7,108 matches
-
cartul de ultimă strajă cu gândul minunii ce vreau s-o iubesc. Lumina îmi este o dalbă fecioară luceferii inimii aruncă văpăi în mine vuiește o mare sprințară și-așteaptă iubirea ochilor tăi. Eu sunt timonierul ce marea scrutează, spre șoapta ce încă noi nu am rostit, lumina îmi este o dalbă fecioară, iubirea mi-i drumul ce-l port spre zenit. Leonid Iacob Referință Bibliografică: la ultimul cart / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 930, Anul III, 18
LA ULTIMUL CART de LEONID IACOB în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364238_a_365567]
-
cireș, ca omagiu, cu suflet emoționat și recunoscător, câteva modeste gânduri: Ninge pe covorul de iarbă, Se scutură florile-n grabă Prin zborul dragoste-lumină... În suflet am pace sublimă, Căci mâine cireșele coapte Par a fi doar un vis printre șoapte! Numele meu în japoneză este „Hana”, adică Floare(a)! Referință Bibliografică: SAKURA-FLOAREA DE CIREȘ JAPONEZ / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 930, Anul III, 18 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PECETE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului siluetă de lumină pierdută în asfințitul iubirii răsfirată în gânduri de seară iubită cu doruri fierbinți de veghe în șoaptele nespuse se-nalță și cerne rugăminți... aidoma unui suspin valsează printre regrete... pecete pe suflet senin... Blue Mireille, 16.11.2013 Referință Bibliografică: Pecete / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17 noiembrie 2013. Drepturi de
PECETE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363134_a_364463]
-
ruga mireanului să ajungă în inima Lui neatinsă de patimi de dorințe absurde. Ascult aceeași piesă iar și iar, ca un val de mare învelindu-mi rănile în promisiunea unui zbor întregit de zâmbetul inimii tale. Ești iubit omule ascuns. Șoapta ta bulgărele de aur mi-a lăsat-o pe colțul acelui deja vu în care, o ghindă se desparte de căciulița din care hrana vie a pământului îi atinge mângâietor sufletul, lăsându-i creștetul să lucească în bătaia vântului, în
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
între noi, la locul lui, pentru a ne privi cum păcătuim în neștire și a ne ierta mai apoi cu o înțelegere aproape lumească, neieșindu-și niciodată din fire. Uneori, credeam că trăgea cu urechea la ce se vorbea în șoaptă, prin casă. Când ne certam din te miri ce, era întotdeauna gata să sară din cuie, dar se abținea, zâmbea trist și știam că trebuie să ne împăcăm, să ne iertam între noi.” ... ”Bărbați și femei, profesori cu diplome universitare
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
Tocmai a intrat domnișoara Lepădatu și nu vreau să creez tensiune în cancelarie, îi șopti ea căutând să nu fie auzită de cineva din apropiere. - Lăsați, doamnă Zbihli, nu mai glumiți așa de dimineață... îi răspunse și el tot în șoaptă, zâmbind. Întoarse capul spre ușa cancelariei și, într-adevăr, o văzu pe colega lor în dreptul cuierului, cum îi privea cu niște ochi din care parcă săreau scântei, în timp ce se dezbrăca de palton. Se cutremură de parcă ar fi trecut prin el
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
care ar fi fost auziți de alți colegi, să nu se interpreteze că sunt mai intimi între ei decât cu ceilalți. Georgeta era o fire temătoare și nu dorea să existe vreo suspiciune asupra moralității sale. După această discuție în șoaptă, cei doi colegi nu s-au mai putut întâlni într-o conversație privată, până la sfârșitul programului. Nu erau singurii fumători din cancelarie și nici nu au intenționat să reia discuția, chiar dacă în fiecare recreație fumau împreună lângă fereastra continuu deschisă
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
tot mai strâns. Și cui să scriu? Și ce să scriu? Când nu e nimeni să m-asculte; să vadă, ce se-nalță acum printre cuvinte ce zidesc morminte. Și gândul mă săgeată să fiu și eu cuvânt. Aducerile-aminte sunt șoapte vii, de-acum, când doar albastre taine în umbre se preling și lumânarea piere topită, ca o noapte ce singură-și țese veșmânt. Tristețe de duminică, sunt fericită acum! PRAG DE IUBIRE Te simt aproape, desigur, o himeră, mă locuiești
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
imediat aprinse bricheta și, apropiindu-și mâna de a fetei, îi dădu foc la țigară. Atingerea celor două mâini le creă o senzație stranie la amândoi. Emanuela își ridică privirile și se uită curioasă în ochii profului, mulțumindu-i în șoaptă. - Lasă, ăsta-i secretul nostru. Nu trebuie neapărat să știe cineva că vă încurajez să fumați. Dacă nu-i venită Brigitté, ce zici, mai ai chef de matematică? - Eu știu... dacă tot am bătut drumul până aici pe gerul de
