărții lui Iov și am citit cu uimire că Dumnezeu S-a aprins de mânie împotriva lor. Lui Iov, Dumnezeu îi spune: „Vorbirea ta a fost necugetată: - ai vorbit împotriva Mea - ai vrut să nimicești dreptatea Mea - ai întunecat planurile Mele ” Iov 38:2,40:2,8 . Totuși, celor trei le spune: ”N-ați vorbit atât de drept despre Mine, cum a vorbit robul Meu Iov” Iov 42:7. Acum, dacă vorbirea necugetată a lui Iov pare dreaptă comparativ
IOV de RODICA STOICA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345112_a_346441]
-
Noica scrie: „O națiune se poate educa printr-un om - Eminescu - și chiar printr-un singur cuvânt - intru”. Iar afirmația să culminativa este aceasta: „Cu numele lui magic deschidem toate porțile spiritului.” Închei spunându-vă că unii dintre contemporanii ceasului întunecat de astăzi au pierdut cheia. Dacă au avut-o vreodată. Cu plecăciune, Pompiliu Comșa Referință Bibliografica: Gânduri despre Eminescu / Pompiliu Comsa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 745, Anul III, 14 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Pompiliu Comsa
GANDURI DESPRE EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345155_a_346484]
-
comunistă nu a funcționat fără reproș și că în ciuda oricăror eforturi ale unui sistem evident demonic, ce desfășura forțe gigantice spre a distruge omul ca persoană, aceasta nu s-a reușit. Scânteia de divinitate din fiecare și de a fost întunecată nu a putut fi ucisă. Dată fiind situația cu totul particulară a închisorii Pitești, în timpul cutremurătorului experiment al reeducării, ajutorarea și mila pentru semen capătă alte forme de manifestare decât cele obișnuite.Acolo faptă creștină putea deveni și o lovitură
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
mi-a raspuns cu zâmbet discret în colț gurii.Am strâns bagajele și am coborât.. În holul de jos ,Străină m-a atacat scurt.-.-Hai tinere că pierzi trenul ... și trebuie să mă întorc singură de la gară, până nu se întuneca deabinelea.. - Păi să mergem. Mi-am agățat cureaua sacoșei pe umăr și am pornit spre gară.. Pe scurtătură era destul de aproape.. Pe drum am îngăimat numai câteva cuvinte..toate legate de posibilitatea de a ne mai întâlni la o cafea
DESTIN DE FEMEIE.OANA. DESPARTIREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345179_a_346508]
-
uneori, le-a fost potrivnice. Să accepte că există adevăruri care nu țin seamă de deosebirile dintre rase, clase, sexe, și că toți oamenii pot cunoaște aceste adevăruri și pot fi edificați de ele. * -Repede a trecut timpul! S-a întunecat ... -Acum observ și eu. Ne-am luat cu cititul și timpul s-a derulat de pe mosorul vremii croșetând cămașa nopții. -Nu se dezminte poetul din tine. Între timp Constantin s-a ridicat de pe fotoliu și a ieșit în holul apartamentului
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
văzuse la un prieten zilele trecute o trișcă cu care șuiera imitând strigătele câinilor enoți, așa că își propusese să facă și el una asemănătoare... Puțin după-amiază începu să adie vântul, apoi începu să bată dinspre ruși din ce în ce mai tare, cerul se întunecă dintr-o dată acoperindu-se cu nori negri în tunete și fulgere tot mai dese.Începu o ploaie rece , cu stropi mari că nu se mai vedea nimic, dispăruse ca prin farmec pădurea cu tot ce-l înconjura. Ploua cu frig
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
parcă o frică instinctivă, încât te întrebi ce cauți acolo. Doar împăratul mai lipsea ca să reînvie atmosfera istorica a acelui loc milenar, căruia revoluția populară i-a stricat socotelile. Imaginați-vă, chiar și locuitorul cel mai înapoiat din orice colț întunecat din Nordul Chinei, sau chiar și hoardele de mongoli de la marginea împărăției, știau de frica unui împărat care locuia tocmai în acest palat! Vizitatorul de azi zăbovește un pic prin fața tronului cel mare, apoi dă să iasă. E mai interesat
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
imediat. Îi simți fierbințeala buzelor într-o scurtă și fulgerătoare împreunare. Parcă le era teamă la amândoi să insiste mai mult. Gestul nu-i scăpă Gloriei care nu-și dezlipea nicio clipă ochii de la ei. Simți cum o furie îi întunecă mintea gata să răbufnească. O transpirație rece îi umezea palmele ce frământau nervoase șervetul de pe masă. Simți cum ceva se rupe în ea. Încercă să-și înfrâneze aceste porniri pentru a nu-și deconspira frustrarea. Putea printr-o necugetare să
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
viață prin viață călcând apăsat meșterind mereu greșeli scări întregi de greșeli și tu iertând ridicând urmele și umbrele... tată, mâna de câte ori mi-ai prins-o să mă ridici din văi adânci și dense de câte ori ochii tăi albaștri i-am întunecat cu umbra greșelilor mele apoi s-au luminat când au privit cuvântul meu scris nu am fost și nu sunt nici măcar punctul în care privirea ta fixa iubirea de copil n-am reușit dar tu îmi spui îmi șoptești mereu
CU GÂNDUL MEREU LA TATA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377852_a_379181]
-
sugruma vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - și-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micșorează, ci tremurătoare mărește și mai tare taină nopții, așa înbogățesc și eu întunecată zare cu largi fiori de sfânt mister și tot ce-i nențeles se schimbă-n nențelesuri și mai mari sub ochii mei - căci eu iubesc și flori și ochi și buze și morminte. I DO NOT CRUSH THE CROWN OF
