3,279 matches
-
sarmatice atrage formarea numeroaselor sărături care se pun în evidență, în special în perioadele secetoase, sub forma unor pete albicioase. Astfel, în urma spălării formațiunilor marnoase de către apele de șiroire din versantul estic al Dealului Mare (zona Cotnari-Ceplenița) sărurile ajung pe șesul Bahluiului prin intermediul pârâului Sărata, Graurului, Zlodica, Buhalnița, Cârgota (Dealul lui Vodă) (V. Băcăuanu, 1968). În urma unor ploi torențiale din iunie 1958, mai 1962, iunie 1965, partea superficială a solului de pe versanții din jumătatea inferioară a Dealului Humăria Hârlău, Dealului Cireșului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
până la 8 10 m, în zona de debușare a râului Buhalnița și la Cotnari (această situație împiedică uneori revărsările). În albia minoră a râului Bahlui s-a dezvoltat pe marnele și argilele bazale nivelul suport al apelor subterane de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută (V. Băcăuanu, 1968). În lungul malurilor albiei minore a râului Bahlui, se produc intense procese de surpări. Ele sunt condiționate de existența unor strate acvifere bogate (ce își au originea în zona înaltă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
malurilor, iau naștere mici trepte de albie minoră, cu altitudine de 1-2 m. În sectorul Cotnari, albia minoră apare cu meandre adâncite și cu maluri abrupte, cu puternice fenomene de surpări sufozionale condiționate de prezența apelor subterane de la baza aluviunilor șesului care ies sub formă de izvoare, subminând baza malurilor. Panta albiei minore este în jur de 2,6 m la 1 km (2,6%), cu trepte în albie și cu marmite săpate în argilele și marnele sarmatice. Albia majoră (șesul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
șesului care ies sub formă de izvoare, subminând baza malurilor. Panta albiei minore este în jur de 2,6 m la 1 km (2,6%), cu trepte în albie și cu marmite săpate în argilele și marnele sarmatice. Albia majoră (șesul) În cursul său superior, acolo unde străbate unitatea înaltă a Dealului Mare și a Culmii Holmului, albia majoră a râului Bahlui lipsește sau este redusă la câteva mici suprafețe, situate de o parte și de alta a albiei minore. Între
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dealului mare și intră în depresiunea de contact, Hârlău Cotnari, râul Bahlui își dezvoltă o albie majoră, ale cărei lățime variază de la 600 la 1000 m la sud de Hârlău până la 1800 m la Ceplenița (acolo unde se unește cu șesul larg al Buhalniței) la Cotnari de la 2000 la 2200 m (în zona unde se varsă Buhalnița veche, captată, lângă gara Cotnari). Altitudinile absolute ale șesului descresc continuu, de la 137 m la Hârlău până la 102 m la Cotnari, înregistrându-se o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m la sud de Hârlău până la 1800 m la Ceplenița (acolo unde se unește cu șesul larg al Buhalniței) la Cotnari de la 2000 la 2200 m (în zona unde se varsă Buhalnița veche, captată, lângă gara Cotnari). Altitudinile absolute ale șesului descresc continuu, de la 137 m la Hârlău până la 102 m la Cotnari, înregistrându-se o diferență de nivel de 35 m, pe o distanță de circa 11 km. Altitudinea relativă a șesului este de 3-5 m în zona Hârlău și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
veche, captată, lângă gara Cotnari). Altitudinile absolute ale șesului descresc continuu, de la 137 m la Hârlău până la 102 m la Cotnari, înregistrându-se o diferență de nivel de 35 m, pe o distanță de circa 11 km. Altitudinea relativă a șesului este de 3-5 m în zona Hârlău și de 6-10 m în dreptul localității Bădeni, Ceplenița și Cotnari. În aval de Hârlău, suprafețele inundabile ocupă porțiuni relativ reduse (Bădeni, Ceplenița). Trebuie reținut însă faptul că aceste se datorează mai ales scurgerilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bădeni, Ceplenița). Trebuie reținut însă faptul că aceste se datorează mai ales scurgerilor de pe versanți decât râului. Ca urmare a poziției geografice a acestui sector de vale situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare, aluvionarea