64,920 matches
-
fost consternat. Mi-a propus însă un aranjament avantajos conform căruia el nu apărea că mă protejează, iar eu nu trebuia să învăț ceea îmi displace. Cum în ante-penultima clasa de liceu începeam trigonometria, îmi dădea de fiecare dată să învăț pe de rost câteva formule pe care urma că a doua zi, la lecție, să le scriu pe tablă fără că el să mă mai întrebe ceva. Că orice copil, la început am fost entuziasmat de aranjament și complicitate. Cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
urma că a doua zi, la lecție, să le scriu pe tablă fără că el să mă mai întrebe ceva. Că orice copil, la început am fost entuziasmat de aranjament și complicitate. Cum cu timpul ceea ce îmi tot dădea de învățat pe de rost devenea tot mai complicat, m’a constrâns să folosesc diverse «trucuri» pentru a le putea deduce. În fapt, ceea ce aplicăm erau raționamente matematice... Toate au mers satisfăcător timp de câteva luni, până în ziua în care profesorul Musta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
considerente. 1. Pentru a reaminti ceea ce știu deo viața, ca ,,dintre numeroasele instrumente ale ființei omenești, cel mai uluitor este, fără putință de tăgada, cartea. DINCOLO DE TĂCERE - METAFORĂ EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RAPĂN « Îți mulțumesc, Juan Ramon, pentru că m-ai învățat să merg prin viață: nici grăbit, căci ,,timpul va zbura înaintea mea precum un fluture”, nici încet, căci ,,timpul va veni în spatele meu, ca un bou blând.” Așa stând lucrurile, am ales Calea mea!» (THEODOR RAPĂN) Celelalte sunt prelungiri ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să o povestesc peste câteva clipe. Piesa a avut succes și toată lumea a fost mulțumită, mai ales eu care am avut ocazia că trei saptamani pe scena să-mi fac veacul. Dacă am pierdut destul de mult din cursuri, am câștigat învățând aproape tot textul pe dinafara plus microbul scenei care imi intrase în existența și care nu avea să mă părăsească pe tot parcursul activității mele, adică până la pensie. Poate că de aici, adică nu poate, ci precis, mi se trage
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în același joc de recreație! În jocul lui, el ne arată cum a fost făcut Universul în care a venit! Câteodată cade pe gânduri, stă nemișcat, parcă ar intra în contact cu invizibilul din care s-a întrupat! Așa, ne învață cum să ne desprindem puțin de iureșul vieții pe care o trăim și cum să ne conectăm la ceva invizibil și atotștiutor! Copilul varsă Lacrimi de Revoltă când simte că părinții nu înțeleg nimic din răspunsurile pe care el le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ea are dreptul SĂ ȘTIE! După trei ani copilul nu mai poate, nu mai știe, nu mai vrea sau poate nu mai este lăsat să dea răspunsuri. El, profetul atotștiutor, este preluat de SISTEMUL de educație care trebuie sa il învețe ce e VIAȚA și să uite UNIVERSUL, a cărui cheie o deține. Copilul Adolescent varsă din nou Lacrimi de Revoltă pentru educatorii și profesorii pe care ii iubește, dar care nu știu că EI NU ȘTIU NIMIC și în învățătură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nimic din ce este important pentru om, nu a aflat în școala: ce e Iubirea, ce e Moartea, cine este Creatorul celor văzute și nevăzute, cine sunt adevărații Conducători ai Lumii - văzuți și nevăzuți. Nimic din toate astea nu se învață în școala! Fiecare trebuie să se descurce cum poate! Să devii din nou Copil este singura soluție de evadare spre Adevăr, singura soluție de supraviețuire în matricea sistemului social. Să privești viața cu înțelepciunea și veselia ochilor de copil, să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de dor îți e de țară și că Amărăștii-ți sunt departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dragostea de Dumnezeu, frica de chinuri și dorirea bunătăților cerești, educația aleasă, paza celor cinci simțuri, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul, precum și supravegherea comportamentului, a gândurilor, a faptelor și cuvintelor noastre, precum și a îmbrăcămintei etc. Cuviosul Nichita Stithatul învață că duhul senzualității îl facem nelucrător cu posturi, privegheri, rugăciuni, umilințe, osteneli ale trupului și cu suprimarea dorințelor noastre prin smerenia sufletului. Acest lucru îl putem vedea din următorul text: Prin posturi, privegheri, rugăciuni, culcarea pe jos, prin ostenelile trupului
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și dintru acestea toate se iscă atunci ticălosului trup o văpaie și un cuptor babilonesc<footnote Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuriă, p. 92. footnote>, fierbințeala trupului ce caută să se potolească prin satisfacerea patimii. Sfântul Isaac Sirul ne învață și el că e cu neputință să biruim gândurile trupești atât timp cât suntem îndestulați de pâine, apă și somn: Nu e cu putință să biruim gândurile rele legate de stârniri trupești, sau este foarte greu. Unii le numesc săbii cu două
