1,988 matches
-
și Gabi, tovarăși ai mei de joacă. Micu a murit când era student, iar Gabi avea să-și facă stagiul de avocată în biroul tatălui meu, la Sibiu. O dată, cu o bandă întreagă de copii, ne-am dus în pivnița întunecoasă a casei baroce să ne jucăm „de-a mama și de-a tata“: partenera mea a fost Gabi, cea mai frumoasă dintre fetele de pe strada Kogălniceanu, o blondă fâșneață. Altă dată, unul dintre copiii ce locuiau tot acolo ne-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de ambele părți de tufe doldora de coacăze roșii și agrișe galbene. Mai rămânea însă în grădină destul loc pentru straturi de ceapă verde, tomate, salată, pătrunjel, mărar, chiar ceva porumb. În subsolul casei, o pivniță formată din două încăperi întunecoase și răcoroase adăpostea butoaie cu varză acră, bidoane de untură, borcane de murături, damigene cu vin de struguri și de smochine sau lichioruri de vișine și de afine. Deasupra, cât ținea casa, podul înalt, luminat prin lucarne, loc privilegiat al
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
odaia unde locuiseră „studentele“ și unde se retrăsese după moartea bunicului, cedând apartamentul lor unchiului meu Publiu, profesor de geografie, și soției lui, Aurelia, care se mutaseră din Gherla la Cluj. Prima noastră locuință din Aiud era mizerabilă: umedă și întunecoasă, așezată pe un fel de râpă, cu grădina meschină dedicată câtorva pomi fructiferi anemici, pe o străduță strâmtă, cu aspect medieval, pavată cu pietre de râu, nu departe însă de centru. Am părăsit-o cât s-a putut de repede
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lent. Pentru narator, prilej de participare afectivă: „Pădurea avea în răstimpuri înfiorări rare, după care urmau alinări, liniști ca din alte lumi. Și căprioara sta singură; și sîngele i se scurgea în iarba moale a țărmului [...]. În liniște, pe cerul întunecos din fundul apei, începu să tremure lacrima de aur a celei dintîi steluțe. Căprioara avea un muget abia auzit, și ochii îi luceau în cea din urmă lumină a malului. Așa sta singură și murea, sub pletele mestecenilor cu trunchiuri
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
față, sensul anagogic deține rolul de a adînci și de a amplifica cele spuse direct în litera textului". Edgar Papu propune și o aplicație pe textul dantesc Infernul, Cîntul I: " La miezul căii noastre date,/ m-aflai într-o pădure-ntunecoasă/ pierdut de drumurile-adevărate./ Vai! cît e zicerea de-anevoioasă/ despre pustiul codru și-aspru foarte/ ce-n gînd 'noiește spaima fioroasă!/ De-amar ce e, ceva mai mult e moarte.// Dar ajungînd la poala-unei coline,/ acolo unde se sfîrșea cea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
înfricase inima de-a bine,/ privind în sus, văzui spetele sale/ ornîndu-i razele bunei planete/ ce duce omul drept pe orice cale". "Sensul literal este cel pe care îl arată litera textului, adică rătăcirea poetului într-o pădure sălbatică și întunecoasă, care-l umple de spaimă, pînă cînd, în sfîrșit, reușește să iasă într-un luminiș. Sensul alegoric ne indică substratul ce se ascunde sub învelișul acestei ficțiuni cu motiv silvestru. Pădurea împreună cu întunericul reprezintă mulțimea fără număr a păcatelor în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
climatice, dar și de prezența în apropiere a terenurilor de vânătoare. Aceste refugii trebuie să îndeplinească câteva cerințe f foarte stricte și anume: - să prezinte o temperatură constant constantă în timpul iernii; - să prezinte o u umiditate relativ constantă; - să fie întunecoase; - să fie liniștite și sigure. Dintre aceste criterii, factorii microclimatici sunt cei mai importanți. Dacă în cazul adăposturilor de reproducere liliecii nu sunt foarte selectivi, în privința condițiilor t termice, ei suportă temperaturi de până la 38-40°C (Valenciuc, 1973), cerințele lor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
situație în care deshidratarea intensă datorată pierderilor de apă prin suprafața mare a patagiului este evidentă. Datorită modului de viață nocturn, liliecii sunt a animale fotofobe, pentru care lumina este un factor nociv. Pentru acest motiv, ei aleg întodeauna adăposturi întunecoase. Ca și în timpul hibernării, liliecii intră ziua într-o stare de somnolență, în care metabolismul este încetinit prin coborârea temperaturii corporale. Ca urmare, capacitatea lor de reacție e este mult diminuată, ceea ce face ca ei să fie expuși prădătorilor în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)", 1931, în Versuri și proza, 1984, pp. 212. 68 Expresie ambigua, care credem că se referă la spiritul celor dispăruți, așa încât contrucția poate fi interpretată drept esență/arhetipul, simbolizat aici de filament (haloul întunecos), pe care doar cel "inițiat" pare să îl vadă. 69 Inima locului ar putea fi chiar "Inima Divină", din Eureka lui Edgar Poe. 70 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 621: "L'ensemble des rapports qui s
