9,824 matches
-
dispărând după cotitura stâncilor strigându-i din goana calului: - Pe curând regina vieții mele! Ne vom reîntâlni negreșit și vei deveni soția mea! Tânăra Shokuktany îl privea pierdută și lacrimi îi perlară genele lungi mătăsoase, prelingându-i-se pe obraji. Șopti mai mult pentru sine, căci prințul Tolui de acum era departe, dispăruse din vedere împreună cu șoimul său alb și cu prada, ducând cu sine inima sa: - De acum eu sunt condamnată în veci la suferință stăpânul inimii mele, căci tatăl
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
ticăloși nu s-ar da în lături să răpească o prințesă atât de frumoasă cum ești tu, pentru a o dărui hanului și astfel ai câștiga favorurile. Ar fi o mare nenorocire să se întâmple una ca aceasta. Am auzit șoptindu-se la palat că hanul Kublai ar fi cutezat, să te ceară de la tatăl domniei tale, pentru a deveni soție a unuia din fii săi. Acestea sunt doar zvonuri, care nu pot crede, că sunt adevărate, dar mai bine să
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
colorat frunzele moarte. Eu, poezie de dragoste iti voi dărui, Mi-ajung tristețile de-o viață, timp e azi Al bucuriei, cu tine o voi impărtăși In versul visului meu vei reînverzi! Ascultându-mă, toamna, cu o adiere mi-a șoptit: -Bucură-te! Și m-am bucurat..." Referință Bibliografică: Acoperă-mă toamnă cu bucuria ta / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI, 21 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ACOPERĂ-MĂ TOAMNĂ CU BUCURIA TA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384399_a_385728]
-
ocupa un colț de scaun. - Așadar, rosti vocea, dumneata ești Marcu de la sectorul bărbați... - Da, mărturisi Marcu. Directorul verifica un dosar deschis, cu privirea mohorâtă. - Necăsătorit... Născut la, dată de naștere: ziua cutare, luna cutare, anul cutare! - Da, da, da..., șoptea Marcu topit. Eu sunt. Directorul se ridică încruntat, își mângâie mustața cu mâna stânga și-i întinse lui dreaptă: - În cazul acesta, doresc să te felicit de ziua dumitale de naștere. Astăzi, conform dosarului și datelor verificate, e ziua dumitale
ATATA PAGUBA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384483_a_385812]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DRAGOSTEA ÎNGROAPĂ SUFLETELE VII... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Îți las un vers pe cerul fără de moarte, nepăsător, va rămâne mereu departe. Inspir doar mucegai, șoptesc în ecouri, vreau să-mi înec amarul rămas în tablouri. Sperând într-un cer, ce crede-n jurământ, hrănesc doar cu lacrimi o floare fără pământ, întind mâna, poate mai găsesc amprente, rămas-am cu un suflet îmbracat în zdrențe
DRAGOSTEA ÎNGROAPĂ SUFLETELE VII… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384505_a_385834]
-
A dragostei adevărate, a dragostei divine! Înaintez și gândurile Doamne toate-mi tac Să pot să Te aud Cerescule, cum îmi vorbești Veșmintele pe rând le las pe calea ce străbat Și trupu-l las, șoaptă devin, s-aud ce-mi șoptești! Elena ARMENESCU București 24 decembrie 2014 Referință Bibliografică: Elena ARMENESCU - SEARA DE CRĂCIUN / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459, Anul IV, 29 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SEARA DE CRĂCIUN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384569_a_385898]
-
AM PUS PUNCT Cum a pătruns iubirea În sufletu-mi adânc, Mă-ntreb de multă vreme Și caut la oblânc. Cutreierând prin codri Să te-ntâlnesc pe tine, Mai bine-mpușcam calul. Poate mi-era mai bine. Natura-mi tot șoptea: - Ea nu este de tine! Iar eu tot căutam Ce nu era de mine. Îmi povesteai adesea De-un vis neîmplit; Cum că stângaci aș fi, Din toți ce te-au iubit. Dar timpul galopând Pe toate le destramă; Iubirii
IUBIRII I-AM PUS PUNCT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384591_a_385920]
-
este tot noiembrie gri. În ciuda nuanțelor rătăcitoare de idei și gânduri, eu sunt în lumină. Sunt zgârcită în exprimare sau doar puțin comodă, dar sunt învăluită de ceva frumos. Sper să țină măcar o clipă cât să-ți mai pot șopti cât te iubesc. Când o să vin acasă, aș vrea să-ți văd tabloul denumit ,,Iubirea mea frumoasă”, iar eu o să-ți citesc din ,,Iubirea mea tandră”. - Este bun planul meu? Referință Bibliografică: Iubirea mea tandră / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN
