KorAP: Find »[drukola/base=școlar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...67 68 69 ...127 >

3,158 matches

Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281

lucrează, despre semnele și simbolurile cu care operează, despre noii termeni pe care-i utilizează, despre regulile și legile pe care le învață. Productivitatea memoriei depinde de mai mulți factori: conținutul materialului supus memorării, felul acțiunilor pe care le desfășoară școlarul și măsura în care acesta dispune de anumite mijloace de memorare și reproducere a materialului. Se instalează și se dezvoltă formele logice ale memoriei, bazate pe legăturile de sens dintre date, ceea ce are următoarele urmări: volumul memoriei crește de opt

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
de reținere, sporește trăinicia și productivitatea legăturilor mnemonice, crește precizia și plenitudinea proceselor de reproducere mnezice în raport cu procesele de recunoaștere. O altă direcție de modificare a memoriei la această vârstă o constituie accentuarea caracterului voluntar, conștient al proceselor ei. Atenția școlarului mic este puternic influențată de școală și modelată după tipul sarcinilor de învățare. Și aceasta devine voluntară sporind capacitatea concentrării mintale, de durată mai mare în rezolvarea unor probleme de gândire. Volumul atenției este încă redus, copiilor fiindu-le greu

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
de învățare. Și aceasta devine voluntară sporind capacitatea concentrării mintale, de durată mai mare în rezolvarea unor probleme de gândire. Volumul atenției este încă redus, copiilor fiindu-le greu să prindă simultan, în câmpul atenției, explicațiile verbale și tablourile intuitive. Școlarii mici întâmpină dificultăți în a-și comuta voluntar atenția de la ceea ce este superficial spre ceea ce este esențial. Este slab dezvoltată și priceperea de a-și distribui atenția în mai multe direcții. Afectivitatea școlarului mic progresează astfel: se îmbogățesc trăirile afective

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
câmpul atenției, explicațiile verbale și tablourile intuitive. Școlarii mici întâmpină dificultăți în a-și comuta voluntar atenția de la ceea ce este superficial spre ceea ce este esențial. Este slab dezvoltată și priceperea de a-și distribui atenția în mai multe direcții. Afectivitatea școlarului mic progresează astfel: se îmbogățesc trăirile afective, mai ales cele generate de școală, se formează noi sentimente, se manifestă capacități mai crescute de reglare a comportamentelor emoțional expresive. Se structurează motivația învățării școlare trecându-se de la motive extrinseci simple și

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
învățării școlare trecându-se de la motive extrinseci simple și personale la cele cu semnificație socială (învățarea este cerută de integrarea în societate, învățarea îți asigură un loc în viață) și se formează motivația intrinsecă (curiozitate epistemică, interes cognitiv). În ceea ce privește personalitatea școlarului mic aceasta progresează în sensul consolidării și formării de noi însușiri caracteriale și a cristalizării mai clare a imaginii de sine. În general, pe perioada școlarității mici, personalitatea, deși încărcată de responsabilități relativ numeroase și dificile, traversează o perioadă de

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
face ucenicia deprinderii lucrului cu instrumentele, apoi îi face plăcere să se afirme pe sine prin ceea ce realizează singur. Copilul este capabil să producă ceva nou, neobișnuit, original chiar dacă aceste atribute sunt valabile doar în raport cu sine însuși. Iată, așadar, că școlarul dispune nu doar de capacitatea de a se juca și de a învăța, ci și de aceea de a crea. Creația sa dezvăluie o viață interioară relativ bogată. Copilul poate acum să-și elaboreze o serie de deprinderi ce țin

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
artistice și constituie bazele artelor spațiului. Concomitent cu dezvoltarea aptitudinilor și a capacităților artistice, are loc formarea gustului artistic. În perceperea operelor de artă, elevii pot avea emoții creatoare, care să le dea, bineînțeles în cazuri excepționale, înțelegerea unei vocații. Școlarul mic dezvoltă o activitate păractică cu plăcere, aceasta neavând drept scop de la început, crearea a ceva frumos, ci doar plăcerea de mânui anumite materiale și instrumente. El este interesat să modeleze, să formeze, să picteze în culori și forme diverse

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
de mânui anumite materiale și instrumente. El este interesat să modeleze, să formeze, să picteze în culori și forme diverse, deși în redarea obiectelor, aceste caracteristici nu corespund mereu realității. Pictura și artele utilitar decorative devin domenii de interes pentru școlarul mic. Creația este stimulată și promovată prin concursuri, prin vizitarea și organizarea de expoziții. Se observă cum compozițiile libere devin din ce în ce mai valoroase. R. P. Torrance observa în urma studiilor sale anumite discontinuități în dezvoltarea creativității. Astfel, aceasta începe a se dezvolta