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cit, p. 59. footnote>, drept pentru care este cel mai des utilizată pentru alungarea demonului curviei. Încă un ajutor pentru o rugăciune curată este și milostenia, deschiderea inimii în fața suferinței celorlalți semeni. Deoarece dacă nenorocirile altora sunt îndestul ca să ne învețe minte, cu atât mai mult vor fi mai instructive propriile noastre nenorociri<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 375. footnote>, prin iubire și compasiune vom observa că mai slab pulsează sexualitatea<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 38
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
al urii mele. Ce este taina aceasta din mine? Care este pricina acestui amestec din noi? Cum îmi sunt mie dușman și prieten? Spune-mi tu, spune-mi, o soțul meu, o firea mea, căci nu am trebuință a mai învăța de la altul cele despre tine: cum voi putea rămâne invulnerabil înaintea ta, cum voi putea scăpa de primejdia cea firească, deoarece am făgăduit deja lui Hristos să te urăsc? Cum te voi putea birui pe tine, tiranul meu, când mă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
l-a lipsit de cele pe care le-a disprețuit, l-a scos pe acesta afară din rai, pentru că e nebun, nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. Observând atitudinea oamenilor, Creatorul îi izgonește din rai să petreacă pe acest pământ ca niște surghiuniți și exilați. În acest sens
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Și a făcut. Vezi mândria? Vezi tăria cerbicei? Vezi nesupunerea? De aceea, Dumnezeu văzând această nerușinare, zice: Acesta e nebun, acesta nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării, cum zice prin proorocul: << Te va învăța pe tine, neascultarea Ta>> (Ieremia 2, 19)<footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării, cum zice prin proorocul: << Te va învăța pe tine, neascultarea Ta>> (Ieremia 2, 19)<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. VI. Vindecarea naturii umane prin Întruparea, Jertfa
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste urmări nenorocite ale neascultării lui să-l învețe odihna ascultării, cum zice prin proorocul: << Te va învăța pe tine, neascultarea Ta>> (Ieremia 2, 19)<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 8, în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. VI. Vindecarea naturii umane prin Întruparea, Jertfa și Învierea lui Hristos și însușirea de către noi a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
18. footnote>. Dumnezeu n-a fost constrâns de vreo necesitate ca să facă lumea, ci Însuși a hotărât, în voința Sa, ca toate făpturile să se poată bucura de plinătatea vieții și a iubirii Sale. În acest sens, dumnezeiescul Maxim Mărturisitorul învață: Dumnezeu Cel supraplin, n-a adus cele create la existență fiindcă avea lipsă de ceva, ci ca acestea să se bucure, împărtășindu-se de El pe măsura și pe potriva lor, iar El să se veselească de lucrurile Sale, văzându-le
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
le ajută pe mame să avorteze le numim ucigașe și spunem că pentru această colaborare a lor vor avea să dea socoteală înaintea lui Dumnezeu<footnote Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXV, 6, Ă p. 504. footnote>. Apologetul latin Tertulian, învață și el în acest sens: la judecată se procedează astfel, încât răspunderea cea mare cade pe autorul moral al crimei, nu pe cel care a înfăptuit-o ca simplu instrument. Este mai mare ura împotriva conducătorului când serviciile în subordine
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
peste cei mulți. De aceea Domnul îi și ia în brațe pe unii ca aceștia...<footnote Sf. Teofilact al Bulgariei, Tâlcuirea Sfintelor Evanghelii de la Matei și Marcu, Edit. Sophia, București, 1998, p. 231. footnote>. În alt loc, Mântuitorul ne mai învață: oricine va primi un copilaș în numele Meu, mă va primi pe Mine. (Matei 18, 5). Copiii, mai mult ca orice, sunt reflexe ale iubirii divine între oameni. Ei sunt simbolul nevinovăției și al fragilității, motiv pentru care Mântuitorul a și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cărți împotriva avortului, să sfătuiască alte femei să nu recurgă la avort etc. Părinții duhovnicești recomandă plânsul, rugăciunea stăruitoare de iertare, precum și fapte ale milei sufletești și trupești. Referindu-se la plânsul și la căința pentru păcate, Sfinții Părinți ne învață că păcatele sunt înscrise în cartea vieții, iar lacrimile sunt buretele care le șterge. Fericitul Augustin dă un îndemn foarte folositor: Vrei să afli ce anume ai putea să oferi lui Dumnezeu pentru tine? Oferă-te pe tine însuți. Căci
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de la întuneric la strălucire prin analogia cu purificarea aurului. Pe scurt, pentru Părintele Capadocian, mântuirea înseamnă restaurarea stării naturale a sufletului. În termenii Cântării, mântuirea înseamnă despătimire și sfințire, iar acestea două presupun schimbarea de la negru la alb. Cântarea ne învață, prin aceste cuvinte, ce înseamnă restaurarea frumuseții pe care mireasa o obține prin revenirea la frumusețea adevărată de care se îndepărtase. Frumusețea rămâne simbolul mântuirii, iar urâțenia rămâne simbolul pentru păcat. Mai mult, frumusețea și urâțenia corespund luminozității și întunecimii
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]