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prin preotul duhovnic iertarea păcatelor. Mărturisirea păcatului este așadar un act de pocăință, o faptă prin care ne raportăm la Dumnezeu. Pentru a-și atinge scopul spiritual, mărturisirea trebuie să fie expresia durerii sufletești, a regretului pentru tot trecutul nostru Întunecos. Nu este suficientă simpla Înșirare a câtorva fapte, căci aceasta nu este pocăința inimii, ci a gurii, este o pocăință falsă, exterioară, formală și nu exprimă convingerea că dorim să ne eliberăm de păcate, ci este Împlinirea unei simple forme
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
tălmăcitori de soi să-i cultive pe guguștiucii grecotei. S-au retras în insula Faros unde au tradus cărțile ca după dictarea unui sufleor nevăzut. Dar eu am zăpsit sufleorul din dos care nu putea fi altul decît Iahwiță cel întunecos. Și această informație pute rău a apologie ivrită. Dacă Septuaginta ar fi existat la acea vreme, de ce el nu a copiat-o în școala de cateheți pe care o avea să o răspîn- drăcească în tot bazinul Mediteranei. Ori Vaticanul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
românii. Statul are deopotrivă grija noastră. Copiii ne sunt la școală, iar noi și soții putem munci oriunde. Iată, eu și familia mea, locuim într-o casă tencuită și cu lumină electrică, nu ca înainte într-un bordei umed și întunecos"39. Implicarea femeilor în viața politică le plasa, de asemenea, și în poziția de candidat, nu doar în cea de alegător. Cu ocazia alegerilor de deputați pentru consiliul popular sau pentru Marea Adunare Națională, Săteanca și Dobrogea nouă publicau diferite
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
groaznică decât mi-o închipuiam. Și este chiar mai aproape decât pare.” (op.cit., p.113) Tovarășii lui se sperie, e țeapăn, e rece, e ca un mort: „Deodată cerul dispăru și eu am rămas singur într-un gol nesfârșit și întunecos, întins parcă pe o masă suspendată. Nu mai era nimic și nimeni decât spaima care se revărsa din mine ca o lumină ce umple toate ascunzișurile, o lumină întunecată. Era ea. Ea celei care nu ia putut sta nimeni niciodată
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
decât în lumina feței lui Dumnezeu ce apare în oglinda vederii divine" (Guillaume de Saint-Thierry, Epistola ad Fratres de Monte Dei, c. 3, apud Henri de Lubac, Le mystère du surnaturel, Cerf, Paris, 2000, p. 266). 73 "În norul cel întunecos" (III Regi, 8, 12), "în negură" (II Paralipomena, 6, 1). În acest întuneric supra-luminos - spune Dionisie Pseudo-Areopagitul în Teologia mistică, II - dorim să ajungem, și să vedem, și să cunoaștem, prin nevedere și necunoaștere, ceea ce-i mai presus de vedere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o altă cale, indirectă, a desemnării: "ca și cum n-ai fi văzut/ până acuma cum ninge astfel cu fulgi de-ntuneric", "ca și cum ar continua totul" (Ca și cum, vol. Alte versuri, VE, p. 261); "ca și cum, intrând noaptea târziu, în camera aproape/ cu totul întunecoasă, te-ai fi aplecat să ridici/ un obiect abia zărit pe covor", "ca și cum nici nu l-ai fi văzut" (Perplexitate, vol. Alte versuri, VE, p. 314). Devianța este însă aici refracție, schimbarea de sens a luminii care străbate un filtru
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
uitau niciodată, pentru o clipă măcar, că nu eram una de-a lor. Mă iubeau enorm, nu era joc pe care să-l joace fără mine". Și aveau și motive! În parcurile cu vegetație deasă, prin poduri ori prin "coridoarele întunecoase", tovarășii de joacă ai Catherinei pot să alerge după ea, "s-o prindă de mijloc", s-o pună la pământ și s-o gâdile în voie... Acest "paradis înverzit al iubirilor copilărești" este atât de primitor, atât de confortabil, încât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
