178,415 matches
-
a fost profesor, director adjunct și director al liceului "Mihail Sadoveanu" din comuna Borca, județul Neamț (1967-1975), apoi până în toamna anului 1988, inspector școlar de specialitate la Inspectoratul școlar județean Neamț.. După părăsirea acestei demnități a revenit la catedră la Școala ,,Elena Doamna” din Piatra Neamț. Începând din anii 70, a publicat în presa centrală și locală eseuri, articole, studii din domeniul lingvisticii, filologiei și pedagogiei în Tribuna școlii, Revista de pedagogie, Asachi, La Tazlău, Ceahlăul, Monitorul de Neamț, etc. În prezent
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
Inspectoratul școlar județean Neamț.. După părăsirea acestei demnități a revenit la catedră la Școala ,,Elena Doamna” din Piatra Neamț. Începând din anii 70, a publicat în presa centrală și locală eseuri, articole, studii din domeniul lingvisticii, filologiei și pedagogiei în Tribuna școlii, Revista de pedagogie, Asachi, La Tazlău, Ceahlăul, Monitorul de Neamț, etc. În prezent, susține rubrica „Cultivarea limbii” în săptămânalul „Realitatea-Media” din Piatra-Neamț . Este autorul unor cărți despre folclorul moldav „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriței și din împrejurimi
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
despre folclorul moldav „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriței și din împrejurimi” ; „La fântână, la izvor. Folclor literar nemțean vechi”, apărute la editura ADAN din Piatra Neamț în anii 2000 și 2008, al monografiei „Liceul Mihail Sadoveanu Borca-Neamț . O școală pentru toți 1953-2003”, editura ADAN, 2004. Este de asemenea autorul unor îndreptare de teorie și istorie literară, manuale auxiliare pentru examenul de capacitate și teze cu subiect unic necesare elevilor din anii terminali ai ciclurilor școlare gimnazial sau liceal apărute
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
de școlari” și „Floarea de fragă”, literatură populară. La ultima ediție a Zilelor Rucărului din 2010 i-a fost conferită distincția de „Cetățean de onoare al Rucărului”. Ion I. Moiceanu (1944) S-a născut în Rucăr la 19 octombrie 1944. Școala elementară de 7 ani a absolvit-o la Rucăr, liceul la Câmpulung și Pitești. Este absolvent al Facultății de istorie a Universității București și a fost cel mai tânăr profesor cu gradul I din județul Constanța. A fost profesor de
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
loc de cinste în volumul „Dicționar de personalități dobrogene”, apărut la editura EX PONTO din Constanța în anul 2008. La ultima ediția a Zilelor Rucărului din 2010 i-a fost conferită distincția de „Cetățean de onoare al Rucărului”. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr (XLV) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 411, Anul II, 15 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
MELE Autor: Chiricea Ciprian Ionuț Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Oglinda vieții mele Mă uit în oglinda vieții mele Și un zâmbet mi se oglindește, E bucuros pentru ceea ce vede Eram derbedeul de la școală Monstrul din a mea viață. Eram răutatea gratuita. O dovadă a culturii mult lipsită În suflet doar un negru rece. Unde cândva , bunătatea a existat. De mult îngropată zace Pământul de mult tasat Plin de spini si bălării Dar în
OGLINDA VIEȚII MELE de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/chiricea_ciprian_ionut_1477912469.html [Corola-blog/BlogPost/370714_a_372043]
-
poți înțelege cât de mult am început să gândesc și să observ de când văd că nu sunteți în stare să mai realizați nimic... - Dar ce ne lipsește, dragul meu? - Multe! Colegi de ai mei au mașini noi, moderne, vin la școală eleganți și voi nu mai puteți ține nici rabla aia. Păstrați-o ca semn de mândrie naționala. Atâta știți! - Cum poți sa gândești în felul acesta, copile? Cu rabla aia, cum o numești tu, am văzut toată țara. Cine ți-
ISPITA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/359599_a_360928]
-
să-și dea seama. Nu era în firea lui să-și jignească părinții, dar simțea nevoia să se descarce, să se elibereze de gândurile ce apăruseră făcând comparații între starea materiala a familiei sale și a familiilor unor colegi de școală. - Bine, de acord, asta am dorit, răspunse biata femeie surprinsă de privirea lui acuzatoare și, surprinzător de evident, ostilă... Era prima oară când descoperea în vocea fiului dispreț și chiar ură. Oare să i se fi părut? Lacrimi stăteau gata
ISPITA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/359599_a_360928]
-
în viață. - Dar despre asta doresc să vorbim, despre căi și mijloace care să-ți asigure fericirea, despre condițiile care.... - Cunosc, cunosc! Nu am nevoie de lecții de filozofie ori de etică. Nu te-ai săturat să le repeți la școală? - Doamne, Dumnezeule! Cum poți vorbi în felul ăsta, copile? Ce este cu tine? Ce s-a întâmplat? Vorbește și te ascult cu toată inima și sufletul, nu mă mai chinui! - Ce să vorbim? Voi nu puteți înțelege. Nu puteți ieși