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
Acasa > Poezie > Amprente > GÂNDURILE Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017 Toate Articolele Autorului GÂNDURILE Gândurile întunecă mereu privirea Scormonitoare-s și îmi știu menirea Într-un război suntem ..eu și ele.. Pătrund în suflet și-n minte ... adânc Și ciucuri lungi ...în van strângând... Cum sângerez la țărm de gând.. Ca și-o corabie naufragiind... Împotmolită
GÂNDURILE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378013_a_379342]
-
multe ode, te chem la sfinte-altare Suflet pereche, oare, pe unde rătăcești? Mi-e păru-ncărunțit de-atâta așteptare, Vino, la sânu-mi rumen să te adăpostești! Îndură-te și curmă amara-mi suferință, Nu vezi că cerul mi-e mereu întunecat? Aprinde-n el lumina cu-a ta iubire sfântă Și-ți voi plăti-n vecie cu-al meu suflet curat. Privește, noaptea-ntinde făclii să lumineze Făptura mea de înger ce te așteaptă aici, Căci dacă tu nu vii, viața
CHEMARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376310_a_377639]
-
două când apăs pe butonul roșu din spatele ușii, pe care scrie „ Press”. Nu știu unde dispar cele două jumătăți, fiindcă alturi de mine este alt balcon. Mă izbește în față mirosul de apă sărată, cu un iz dulceag, tropical, întinderea oceanului este întunecată, parcă vâscoasă, iar valurile sunt lente și grele. - N-ai somn nici tu? aud o voce de alături și n-am niciun dubiu că este vocea lui Voquin. - Am cam exagerat cu cafeaua! - Dacă vrei să pescuiești am o undiță
DRUMUL APELOR, 55 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376313_a_377642]
-
a asistat la unele dintre vizitele lui Tudor în orașul de reședință al Mehedințiului, prin 1818-1819, probabil, unde acesta avea importante interese și relații personale economice, dar și administrative cu isprăvnicatul județului), ni-l descriu drept un Tudor preocupat, chiar întunecat la față, vigilent, înarmat, urmat de un om de încredere, de asemenea înarmat, un Tudor conștient de poziția sa în societate dar și de pericolele și riscurile inerente acestei situații11Cămașa morții era deja îmbrăcată și el simțea de aceasta cu
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
Prinși mână în mână ca nodul între funiile vremii, în anotimpurile nesigure care vin nu vom rămâne singuri. Nimic nu se mai pierde din tot ce-am trăit din plin, tâmplele albe ne vor lumina asfințitul, aurora nordului treptat se-ntunecă. Referință Bibliografică: Nimic nu se mai pierde / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2208, Anul VII, 16 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NIMIC NU SE MAI PIERDE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376403_a_377732]
-
de secundă, să renunțe la restul de viață și-n concertul lui Haydn, și să aștepte trenul acolo - singur și liber - în mijlocul șinelor aproape imediat, un sunet sec, urmat de un zgomot de oase sfărâmate, umplu pentru o clipă spațiul întunecat de sub pod. trenul izbi din plin cerșetorul ce stătea în picioare, nemișcat, în calea sa, aruncându-l brutal în tufișurile cu țepi înghețați de pe margine pacea se reașeză încet peste noapte odată cu stingerea ultimelor sunete ale trenului ce gonea indiferent
O BALADĂ MODERNĂ A MORŢII CERŞETORULUI DE SUB POD de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376425_a_377754]
-
-n cupe, Iar frunza este verde, nu se rupe Și porțile grădinii sunt deschise. Nici zbor de fluturi nu se întrerupe, Culorile nu sunt deloc proscrise, Doar noi, opriți în clipe indecise, Sorbim amar, ce sufletul corupe. Când ni se-ntunecă și zori și rouă, Iar lacrimile ploii ne tot spală, Ființa ni se frânge, brusc, în două Și vremea nu mai curge-așa domoală. Atunci ne-ar mai putea rămâne nouă Numai iubirea, ideal și școală. (Leonte Petre) Sursa foto
IDEAL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376433_a_377762]
-
Prinși mână în mână ca nodul între funiile vremii, în anotimpurile nesigure care vin nu vom rămâne singuri. Nimic nu se mai pierde din tot ce-am trăit din plin, tâmplele albe ne vor lumina asfințitul, aurora nordului treptat se-ntunecă. Citește mai mult În acest sfinx mă regăsesc împietrit pe un munte,muntele împietrindu-l.Zăpada, o limbă a iernii pe sfârșite vorbitoare ca un sfânt în alb,ne învață cum să urcăm.Prinși mână în mânăca nodul între funiile
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
cum să urcăm.Prinși mână în mânăca nodul între funiile vremii,în anotimpurile nesigure care vinnu vom rămâne singuri.Nimic nu se mai pierdedin tot ce-am trăit din plin,tâmplele albe ne vor lumina asfințitul,aurora nordului treptat se-ntunecă.... XXIII. NUMAI CU OCHII, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017. Inima mea se mai îndrăgostește numai cu ochii, nu mai risipește farmecul trupului tânăr prin sânge chemarea urcând. Mai rar scoate capul câte
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Curcubeu... Ploua albastru, abisal deasupra sufletului meu, O ploaie insistența, monotona și mi- e greu. Nimeni nu știe, nu vede peretele de sticlă De după care va privesc, cerul s- a-ntunecat și se despica. Aș vrea să evadez, dar nu- mi cresc aripi Să zbor, sunt zăvorâta, cum să -nfiripi Scăparea, ridic privirea către cer, de ce, eu, Doamne? Știu c- am greșit și- n primăveri și- n toamne, Prea m- am
CURCUBEU de DANIA BADEA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376516_a_377845]