și chiar coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să-l transforme într-o terasă de luncă cu altitudini relative de 6-10 m. Aluviunile au o constituție predominant nisipoasă, cu intercalații argiloase și lentile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să-l transforme într-o terasă de luncă cu altitudini relative de 6-10 m. Aluviunile au o constituție predominant nisipoasă, cu intercalații argiloase și lentile de prundișuri. Din unele puncte ale șesului sau chiar din malurile albiei minore, nisipurile se exploatează pentru nevoile gospodărești (de exemplu la Bădeni, Ceplenița, Cotnari). De asemenea, în lungul malurilor se pot vedea din loc în loc, 1-2 benzi, de culoare cafenie-roșcată, reprezentând soluri îngropate, mărturie a unor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
culoare cafenie-roșcată, reprezentând soluri îngropate, mărturie a unor perioade în care aluvionarea a fost mai redusă, iar solificarea mai activă (C. Martiniuc, 1962). Adâncimea actuală a râului este relativ recentă și ea s-a produs datorită faptului că prin înălțarea șesului revărsările au devenit tot mai rare, iar întregul debit a fost obligat să se scurgă numai prin albia minoră. Localnicii mai vârstnici își amintesc că înainte de primul război mondial albia Bahluiului era mai puțin adâncă (cu 1-2 m) și că
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
minoră. Localnicii mai vârstnici își amintesc că înainte de primul război mondial albia Bahluiului era mai puțin adâncă (cu 1-2 m) și că în unele puncte au funcționat chiar mori de apă (la Ceplenița și Bădeni precum și la ieșirea din Hârlău). Șesul părăsit al Buhalniței vechi, captate, între Dealul Babanului și Dealul Țiglaele lui Baltă, apare ca o zonă acumulativă aluvio coluvială fără însă a avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bădeni precum și la ieșirea din Hârlău). Șesul părăsit al Buhalniței vechi, captate, între Dealul Babanului și Dealul Țiglaele lui Baltă, apare ca o zonă acumulativă aluvio coluvială fără însă a avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi este mlăștinos și uneori, la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o zonă acumulativă aluvio coluvială fără însă a avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi este mlăștinos și uneori, la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi este mlăștinos și uneori, la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un șes jos, mlăștinos și inundabil doar când sunt ploi abundente. Șesul pârâului Broscăria, afluent pe stânga
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și uneori, la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un șes jos, mlăștinos și inundabil doar când sunt ploi abundente. Șesul pârâului Broscăria, afluent pe stânga al Bahluiului, în dreptul localității Ceplenița, se dezvoltă larg la intrarea în depresiunea de contact, cu lățimi apreciabile, ce oscilează între 200 până la 600 m. Este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un șes jos, mlăștinos și inundabil doar când sunt ploi abundente. Șesul pârâului Broscăria, afluent pe stânga al Bahluiului, în dreptul localității Ceplenița, se dezvoltă larg la intrarea în depresiunea de contact, cu lățimi apreciabile, ce oscilează între 200 până la 600 m. Este un șes ce apare sub forma unei terase de luncă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mlăștinos și inundabil doar când sunt ploi abundente. Șesul pârâului Broscăria, afluent pe stânga al Bahluiului, în dreptul localității Ceplenița, se dezvoltă larg la intrarea în depresiunea de contact, cu lățimi apreciabile, ce oscilează între 200 până la 600 m. Este un șes ce apare sub forma unei terase de luncă de 2-3 m, unde s-au amplasat numeroase ale locuitorilor din Ceplenița. Terasele Cunoașterea și evoluția bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari este strâns legată de studiul detailat al