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
Corola-publishinghouse/Science/338_a_598

a copilului neglijat. Capitolul al treilea este reprezentat prin adaptarea școlară, prin nevoia de adaptare la cerințele vieții școlare a copilului neglijat. Capitolul al patrulea este reprezentat de partea practică. Aceasta se concretizează în analiza datelor rezultate prin aplicarea chestionarului școlarilor I-IV, ghidului de interviu aplicat cadrelor didactice și studiul documentelor școlare. Interpretarea rezultatelor pune în evidență faptul că relația dintre copii și familie, școală este extrem de importantă în procesul de educație a elevului neglijat. Totodată sunt evidențiate și principalele

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
nivelul dezvoltării intelectuale. Se spune că este adaptat cerințelor școlare acel elev care obține performanțele scontate aflate în concordanță cu nivelul înțelegerii sa le. Întrucât adaptarea școlară se manifestă în procesul de învățământ, care este forma fundamentală de activitate pentru școlari, ea presupune implicarea primordială a întregii structuri psihice a copilului. Aceasta integrează percepțiile, reprezentările, memoria, gândirea, limbajul, atenția și imaginația sub acțiunea dinamizatoare a motivației și cu participarea voinței, fiind mediate cu caracter, temperament și afectivitate ca principale trăsături dominate

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
adaptării școlare, succesul școlar al copilului. Adaptarea școlară presupune nu numai obținerea unor calificative superioare la învățătură ci și acomodarea respectivului copil la grupul școlar asimilarea unor valori sociale corespunzătoare vârstei. Prin urmare, spunem că un copil s-a adaptat școlar optim dacă atât rezultatele lui școlare cât și comportamentul lui în școală sunt indicative și ale cotelor superioare. Între reușită și adaptare există o corelație destul de ridicată, ele nu sunt sinonime, ci ultima are o sferă de acoperire mai largă

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
acești copii nu pot coordona informațiile și operațiile mintale, pentru a putea gândi ireversibilul ce este caracteristic copilului imatur îi imprimă acestuia lipsa de coerență în gândire și în echilibrul mintal. Imaturul nu poate conserva cantitativ. Comportamentul dezaptativ al imaturilor școlari este o consecință a unei labilități afective cu tendință spre emotivitate radicală din care cauză sunt adesea blocați afectiv. Printre ei se semnalează frecvent copii cu anxietate și lipsiți de trăirea propriului lor succes, în cadrul activităților obligatorii un copil nu

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
mare măsură de climatul ce se instituie în familie. Neândoios, copilul a devenit școlar, are absolută nevoie de sprijin din partea familiei pentru a se încadra cât mai repede și cu succes în noul regim de viață impus de situația de școlar. Dezinteresul manifestat de unii părinți față de copilul cu statut școlar are grave consecințe negative asupra micului școlar. Neavând cui săi ceară sprijinul cuvenit sau să fie încurajat în strădaniile sale de școlar, se va institui treptat, dezinteres față de noile sale

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
noul regim de viață impus de situația de școlar. Dezinteresul manifestat de unii părinți față de copilul cu statut școlar are grave consecințe negative asupra micului școlar. Neavând cui săi ceară sprijinul cuvenit sau să fie încurajat în strădaniile sale de școlar, se va institui treptat, dezinteres față de noile sale obligații. În perioada de debut școlar, familia are datoria să fie aproape de copil, să-l încurajeze, sal ajute și să păstreze o strânsă colaborare cu învățătorul, apoi cu profesorul diriginte și alți

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
cu profesorul diriginte și alți profesori daca este cazul. Uneori în unele familii grija față de copilul devenit școlar îmbracă forme exagerate. Tutela pe care o instituie familia merge atât de departe încât se substituie până și obligațiilor sale zilnice de școlar. Ferindui de orice obligație față de îndatoririle gospodărești ale familiei, părinții își asumă efectuarea obligațiilor școlare ale elevului. Părinții îi scriu teme, efectuează exerciții, întocmesc compoziții, execută desene și lucrări practice, mânați de dorința de a-și vedea copilul în fruntea

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
și învățăturii în detrimentul timpului liber. Ceea ce necesită constanța din partea familiei viteza, controlul și verificarea modului cum a învătat elevul. În viata de familie se vor statornici criterii unice de apreciere și evaluare a muncii, atitudini și exigențe unitare față de comportamentul școlarului. Atitudinile diferite și mai ales dezarmoniile dintre părinți provoacă false comportamente, dedublări în poziția față de sine, de părinți, de școală. Mediul ambiant din familie are profunde implicații în modul de a fi și a se comporta a elevului pentru multă

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
pondere însemnată revine înseși construcțiilor școlare. Creșterea, dezvoltarea și formarea psihofizică normală a copilului sunt condiționate în bună măsură de instruirea și respectarea unui regim de muncă și odihnă sănătos potrivit unor cerințe psihopedagogice și medicale dozate rațional. Statutul de școlar al copilului impune o nouă distribuire a timpului său. Copilul de 6 ani școlar fiind, are încă nevoie de mișcare, de alegere, de joc liber în casă, în curte, în locuri special amenajate, la școala și acasă, de unul singur