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
dulcea-ți adiere! Să văd copii cum fericiți înoată Printre nămeți crescuți de vânt în noapte Și-acoperă cu larmă valea toată. Mă satur cu miros de turte coapte, Dar de sărutul tău, eu, niciodată! Gingașii-ți fulgi mă-nvăluie în șoaptă... (Din volumul "Celei ce nu mai este") Referință Bibliografică: D ale iernii / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1440, Anul IV, 10 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
D ALE IERNII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363267_a_364596]
-
trimisă în țara vecină, S-ajungă în pace și oastea să vină! Așa i-om sfârși pe dușmanii de-afară Și pleacă spre turnul de veghe de seară. Ajunge, -ngenunche, se roagă în noapte, Prin viscol spre ceruri trimite în șoapte, O rugă spre Domnul să-i ia din povară, Iar paju-l aude și-ndat` se-nfioară, Căci simte cum Prințului vocea-i slăbește Să-i curme rugarea nicicum nu-ndrăznește. Aleargă-nlăuntru să-l caute pe sfetnic Și-l chiamă degrabă cu glas
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
clanul nostru. În orice caz, trebuie să stai de vorbă cu șefu’. --Cine-i șeful vostru? Cei trei se uitară unul la altul, întrebându-se din priviri cum să-l prindă în plasă pe îngâmfatul de Zamfirescu. Tot Pleșcan spuse în șoaptă: --Nu știi cine era managerul în liceu? „Prietenul” tău. Acum înțelese Zamfirescu cine-i organizează pe tâmpiții ăștia. --Cine, mă? Bucă?.. Umflatul? Tocmai în acel moment se apropie de grup un alt fost coleg de liceu, Georgică Buhăianu, absolvent al
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
amiezile de vară, Curate gânduri izvorăsc din noi, Cerșind lumina dorului spre seară- Chemarea ne subjugă pe-amândoi. Cum să învăț a străluci în noapte Când tu te-ai rătăcit în cer de dor? Cine va prinde-n palme blânde șoapte Ce au străpuns seninul tău amor? Cuvintele s-au întrupat din stele, Contrastul lor mai doare să-l pătrund, Câmp de iubire am compus din ele Chiar dacă-n ceața vremii mă afund. Care e rostul gândurilor mele? Căci doar cu
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Te iau cu mine în caruselul amintirii, să ne mutăm în altă viață... Acolo e primăvară mereu în frunze - petale rebele... Parfum de iasomie străbate până-n gând, departe, în noapte... prin șoaptele timpului scurs în clepsidra clipelor înșirate caligrafic pe filele cerului... Viv Referință Bibliografică: Parfum de iasomie... / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile Rezervate
PARFUM DE IASOMIE... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368348_a_369677]
-
Când scriu, afară-i frig, e ger în noapte, Iar ramuri plâng sub albă promoroacă, Visez livezi ce haină nouă-mbracă, Privind la ale toamnei fructe coapte. Dorind să simt cum trupul meu te-mpacă, Din depărtări adun de taină șoapte, Cu un sărut te-ndemn la alte fapte Cercând mieros să te provoc la joacă. De-atâta dor, tu nu-mi refuzi chemarea, Ci mă cuprinzi setos gustându-mi gura, Când clocotim țintind s-atingem zarea, Cu trup comun să
SONET IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368354_a_369683]
-
foșnitori, caișii, iubirii se apleacă Pe tâmpla-mi săgetată de pasărea uitării... TE-AM CĂUTAT ÎN VIS Te-am căutat în visul meu azi-noapte Tu hoinăreai prin spații insipide Și astre reci clipeau pe cer, timide, Când marea învelea nisipu-n șoapte. O luntre veche, lunecând pe unde, Anoste umbre-mbrățișându-mi gândul, În temple - zei ce poartă-n ei frământul, Ecouri de legendă-n minți fecunde. Desculță, rătăcită printre grinduri, Cu tălpi strivite-n sângeriu de roze Și pieptul aburind a
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
omenire: „E plin pământul de torpile / Și păsările mor în zbor, / Natura nu își vine-n fire / Și a pierit cuvântul dor. // Pe cerul luptei se aprind / Rachete-n fiecare noapte, / Urmele lor nu mai surprind, / Vorbele tac sau devin șoapte. // E frică, ură între frați, / Se numără războaie-n gând, / Se văd adesea-mbrățișați / Copii cu mamele plângând. // Se roagă lumea-n mănăstire / Să se întâmple al său vis, / Să fie pace și unire, / Să stea Butonul Roșu-nchis” (Să
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