IUBIREA MEA TANDRĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384604_a_385933]
-
în același timp, o femeie inteligentă, matură, educată. A înțeles ce bărbat are la ușa casei și l-a apreciat pentru seriozitate, profesionalism și pentru valențele evidente de familist. - Dragul meu, nu te da cocoș că nu ține, i-a șoptit ea la ureche după ce a fost prinsă în brațele lui puternice și sărutată pe gură și pe gât de câteva ori. Ești tu dorit, poate că sunt și eu tot atât de mult, dar... nu cred că mă poți satisface și ar
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
gravidă, deși era tânără și puternică, pocnind de sănătate. Au fost amândoi la medic, dar degeaba. Au fost la babe, dar nici cu ele nu au rezolvat problema. Lumea începuse să vorbească și nu au fost puține vocile care-i șopteau lui Vasile, mai pe ocolite ori mai direct, să-și găsească femeie care să-i facă plozi. În special, la cârciumă se găsea câte unul care prindea curaj să-i zică. - Bă, Vasile, mare păcat e că n-ai și
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
de la sărmanii pe care îi ia pe drum? Păi ce, el n-are cheltuieli cu benzina? Habar n-ai de economia de piață! Tot mai crezi că oamenii sunt fraieri ca tine? --Ce să fac, mă, Vasilică? Tot mai cred, șopti moș Ion, cu ochii pierduți după mașina lui Mototolea. Năstase Marin Galați, decembrie 2008 Referință Bibliografică: TUNARII-4-ultimul fragment / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1419, Anul IV, 19 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
pe chipul lor uitarea. Primul sărut din acea noapte declanșă în trupurile lor o dorință arzătoare de amor. Primele alintări ațâțară flacăra iubirii ca văpaia din lava unui vulcan. Se retraseră pe o bancă în liniștea nopții și îmbrățișați își șoptiră cuvinte de amor presărate cu sărutări pătimașe. - Câte orașe din țară și de peste hotare am colindat ca să te găsesc, floarea vieții mele, și tu îmi apăruși în calea destinului pe neașteptate într-o noapte înstelată!? - Câți crai m-au pețit
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
o bună dimineață, plecară spre Constanța la părinții Margaretei. Deși pe litoral sezonul estival era pe sfârșite, avură parte de zile însorite și înotară în valurile străvezii ale Mării Negre. Într-o seară, în timp ce se desfăta în brațele soțului, soția îi șopti ceva la ureche. Acesta sări în sus ca ars, chiui în culmea fericirii, apoi o cuprinse năvalnic în brațe. - Mă sufoci, iubitule! - gemu ea ușor. Paul continuă să-i presare sărutări pe frunte, pe lobul urechii, pe obrajii catifelați, pe
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
frunte, pe lobul urechii, pe obrajii catifelați, pe buzele senzuale, apoi coborî pe gât și pe piept. Îi sărută sânii micuți și fragezi ca de fecioară. - Mă gâdili, iubitule! Obosit de iureșul sărutărilor de bucurie și cu respirația întretăiată, îi șopti: - Soțioara mea scumpă, mi-ai dat cea mai frumoasă și importantă veste din viața mea! Îi strânse apoi mijlocelul între palme și sărutându-l exclamă: - Aici s-a plămădit micuța noastră prințesă! - Sau prințișor!? - îi răspunse femeia în culmea fericirii
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
din nou... Cărări voi deschide spre tine Prin noaptea de ger și suspine Doar vino...mă strânge la piept Căci noaptea-i târzie...și-aștept! Ispite Dacă-ntr-o zi Un gând șiret Ar ispiti ființa ta Și ți-ar șopti Că ai iubire Și o poți da Și altcuiva Ce-ai face-atuncea Dragul meu? Ce ai răspunde Știi tu oare? Sau mult ai sta Și te-ai gândi Să știi răspunsul La-ntrebare? Dacă-ntr-o zi În calea ta
POEMELE IUBIRII 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382416_a_383745]
-
Ce-ai face-atuncea Dragul meu? Ce ai răspunde Știi tu oare? Sau mult ai sta Și te-ai gândi Să știi răspunsul La-ntrebare? Dacă-ntr-o zi În calea ta O altă fată S-ar opri Și ți-ar șopti Cuvinte-alese Și multe. toate Ar povesti Ai sta tu oare Să asculți O voce care Nu-i a mea Sau ai fugi Cu doru-n suflet Și m-ai striga? Și m-ai căuta? Dar vai...nu văd? Un gând șiret
POEMELE IUBIRII 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382416_a_383745]
-
