2,811 matches
-
la Cernăuți-Biserica Albă, în mai 1993, sub egida cercului „Arboroasa” și a Institutului Obștesc de Istorie și Restituiri Literare și Folclorice, „Dimitrie Onciul”. Colectivul de redacție: Dumitru Covalciuc, redactor șef, Vasile IzvoranCernăuțeanu, Ion Mihalca, Gheorghe Moiș (redactor șef adjunct), Florea Șapcă. Coperta realizată de Al. Timciuc. Tehnoredactare și multiplicare: An. Vâsoțchi și Theodor Cosma. Multiplicată la șapirograf. Tiraj: 525 exemplare. „Apariția primului număr al revistei semestriale „De la Nistru pân' la Tisa” este rodul unor oameni tineri din nordul Bucovinei și nordul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sub egida Societății Culturale „Arboroasa” din Cernăuți. Cuprinde: file de istorie, restituiri, articole despre Golgota neamului românesc, scriitori nord-bucovineni contemporani, folclor bucovinean, documente bucovinene, istorie literară, oameni și locuri etc. Din file de istorie am desprins „Detrunchierea Bucovinei”, de Florea Șapcă, „Situația politică a teritoriului actualei Bucovine în secolele XIIXIV, de Ștefan Purice, „Școala românească din Bucovina: istorie și realitate.”, de Dumitru Covalciuc, „Răzeși, răzășie în nordul Bucovinei”, de Ștefan Bucevschi, „Problema Bucovinei în relațiile sovieto-germane” de Serghei Hacman, „Cum a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în secolele XIIXIV, de Ștefan Purice, „Școala românească din Bucovina: istorie și realitate.”, de Dumitru Covalciuc, „Răzeși, răzășie în nordul Bucovinei”, de Ștefan Bucevschi, „Problema Bucovinei în relațiile sovieto-germane” de Serghei Hacman, „Cum a fost decapitat Grigore Ghica”, de Florea Șapcă, „Ciprian Porumbescu la procesul «Arboroasei»”, de Dumitru Covalciuc, „Testamentul politic al boierului bucovinean Doxachi Hurmuzachi” ș.a. Capitolul Restituiri oferă documentare și operă ale poeților din perioada interbelică: Gheorghe Antonescu, Traian Chelariu, George Drumur, Aurel Fediuc, Vasile Gherasim, Mihai Horodnic, Teofil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gheorghe Antonescu, Traian Chelariu, George Drumur, Aurel Fediuc, Vasile Gherasim, Mihai Horodnic, Teofil Lianu, Aspazia Munte, Vasile Posteucă, Ion Roșca, Nicolae Roșca, Mircea Streinul, Iulian Vesper, Gheorghe Voevidca, E. Ar. Zaharia, iar despre scriitorii bucovineni contemporani scriu pagini interesante Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Mircea Aonei, Vasile Pânzariu, Zinaida SmochinăRotaru, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, ei însăși creatori de literatură și artă. La capitolul Golgota neamului românesc atrag atenția studii și articole ca acestea: „32 de ani ascuns de frica bolșevicilor” de Dragoș
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să păstreze și să valorifice trecutul istorie, dăruindu ni-l. Aceasta fac cu succes în Țara Fagilor Dumitru Covalciuc, Simion Gociu, Grigore Bostan, Vasile Dumitrescu, Vasile Izvoran, Mircea Lutic, Elena Marița, Vasile Tărâțeanu, Tudor Zegrea, Vasile Levitchi, Iurie Moiș, Nicolae Șapcă și nu numai ei. Material ca cel intitulat „Neau scos și morții din morminte” - reportaj din cimitirul central din Cernăuți, din Țara Fagilor/1994, pagina 161176, nu pot să nu te sensibilizeze și să te invite nu atât la reflecție
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ștefan Purici, „Un memoriu din 1780 al iluministului Vasile Balaș despre situația din Bucovina și necesitatea unor reforme” de Mihai Iacobescu, „Populația și clasele sociale din Bucovina, fragment din lucrarea lui I.E. Torouțiu, „Diplomația americană și problema Bucovinei” de Florea Șapcă, „Testamentul politic al lui Doxachi Hurmuzachi, din 1857 și Diploma împărătească din 9 decembrie 1862.” În cea de a doua secțiune, între altele, studiul „Un veac de luptă pentru păstrarea caracterului ortodox și românesc al bisericii din Bucovina” de Dumitru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la proces cu targa. Cu frații lui, aflați și ei în închisoare, nu se va întîlni; unul va fi ucis. În martie 1950, va fi trimis la Pitești, aici va fi selectat de Țurcanu, șeful reeducatorilor, mare, voinic, cu o șapcă pe ochi. El, împreună cu acoliții, era tratat diferit, erau mai bine alimentați și totodată înarmați cu bîte, pentru a-i bate pe ceilalți. Cantemir își amintește din camera zisă "spital": "Unii stăteau sub pat. Erau cei pedepsiți. N-aveau voie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și 1956, Mislea este închisoarea centrală a deținutelor politice din România, renumitele carcere de la Secretul Mare erau destinate viețașelor. În condiții inumane, aici s-au alăptat copii și s-au murmurat cîntece de leagăn. Închisoarea din Timișoara, de pe strada Popa Șapcă, pavilioanele destinate politicilor