ISPITA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/359599_a_360928]
-
E din ce în ce mai greu să fii profesor astăzi. Să ții copiii atenți și motivați. Să le obții respectul, să îi faci să te asculte. Școlile, peste tot în lume, au din ce în ce mai mulți tineri cu probleme de învățare. Încă din clasele primare, devine vizibilă neputința lor de a sta în echilibru, liniște și atenție, de a-și concentra energia minții în sarcinile de lucru. Până la adolescență
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
concentra energia minții în sarcinile de lucru. Până la adolescență, mulți dezvoltă deja probleme de atitudine și reflexe de abandon și contestare a autorității formale. Problemele de învățare ale tinerilor de astăzi sunt incomode, dar normale. Nu ei sunt neobișnuiți, ci școala a devenit „nepotrivită” psihologiei lor. Tinerii au deja o cultură modificată a gândirii, un mod de cunoaștere deja înrădăcinat, despre care noi, adulții de la catedrele tradiționale, nu avem încă prea multe date, în consecință, nici recunoaștere. Marea cultură și cultura
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
uitată pe parchetul sălii de expoziție. Marea cultură nu mai este umbrela deciziilor noastre, morga academică pur și simplu nu este cool. Nici în trecut majoritatea populației nu avea acces la mare cultură - avea însă recunoaștere tacită pentru simbolurile ei. Școala funcționa ca o șansă extraordinară, luată cu respect și supunere, întru accederea la nivelul acestei cupole luminoase a cunoașterii. Pierderea respectului pentru școală - un fenomen normal Acest gen de recunoștință și respect pentru rolul școlii s-a pierdut în mare
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
în trecut majoritatea populației nu avea acces la mare cultură - avea însă recunoaștere tacită pentru simbolurile ei. Școala funcționa ca o șansă extraordinară, luată cu respect și supunere, întru accederea la nivelul acestei cupole luminoase a cunoașterii. Pierderea respectului pentru școală - un fenomen normal Acest gen de recunoștință și respect pentru rolul școlii s-a pierdut în mare parte, odată cu schimbarea raportului între cele două culturi: dominantă este cultura cotidiană; marea cultură - fără riscul de a se pierde - a rămas periferică
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
recunoaștere tacită pentru simbolurile ei. Școala funcționa ca o șansă extraordinară, luată cu respect și supunere, întru accederea la nivelul acestei cupole luminoase a cunoașterii. Pierderea respectului pentru școală - un fenomen normal Acest gen de recunoștință și respect pentru rolul școlii s-a pierdut în mare parte, odată cu schimbarea raportului între cele două culturi: dominantă este cultura cotidiană; marea cultură - fără riscul de a se pierde - a rămas periferică și de nișă. Cu mult mai puternică este cultura populară - una în
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
atenției sau ale analizei, nivelul de energie mentală pe care suntem dispuși să o angajăm în cunoaștere sunt fundamental perturbate, ca un canal radio interferat permanent de alte frecvențe. Standardele subiective ale plăcerii și ale neplăcerii În consecință, și în școală, în sufletul tinerilor s-au rearanjat evaluările și scalele, profesorii sunt priviți din cu totul alte perspective, discursul lor e ridiculizat și profețiile lor despre cartea care te face om sunt primite cu ochii dați peste cap. De ce? Din lipsă
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
primite cu ochii dați peste cap. De ce? Din lipsă de educație și din nesimțire - cum ar numi-o bunica? Nu. Cel mai greu de acceptat pentru noi - afară de vinovățiile directe care au dus la cultura „copy-paste” și corupția administrativă a școlilor - este sistemul de evaluare dărâmat de copiii noștri și schimbat cu standardele subiective ale plăcerii sau ale neplăcerii. Toți copiii de astăzi par să facă treaba de care ne cramponăm noi, adulții, doar dacă ea produce atracție, exaltare, intensitate, distracție
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
pe reziliență, îndârjire, disconfort și extenuare, pe ambiție și surmontarea obstacolelor cognitive. Copiii noștri au fost însă deja botezați în cultura populară a plăcerii, a confortului, a menajării și a satisfacției imediate. Cât mai pot ei să cupleze, pe băncile școlii, la modulul „atent-concentrat-rezistent-conștiincios.”? Dubla personalitate a părinților Nu o dată, i-am rugat pe părinții copiilor de grădiniță să înceteze să le mai lege șireturile, atunci când deprinderea poate fi deja instalată. N-am reușit niciodată să îi blochez de la reflexul servirii