calea de suprafață, adică a pielii, a tulburării simțurilor"34. Într-o scrisoare din 1 decembrie 1918, adresată unei oarecare doamne Bulteau, Catherine Pozzi evocă această amintire care o marcase. Povestește că într-o după-amiază, aflându-se într-un salon întunecos unde, pe un pat scund, răsfoia un album de desene alături de Georgie, tânăra femeie se culcase efectiv peste ea. Georgie era probabil aplecată spre Catherine, vrând poate să-i vorbească... "Și apoi dând să apuce nu mai știu ce se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să mă apăr și îmi închipuiam că vigilența mea e la înălțimea situației când, trecând prin fața unei cabine telefonice, Marcel împinse ușa acesteia și pe urmă o trase repede înapoi, făcându-ne pe amândoi prizonieri într-un spațiu strâmt și întunecos. Mai întâi, mă trase și mă lipi de el mai strâns decât atunci când dansezi un tangou, apoi mă împinse înapoi, făcându-mă să rămân sprijinită de brațul lui. Schimbarea bruscă a centrului de greutate m-a făcut să-mi pierd
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de apropiere". Ca din întâmplare, mâna șoferului atinge ușor coapsa partenerei, întârzie acolo, se aventurează de-a lungul ciorapilor de mătase... "Dacă frumoasa nu se arată prea neîmblânzită", bărbatul poate să tragă mașina pe marginea drumului sau pe o străduță întunecoasă și să devină mai întreprinzător. Asta atunci când nu stă cuminte tot drumul, și întreabă, în fața intrării: "Te însoțesc? Îmi oferi ceva de băut?" În toate situațiile, dacă femeia respinge flirtul, există mari șanse ca bărbatul să o acuze că e
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dureroase pentru Anaïs, care-i reproșează soțului ei că este "sensibil în toate cele, dar complet orb în acest domeniu". La urma urmei, ce importanță are, cugetă totuși tânăra soție, care află în această căsnicie "un adăpost, un tihnit ascunziș întunecos și sigur". Hugo, care devenise între timp bancher în domeniul afacerilor, asigură toate necesitățile materiale, ceea ce-i permite tinerei femei să se consacre cu totul scrierii jurnalului său. În schimb, Anaïs, asemenea celei mai tradiționale dintre neveste, se supune bucuroasă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
e vorba de o iubire sărăcăcioasă, cu poalele-n brâu pe un maldăr de paie din șură. Păstorițele cu ciorapi de mătase și combinezon de dantelă nu se mai mulțumesc să fie înghesuite de argații de la fermă prin vreun ungher întunecos din grajd, ci vor să aibă parte de cunoștințele în ale iubirii ale unui tânăr cultivat între un șimi și un tangou, într-o seară de sărbătoare în capitala cantonului"116. Același fenomen are loc în mediile populare urbane și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bune, Doamnă Marchiză", așa cum cântă Ray Ventura într-un alt șlagăr rămas celebru. La acest sfârșit al anilor '30, tinerii, "tolăniți în fân"118, se lasă în voia bucuriei de-a trăi. Francezii dansează, râd, petrec, se îmbulzesc în sălile întunecoase să vadă Mayerling, Un carnet de bal, Hôtel du Nord, La răscruce de vânturi... Prin urmare, toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză... și totuși, la fel ca în cântec, casa arde, Europa se aprinde. În relațiile internaționale, tensiunea crește. Societatea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mă cunoști doar, nu uită ea să adauge, nu eram deloc mirată, mirosisem imediat cu cine aveau de-a face, însă erau așa de sigure pe ele! Pe scurt, fățarnicii aceia le-au atras în mașină și pe o stradă întunecoasă... în fine, nu-i cazul să-ți fac un desen..". Solicitată urgent să le vină în ajutor celor două imprudente, Bab pune la cale un "consiliu de război", cele trei fete hotărând în unanimitate s-o "rupă cu acel duo
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Bineînțeles că mesenii îi refuzaseră banii, se simțeau jicniți, dar ea insistă, întotdeauna îi plăcea să- și plătească singură consumația, zicând că nu vrea să- și facă obligații față de nimeni și altele de acest gen. Pe când mașina înainta pe străzile întunecoase, Lăură se simțea deconcentrată, emoționată și chiar ușor dezamăgită. Simțea cât de departe era de lumea literară a vremii și intuia exact cât de departe urma să mai stea mulți ani. Literatura română contemporană - zicea ea- exclude tot ce e
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
școli de stat sau comunale. În acest scop a fost difuzat pe larg rescriptul Ministerului de Culte și Instrucțiune Publică, prin care se imputa școlilor confesionale românești o serie de neajunsuri: localurile de școală ,,în cele mai multe locuri sunt mici, strâmte, întunecoase și nesănătoase”, chiar mai mult ,,pe alocurea stau să se dărâme de tot”, nu se respectă termenul de opt luni, stabilit prin lege ca durată a anului școlar, elevii nu frecventează regulat școala și despre această stare de lucruri nu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]