erau cunoscute încă din anii 1947-1948, pentru că au adăpostit loturile luptătorilor din munți și sute de condamnați la moarte. Închisoare mare și grea a fost Gherla. Aici sînt trimiși țăranii, frontieriștii, muncitorii. În momentele de vîrf, închisoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Înfricoșător. Cifră geologică. Vîrsta glaciațiunilor, multiplicată cu opt. Sau, la scara evoluției umane, de patruzeci de ori mai mult decît paleoliticul, mezoliticul și neoliticul, împreună. Iar performanța aceasta halucinantă aparține judecătorilor militari, grupului restrîns de activiști de partid care, în locul șepcii și salopetei proletare, au ales să poarte caschetă și uniformă cu însemne și stele sovietice pe epoleți. Săracă, zestrea lor culturală nu-i ajuta să gîndească. Noțiunile pe care le aveau despre dreptate se dovedeau infinit mai rudimentare decît ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Îndoctrinării sale cu noile valori, În ultimele pagini ale cărții se arată un ins profund intratabil și refractar noilor principii, amenințând „că va dansa pe capul lor, al tuturor”! Al noii oficialități, al noilor cerberi, al acelor „mici șefi cu șapcă de responsabili pe cap”! Nu a fost numai uimirea unor personalități literare „cum de a apărut o asemenea carte!”, ci și a nu puținor activiști superiori de partid; da, se găseau În prezența mult râvnitului roman „de uzină”, cu clasa
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai opimist). I-am arătat brazda neagră și cleioasă pe care alunecasem și care acum se întindea din locul unde fusese piatra până aproape de lespedea de beton, unde se sfârșea brusc. Grădinarul lăsă jos mașina de frunze și își scoase șapca, ștergându-și sudoarea de pe frunte. Coama neagră de pământ lucea în soarele dimineții - acoperită de o pojghiță mai uscată, dar brazda încă nu se uscase în întregime. - Ce-i asta? întrebă el, cu o expresie de regulă asociată cu vederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
citind un ziar local. M-am lăsat moale pe scaunul separeului care părea a fi cel mai îndepărtat și am comandat cafea, ignorând meniul obosit pe care ospătărița mi l-a pus în față. Purtam ochelari de soare și o șapcă de baseball pe care o cumpărasem în magazinul de suveniruri din holul hotelului, pantaloni de trening și un tricou pătat sub haina de piele. Obrazul tumefiat mă durea și trebuia să fiu atent la buza mea pe cale de a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lucrurile trimese de mine la (...) „Galeria oamenilor de seamă”. Dl. nou Director le ține În umbră. A vizitat de curând Muzeul, nepotul Dr. Tănăsescu de la Iași (fost operator, prof. univ.), a căutat să zărească bustul „Muncitorului” În verde Închis, cu șapcă și țigară, sau fotografiile mari colective, În care pe lângă mine apărea ca Directoare, Dna Delavrancea, soția lui Barbu Delavrancea, alta În care figura sora lui Pârvan, fotografia statuiei așezate În oraș etc. Nimic!? Numele meu nu lau zărit, nici chiar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dejun e pe potriva ținutei. Mai ales că e și gratuit. Să fim rezonabili! VASILE GÂRNEȚ: O excursie cu autobuzul prin oraș. Monumentul lui Petru I pe catarg, autor: „celebrul” Zurab Tzereteli - protejatul primarului Lujkov (celovek v kepke, adică „omul cu șapcă”, cum îi spune în batjocură Berezovski, influentul oligarh,). Tzereteli este un sculptor de origine georgiană, bogat și influent, care a „turnat” mai multe asemenea monumente în Moscova, scandalizând intelectualitatea, deși statuia lui Petru I nu arată deloc rău. Sunt, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în agricultură. Descartes Discurs asupra metodei trad. Lăzărescu O. Minar Să-l urmăm (preia) Schimbarea la față! de Mircea Eliade. 17 Iulie 1919 BASARABIA* Spre Bălți la Slobozia Cușalăucei. În Unghenii Basarabiei văd un ovrei din Soroca, cu tricolor la șapcă. Convorbire cu el. Mergând de la Ungheni înainte, printre săcară, grâie și oarze, careva spune că undeva, în dreapta, este un stâlp de piatră despre care țăranii spun că a fost făcut de o cucoană când s-a schimbat granița la Prut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vasile Cudalbă, moldovan care-și aduce aminte de la 1877 și mai dincoace chiar când norodul din Basarabia umbla îmbrăcat încă în straie albe și cu cojoacele... Acu obiceiul acesta s-a pierdut și toată lumea poartă straie rusești (adică evropenești, cu șapcă și blană rusă). Femeia lui, Ecaterina Andreevna a avut mamă și bunică care au trăit peste 100 de ani. Una a murit chiar anul trecut. Ea ne vorbește despre una din aceste bătrâne care le-a aratat și le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de lei? Suntem tari; când voim ceva, noi nu ne rugăm, noi cerem. * Gara Pașcani. Se coboară cuconu' Iancu Calinderu, vra să bea un ceai, întreabă pe șeful stăției, Armășescu: Mă rog, câtă vreme stă trenul în stație? Armășescu cu șapca la piept: Cât doriți dv., excelență... A, nu! a, nu! să stea cât e datoria, cât e datoria, replică măgulit d-l Calinderu. * În sala tribunalului, între doi țărani. Unul a eșit din sala de ședință. Ei, cumătre Ioane, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pe Rin și din Bavaria. Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania, catifea pentru hainele boierilor, așa cum o cerea moda europeană. După aceea, venea rândul mărfurilor mai mărunte: cuțite, coase, securi, lucruri de cositor, precum talere, cofițe, tăvi, șofran, șepci, fiare de plug, săbii ungurești, paloșe și alte mărunțișuri. Pentru aceste mărfuri liovenii trebuia să plătească după obiceiul vechi vama mare la Suceava și o vamă mai mică în târgul Siretului. Din Suceava și din alte târguri, liovenii cumpărau marfă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un sfârșit dramatic. Teroarea FND a baricadat ieșirile și numai prin intervenția armatei am putut părăsi Ateneul În jurul orei 1000, printre bătăușii care loveau românii pașnici ce Își manifestaseră recunoștința față de Tribunii Neamului. M-am strecurat pe lângă ziduri purtând o șapcă muncitorească. Sângele Îmi clocotea Însă de revoltă. În ziua următoare, 16 mai, ministrul Învățământului, fostul Învățător Ștefan Voitec, ne-a vizitat Facultatea. A fost primit cu strigăte “Trăiască Regele, Patria și Maniu”. Atmosfera de Încrâncenare politică a continuat În toate
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Băncii Naționale a Cubei de după revoluție, funcție din care a inițiat și imprimarea primelor bancnote și monede cubaneze, realizate în Cehoslovacia! Sâmbăta ne întâlneam cu un Che polifațetic în "Feria de artesania" din Havana veche, unde ne surâdea de pe tricouri, șepci, genți, stegulețe, portcheie..., și din zeci de ipostaze colorate la "secția artă plastică"! La buchiniștii adunați în piațeta de lângă hotelul "Ambos Mundos", Che era la concurența cu Fidel pe coperte și după discuții și recomandări " de specialitate" am plecat într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
formalitățile și au putut s-o libereze. A doua zi a sosit la noi radioasă că va putea spune mai târziu: „Când eram prizoniera germanilor...“ Noi râdeam de copilăreasca ei vanitate. Ne-a povestit cum Hartenstein sosise la ea cu șapca în mână, cerându-i scuze că trebuie să îndeplinească ordinul primit de sus (Addelmann). Au dus-o la Imperial și au închis o în etajul de sus. „Până aci a mers bine, dar când am auzit învârtind cheia după ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pot fi cumpărați fără cheltuiala și riscul mituirii unei întregi echipe. În plus, există și populara opțiune de a paria pe aspecte incidentale din joc, cum ar fi numărul jucătorilor care vor păși pe spațiul dintre liniile de serviciu purtând șapca pe cap pentru o perioadă determinată de timp în cadrul jocului. Oportunități aparent inocente ca aceasta permit achiziționarea jucătorilor nerăbdători să facă niște bani, dar care nu sunt dispuși să meargă atât de departe încât să abandoneze o partidă. Mult mai
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
cămașă albă la serviciu. Și mai e un amănunt. Dacă vrei să obții un post și te prezinți la o discuție de prezentare, nu uita că cel care te primește, poate viitorul șef, nu este un adolescent cu păr zburlit, șapca cu cozorogul într-o parte și cu turul pantalonilor atârnând până la genunchi. Dacă te vei prezenta așa, nu vei avea nici o șansă, chiar dacă ești ultra modernist, frumoas, deștept și puternic. Îmi amintesc de o înțelepciune preluată de la Dale Carnegie care
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
aș putea să scriu la revista ei, un reportaj, o tabletă ceva, o tabletă mică și simpatică. Uite, acum am un reportaj beton despre un ceaprazar, mă reped. Un tip excepțional, știi ce e un ceaprazar, nu? Unul care face șepci. Să vezi ce-i poate trece prin minte, te crucești. Ea m-a privit din nou cu jale. Oricum însă nu putea să mă lase așa, cu ochii în soare, trebuia să mă ajute cu ceva, așa mi-a și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
i se strigă. Sau cașcarabeta. Nu mai zdrăngăni, bă, cașcarabeta aia. O femeie a cumpărat un kil dă făină/ dă vin/ dă brânză. Un copil stă în fund pe o piatră. Și un kil dă ulei. Altul îi trage cozorocul șepcii peste ochi. Râde. Apoi ia o gură de apă de la cișmea și-l aleargă pe celălalt să-l stropească. Fug și nu-i mai vedem. Porumbeii nu mai vin. Doar ciorile, cum vă spuneam. Porumbeii am putea să spunem că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]