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a Dealului Morii-Ceplenița și în Dealul Broscăria. Ea este alcătuită numai din prundoșuri și nisipuri grosiere (predomină elementele grezoase), fără o cuvertură de luturi loessoide la suprafață, erodată în mare parte. Soclul său sarmațian, cu altitudine de 80 m deasupra șesului actual, suportă o cuvertură aluvio-coluvială, cu o grosime de 10-20 m. Ca vârstă, terasa de 90-100 m poate fiatribuită cuaternarului (V. Băcăuanu, 1968). T6-Terasa de 130-140 m altitudine relativă este destul de bine păstrată în partea cea mai înaltă a Dealului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de glacis sunt slab înclinate de la orizontală până la 5°-8° și fac racordul dintre relieful mai înalt din spate cu cel relativ plan din față pe care-l parazitează atunci când sunt acumulative. Acumulările proluviale și proluvio-coluviale se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului între Hârlău și Cotnari. Astfel, șesul Bahluiului este flancat de numeroase conuri de dejecție, ca cel al Buhalniței, al văii Scobinți, Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău (V. Băcăuanu, 1968). O situație deosebită se întâlnește la contactul dintre rama înaltă din vest
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
până la 5°-8° și fac racordul dintre relieful mai înalt din spate cu cel relativ plan din față pe care-l parazitează atunci când sunt acumulative. Acumulările proluviale și proluvio-coluviale se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului între Hârlău și Cotnari. Astfel, șesul Bahluiului este flancat de numeroase conuri de dejecție, ca cel al Buhalniței, al văii Scobinți, Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău (V. Băcăuanu, 1968). O situație deosebită se întâlnește la contactul dintre rama înaltă din vest cu pante accentuate (10°-15°) și suprafața
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prundișuri, cu grosimi variabile, permite acumularea unei mari cantități de ape. În perioadele cu precipitații bogate, datorită pantei reduse, în unele sectoare nivelul apei subterane crește foarte mult până aproape de suprafață, producând înmlăștiniri (pe areale mici, în zona satelor de șes, Bădeni, Ceplenița). În urma secetelor prelungite, apa subterană coboară foarte mult (uneori cu 5 m), încăt numai este intersectată de albiile minore ale afluenților Bahluiului, contribuind la secarea acestora (M. Pantazică, 1974). 1.2.4. Unitatea hidrogeologică a teraselor și șesurilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
șes, Bădeni, Ceplenița). În urma secetelor prelungite, apa subterană coboară foarte mult (uneori cu 5 m), încăt numai este intersectată de albiile minore ale afluenților Bahluiului, contribuind la secarea acestora (M. Pantazică, 1974). 1.2.4. Unitatea hidrogeologică a teraselor și șesurilor Terasele sunt unități hidrogeologice formate dintr-un orizont de prundișuri cu nisipuri (în care se acumulează apa), acoperite cu strate de luturi, în bază, având un strat impermeabil argilo-marnos. Calitativ, apele sunt ușor alcaline (pH-ul oscilează intre 7 și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apar pe terasele de 30-35 m (M. Pantazică, V. Băcăuanu, 1968) ale râului Bahlui în partea vestică a Dealului Hatiei-Bădeni, a Dealului Humăria Hârlău, a Dealului Morii-Ceplenița, în zona de confluență a Bahluiului cu pârâul Buhalnița, etc. Apele subterane din șesul Bahluiului sunt cantonate în formațiuni nisipoase, cu intercalații de pietrișuri, acoperite de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor de suprafață provenite din precipitații sau din vărsarea râului Bahlui. La contactul cu versanții s-au acumulat materialele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
hidrografic de 139 km2, din care 81% este împădurit (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). În continuare, până la Cotnari, râul Bahlui curge printr-o depresiune de contact dezvoltată în cadrul Câmpiei Moldovei, la piciorul coastei ce limitează Podișul Sucevei. În acest sector, șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița, Cârjoaia) sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița, Cârjoaia) sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]