volum ne așează în fața ochilor un univers variat de sentimente, de simboluri, de taine ascunse în strigătul unei conștiințe care duce o luptă inegală cu destinul, mereu răvășită de neliniștile existențiale. „ Toate mor. Pe unde vei trece noaptea/ vei auzi șoaptele străzilor pustii,/ a caselor părăsite, a ferestrelor nedeschise.” ( Într-un cuvânt încape întreaga lume). Poeta Irina Lucia Mihalca se întreabă, adesea, de ce toate cuvintele „tac și plâng”... când ar putea să devină emoție, să devină poezie. Fire sensibilă, cu o
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
mângâie obrazul, să-i alunge teama atunci când „nisipul din clepsidra noastră se scurge impasibil”. „ - Mâna ta, Teah, mi-a cuprins disperarea,/ cărarea râdea, ochi-ți zâmbeau, ochii-ți plângeau,/ Te iubeam dincolo de viață și de moarte”/ Nu se auzeau nici măcar șoapte,/ doar foșnetul clipelor și sângele buzelor.” (Șoaptele timpului, subtil parfum de iasomie). Conștientă că „există un timp pentru toate”... poeta încearcă să păstreze „copilăria„ în suflet, acest refugiu neprețuit, locul în care „norii grei și deznădejdea” nu vor putea ajunge
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
nisipul din clepsidra noastră se scurge impasibil”. „ - Mâna ta, Teah, mi-a cuprins disperarea,/ cărarea râdea, ochi-ți zâmbeau, ochii-ți plângeau,/ Te iubeam dincolo de viață și de moarte”/ Nu se auzeau nici măcar șoapte,/ doar foșnetul clipelor și sângele buzelor.” (Șoaptele timpului, subtil parfum de iasomie). Conștientă că „există un timp pentru toate”... poeta încearcă să păstreze „copilăria„ în suflet, acest refugiu neprețuit, locul în care „norii grei și deznădejdea” nu vor putea ajunge. În fiecare zi, când tumultul lumii o
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
pentru toate”... poeta încearcă să păstreze „copilăria„ în suflet, acest refugiu neprețuit, locul în care „norii grei și deznădejdea” nu vor putea ajunge. În fiecare zi, când tumultul lumii o copleșește, caută un loc mai retras și-i ascultă „tainica șoaptă,/ lumina caldă,/ candela vie/ nestinsă de niciun vârtej!”... (Refugiu în lumina unui zâmbet). Întoarcerea la anii copilăriei, acest timp al poveștilor, al purității și al marilor speranțe - devine un ax vertical de care se reazemă în clipele de mare cumpănă
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
Nu vedeți frumosul meu veșmânt înmiresmat? Și totuși nu am curajul să spun că sunt o eroină. Stând deoparte, narcisele dădeau din cap și priveau gânditoare în jurul lor, de parcă așteptau să vină de undeva un răspuns. Deodată se auzi o șoaptă suavă ce aducea un clinchet animat de o orchestră cerească. “Eu am fost un Făt Frumos, care călătorea de departe, de departe... de undeva din mări și țări nemaiauzite de nimeni. Mă luptam cu întunericul, cu frigul, cu fluviile ce
LEGENDA GHIOCELULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368503_a_369832]
-
de rătăciri, de regăsiri: „Mai vine o noapte -/ și afară plouă,/ Des și mărunt,/ Din empireul de plumb,/ Nesfârșită singurătate/ mereu ne-ntâlnim,/ În noaptea cenușie,/ mereu ne iubim,// Cutreier în noapte,/ pe drumuri pierdute,/ Stropi blânzi s-adună, în șoapte/ cu vise și doruri tăcute.”// (poemul „Noaptea”, pag 43) Prin întoarcerea în copilărie, prin retrăirea acelei perioade care seamănă atât de mult cu raiul, prin închinarea în fața celor care ne-au adus pe lume, prin sentimentul de pioșenie, prin sfințire
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
Băieții ăștia, pe care îi refuzase Ioana, erau puțini, dar răi. Pentru că erau mânați dindărăt de setea de răzbunare. Ce vreți?... onoarea masculină ofensată... În felul ăsta se ajunsese de se creaseră în jurul Ioanei tot felul de povești, spuse în șoaptă pe la colțuri, care în timp căpătaseră proporții exagerate. Ori, credeți-mă pe cuvânt: la noi, la români, mai ales la țară, este o lege nescrisă - dacă apucă lumea să-ți zică „Ciontu”, „Ciontu” îți merge numele. Poți să ai tu
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
mine, îi spuse Paul. Dar și pe el îl trecuseră fiori reci prin corp. Ochii se îndreptară rapid spre ciocanul pe care-l văzuse aruncat atunci când vizitaseră prima dată casa, ca spre o soluție . .. - Oare ce o fi? întrebă în șoaptă, speriată Isabela. - Poate stă vreo nebună în clădirea de vizavi, o liniști Paul. Dar strigătele se auziră mai puternic, mai înfiorător. Povestea cu stafiile nu o crezuseră deloc, dar acum... - Poate stă cineva la mansardă! Acolo unde era o ușă
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]