în cer timpul este pe înserare, planuri multe se creează noaptea e un sfeșnic bun, buciumul cântă în eter, moții se adună în noapte, pe la stâni, și la răscruci trece Iancu să-i adune să le spună planul său apele șoptesc pe vale, nucile trosnesc în nuci iar ciocoii fug de moarte, Iancu pare un călău. Referință Bibliografică: coboară Iancu / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
dragostea ei fiindu-i promisă lui Radu, de care deocamdată uitase complet. Până nu încerci, cum poți afla ce ar fi putut exista, fu ultima sa hotărâre. Așa că îl urmă pe bărbat, care galant o luă de braț și îi șoptea mieros cât de frumoasă este, cât de fermecat a fost de apariția ei lângă șevalet și cât de mult și-a dorit s-o picteze. Îi mai spunea cum că avea de gând să creeze un tablou mare în care
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
pentru că totul se întâmplă cu un scop în lume și omul din greșeli adesea se înțelepțește. Cuvintele Ecclesiastului sunt mângâiere și nădejde pentru cei care rătăcesc în această lume a deșertăciunii. (Îi pune capul lui X în poala ei și șoptește cuvinte din Ecclesiast.) „Pentru orice lucru este o clipă prielnică și vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer. Vreme este să te naști și vreme să mori; vreme este să sădești și vreme să smulgi ceea ce ai sădit. Vreme este să
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
Acasă > Poeme > Emoție > EU VOI TREMURA PRIN FRUNZA-ȚI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Oare de ce-mi faci din ramuri, plopule? Șoptești ceva Și mă chemi să vin la tine frunzărind în limba ta, C-a venit un vânt aseară, așa, dinspre răsărit, A-nceput să sufle-n codru și pe tot l-a despletit. Tu, parcă n-ai vrea din toamnă
EU VOI TREMURA PRIN FRUNZA-ȚI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382475_a_383804]
-
Înnod amintiri ce apar Și-mi pun o-ntreită dorință, Mă fă stâncă tare Isus, Mă crește mai mult în credință! Burduful de lacrimi să-l iei Și cerne-l ca ploaie pe glie, S-aduc omenirii folos, Plângând să șoptesc:"Glorie Ție!" Mă doare, zilnic mă doare, Tăcerea ce șade în om, Prin Har am primit veșnicia, Dar suntem lăstari fără pom, N-avem rădăcini, n-avem sevă, Am vrut libertate deplină, Se stinge întreaga planetă, Căci n-are Izvor
PLÂNGE-N SUSPINE TRĂIREA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382495_a_383824]
-
-n geam? Spre cer a mea privire, eu tainic o ridic Să împletească vise, cu fir de borangic. Și la a mea ferestră, alăturea când stai, Îți depeni amintirea, trăirilor din rai Eu nu-nțeleg nimica, din cele ce-mi șoptești, Mă bântuie doar frica, să nu mă părăsești! A ta ființă-mi spune, minuni prin necuvinte, Dar eu mă pierd în mine, prin terne jurăminte. Încerc să te cunosc, când toate amuțesc, Cu ambră sau cu mosc, aș vrea să
DE CE-AM FUGIT? de DANIEL DAC în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382530_a_383859]
-
se pierd atuncea când mi-e dor. Iar lacrime prea triste în priviri Zâmbesc doar când eu simt al tău fior. Ce mă străbate când eu te privesc Cu toate c-am aflat că nu e bine. În minte amintirile șoptesc Că este timpul să mai uit de tine. Tu te oprește și privește în oglindă Să știi ce-i frumusețea împietrită. Care n-ajută astăzi la nimic Și să-nțelegi ce mult ai fost dorită. În neștiut și nedorit mister
LIPSA DE RESPECT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382531_a_383860]
-
clipă - poate era acea vecină de demult, bătrâna care îi salvase viața? Dar acceptând îmbrățișarea ființei care-i părea atât de cunoscută, își alungă repede dubiile și conchise că fără nicio îndoială trebuia să fie bunica - tocmai pe când aceasta îi șoptea ceva - pentru că doar ea ar fi putut să-i spună cu regret și în acel ton duios-compătimitor ce ajungea la ea ca un ecou îndepărtat, ceva ce o nedumerea :”muncim atât de mult, că nici nu mai avem timp să
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
secătuiți de lacrimi. Da, celor rămași, le era necesar să audă că cel drag pleacă - măcar el - tocmai într-o astfel de lume... Un tânăr păși zgomotos prin fața celor prezenți și mergând drept spre preotul mai vârstnic, îl trase deoparte șoptindu-i ceva la ureche. Imediat, în mâna preotului se ivi telefonul mobil și în timp ce ceilalalți mai tineri continuau pomenirea, se retrase undeva spre altar împreună cu aducătorul mesajului, revenind apoi ceva mai târziu pentru încheierea slujbei. Cea dintâi, și-a luat
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]