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
amenințarea mea e aproape vulgară, pentru că ea speculează o mare ambivalență a părinților de astăzi: pe de o parte, nevoia de a crea confort și de a răspunde plăcerilor copiilor lor, pe de alta - ambiția rezultatelor școlare și convingerea că școala trebuie făcută și cu ceva durere. Familiile sunt prinse la intersecția conflictuală a două culturi dominante: cea a marii culturi, în sens clasic, pentru care școala este un tren încet și răbdător al iluminării și cea a culturii „pop”, în
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
a răspunde plăcerilor copiilor lor, pe de alta - ambiția rezultatelor școlare și convingerea că școala trebuie făcută și cu ceva durere. Familiile sunt prinse la intersecția conflictuală a două culturi dominante: cea a marii culturi, în sens clasic, pentru care școala este un tren încet și răbdător al iluminării și cea a culturii „pop”, în care copiii noștri trebuie să trăiască fericiți, liberi, să experimenteze, să își satisfacă plăcerile, preferințele, nevoia de distracție. De aceea, psihologic vorbind, în jurul vârstei școlare, apare
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
trebuie să trăiască fericiți, liberi, să experimenteze, să își satisfacă plăcerile, preferințele, nevoia de distracție. De aceea, psihologic vorbind, în jurul vârstei școlare, apare un fel de divorț între familie și copil: de la satisfacerea tuturor bucuriilor, la amenințările despre cum la școală „se schimbă foaia” - un fel de dublă personalitate achiziționată tacit: de la copilul care își urmărește plăcerea și este servit, la cel, care, brusc, trebuie să devină luptător, angajat, tensionat pe un drum al achizițiilor cognitive înalte. Îți recomandăm Educatori bădărani
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
este permis sau nu”, ci a lui „ceea ce este acceptabil sau tolerabil”. La intersecția celor două lumi - încă prezente și în conflict natural, copiii noștri au de negociat între idealul familiei despre „datorie” și idealul sinelui despre „a fi liber”. Școala însăși este scena de luptă a acestor două tendințe culturale și locul natural al celor mai tensionate conflicte și discordanțe între ce așteaptă profesorii și ce vor copiii. Școala - un teatru al conflictelor între două lumi Școala are probleme din ce în ce mai
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
idealul familiei despre „datorie” și idealul sinelui despre „a fi liber”. Școala însăși este scena de luptă a acestor două tendințe culturale și locul natural al celor mai tensionate conflicte și discordanțe între ce așteaptă profesorii și ce vor copiii. Școala - un teatru al conflictelor între două lumi Școala are probleme din ce în ce mai mari, peste tot în lume, pentru că trebuie să jongleze cu o realitate duală și conflictuală, din principiu: pe de o parte, sistemul școlar - ca mediu extern, cu influențe, cerințe
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
a fi liber”. Școala însăși este scena de luptă a acestor două tendințe culturale și locul natural al celor mai tensionate conflicte și discordanțe între ce așteaptă profesorii și ce vor copiii. Școala - un teatru al conflictelor între două lumi Școala are probleme din ce în ce mai mari, peste tot în lume, pentru că trebuie să jongleze cu o realitate duală și conflictuală, din principiu: pe de o parte, sistemul școlar - ca mediu extern, cu influențe, cerințe și așteptări normate de reguli și scări valorice
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
normate de reguli și scări valorice; pe de altă parte, tendințele din ce în ce mai subiective ale copiilor, nevoia lor de a fi văzuți și apreciați, cu tot cu lumea lor interioară, cea a emoțiilor, a preferințelor, a stilurilor de învățare. Pe de o parte, școala are de operat cu niște conținuturi planificate, pe de alta, copiii de azi au tendința de a respinge toate conținuturile resimțite ca neplăcute. Pe de o parte, școala are o gestiune clară a rolurilor profesorilor-directorului-inspectorului, pe de alta, copiii au
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
a emoțiilor, a preferințelor, a stilurilor de învățare. Pe de o parte, școala are de operat cu niște conținuturi planificate, pe de alta, copiii de azi au tendința de a respinge toate conținuturile resimțite ca neplăcute. Pe de o parte, școala are o gestiune clară a rolurilor profesorilor-directorului-inspectorului, pe de alta, copiii au din ce în ce mai mare tendință - puternic încurajată mediatic - de a se ocupa de eul propriu, de a relativiza puterea oficială a adulților semnificativi din viața lor. Și nu în ultimă
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]