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
distribuire a timpului său. Copilul de 6 ani școlar fiind, are încă nevoie de mișcare, de alegere, de joc liber în casă, în curte, în locuri special amenajate, la școala și acasă, de unul singur sau în grup. Prin joc școlarul începător va fi pregătit pentru actiuni didactice cu finalitate bine definită. Jocul îI va introduce în tainele scrisului și socotitului, prin jos se va deprinde să respecte și să se supună regulilor și normelor stabilite de școală. Dorința de a

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
problemei; scopul cercetării; obiectivele cercetării; ipotezele cercetării; descrierea eșantionului; metodologia de investigație; prezentarea și interpretarea datelor; 4.2 Identificarea problemei Problema investigată în lucrarea de față este reprezentată de fenomenul copiilor neglijați, mai precis efectele pe care le are neglijarea școlarilor asupra adaptării școlare a acestora. 4.3 Scopul cercetării Determinarea efectelor neglijării ,părinților din mediul rural asupra adaptării școlare, la școlarii mici. 4.4 Obiectivele cercetării O1: Evidențierea efectelor tipurilor de neglijare asupra adaptării școlare la elevii mici. O2: Evidențierea

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
investigată în lucrarea de față este reprezentată de fenomenul copiilor neglijați, mai precis efectele pe care le are neglijarea școlarilor asupra adaptării școlare a acestora. 4.3 Scopul cercetării Determinarea efectelor neglijării ,părinților din mediul rural asupra adaptării școlare, la școlarii mici. 4.4 Obiectivele cercetării O1: Evidențierea efectelor tipurilor de neglijare asupra adaptării școlare la elevii mici. O2: Evidențierea caracteristicilor modurilor de petrecere a timpului liber la elevii mici. O3: Identificarea nivelului de adaptare școlară în colectiv, în cazul școlarilor

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
școlarii mici. 4.4 Obiectivele cercetării O1: Evidențierea efectelor tipurilor de neglijare asupra adaptării școlare la elevii mici. O2: Evidențierea caracteristicilor modurilor de petrecere a timpului liber la elevii mici. O3: Identificarea nivelului de adaptare școlară în colectiv, în cazul școlarilor neglijați în familie. 4.5 Ipotezele cercetării Ipoteza generală Interacțiunea dintre părinți și copii influențează calitatea adaptării școlare la elevii mici. Ipoteze specifice 1.Vulnerabilitatea la neglijare este în funcție de sexul copiilor, anticipăm dificultăți mai mari de adaptare școlară la fete

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
de zona geografică, de rezidență sau de alți factori care ar putea influența procesul de comunicare. În construcția chestionarului se va ține cont și de populația căreia îi sunt adresate întrebările în cazul nostru populația cercetată este formată din copii, școlari mici. Interviul nu este doar o simplă discuție în doi ci și o tehnică de investigație științifică, a unui fenomen sau domeniu social, caz în care "discuția în doi se integrează unui ansamblu de mijloace de culegere a datelor ca

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
6 au răspuns afirmativ la această întrebare, ceea ce este oarecum îngrijorător pentru un copil din clasele I-IV. Violența la această vârstă se manifestă prin: violență verbală, etichetare, dominare prin exteriorizare a ene rgiei. Itemul 4 vizează măsura în care școlarii mici sunt izolați sau cât de sociabili sunt la școală, în clasă. Cadrele didactice au răspuns cât mai variat. Doar 2 învățătoare din 6 au afirmat despre copiii din clasă că nu sunt izolați. Acest lucru înseamnă că aceștia relaționează

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
Tratează cu indiferență majoritatea sarcinilor școlare. Sunt violenți, nu are motivație pentru învățătură și nu-și dă nimeni interesul pentru educația lor. 4.10 Concluziile cercetării Prin această investigație s-a urmărit identificarea gradului de neglijare la care este predispus școlarul mic. După cum s-a observat și din analiza datelor în ceea cei privește pe elevii neglijați se întâmpină o serie de dificultăți în procesul de adaptare. Acești elevi prezintă dificultăți de integrare și soluționare optimă în cadrul cerințelor școlare din cauza limbajului

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
provocare. Tot ca o provocare care apar și situațiile în care autoritățile sociale se implică luând eventuale măsuri silite sau hotărâri prin care îndepărtează copilul din mediul familial sau din ocrotirea părintească. Investigațiile și observațiile noastre pe un număr de școlari mici cu scopul de a determina efectele neglijării, asupra adaptării școlare la școlarii mici au condus la câteva concluzii semnificative. Simultan au fost studiate și cataloagele școlare pentru a identifica copii cu probleme de comportament care au efecte asupra adaptării

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]