130,509 matches
-
primii. Dar cartea lui e o pledoarie - inevitabil pătimașă - concepută cu intenția de a schimba radical un Zeitgeist, dacă nu un raport de forțe. Steiner e dezamăgit de vîrsta la care a ajuns omenirea, nu doar pentru că invențiile tehnice și științifice ne iau ochii, lăsîndu-ne astfel deseori insensibili la adevărata creație, cea artistică. E drept că Internetul amenință să ia locul bibliotecilor, că în locul cărților ne chinuim să citim pe ecranul unui calculator. E drept că telefonia mobilă invadează ultimele teritorii
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
invenției. Mărturisindu-și nepriceperea într-ale matematicii, Steiner se întreabă dacă o ecuație sau o problemă de geometrie descriu o lume deja existentă, sau au capacitatea de a crea un nou univers. Care este semnificația noțiunii de imaginație matematică, sau științifică? E o întrebare complexă, pe care Steiner se resemnează să o lase fără răspuns, deși e limpede că scepticismul său rămîne pînă la capăt nefavorabil științelor. Există un frumos al numerelor, sau al unei demonstrații de algebră? Pe măsură ce ne întoarcem
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
se caracterizează prin simțămînt național, prin adevăr, prin înțelegerea ideilor ce omenirea întreagă le datorește civilizației apusene și totodată prin păstrarea și chiar accentuarea elementului național". E adevărat nu toate exemplele oferite de el (în poezie, proză literară și proză științifică) au rămas valabile, cele mai multe pierzîndu-se pe drum. Dar, tot aici, s-a pus în valoare, pentru prima oară, lirica eminesciană, căreia i-a intuit geniul numai după trei poezii publicate în Convorbiri literare. Cum s-ar putea uita că, atunci
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
am deschis gimnazii și am falsificat instrucțiunea publică. Înainte de a avea o cultură crescută peste marginile școalelor, am făcut atenee române și asociațiuni de cultură și am deprețiat spiritul de societăți literare. Înainte de a avea o umbră măcar de activitate științifică originală, am făcut Societatea academică română, cu secțiunea filologică, cu secțiunea istorică-archeologică și cu secțiunea științelor naturale, și am falsificat ideea academiei. Înainte de a avea artiști trebuincioși, am făcut conservatorul de muzică; înainte de a avea un singur pictor de valoare
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
și ale Colegiului Sf. Sava, după care intră la Facultatea de Drept și Litere pe care însă nu o poate termina, considerat fiind "un element reacționar" ce se opunea sensului pe care îl căpătase istoria. Mai apoi corector la Ed. Științifică, prin 1955-'56, într-o perioadă de relaxare politică, este reprimit la Facultatea de Științe Juridico-Administrative, la cursurile fără frecvență. Îl reîntîlnim în următorii ani în redacția Fundațiilor Regale și la revista Luceafărul. Publică volumele de versuri Poemii și Navigând
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
inteligenți, pasionați, geniali... Mă întreb uneori, cu groază, dacă nu cumva avem nevoie de clandestinitate pentru a fi autentici. Primii cincisprezece ani din cariera mea am făcut teatru nu mergînd prin text, nu asumîndu-mi-l liric, ci ocupîndu-mă de el arheologic, științific, acumulînd o informație cît mai vastă, încercînd tot felul de conexiuni, fie și întîmplătoare. Apoi a urmat un refuz al acestui demers. Mă interesează nu neapărat lucrul cu textul, ci cu tema, cu obsesiile. Funcționează ca un joc erotic cu
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
oferite de știri, reportaje, comentarii culturale sau sportive se remarcau nu prin importarea registrului familiar-argotic, ca azi, ci prin excesul de prețiozitate. Pentru acest nivel de limbaj funcționa într-adevăr - cum constată Valeria Guțu Romalo în cartea sa - prestigiul limbajului științific, iar variația stilistică se obținea mai ales prin ornamentare, prin reînvierea unor arhaisme și prin implantarea de termeni populari, într-o manieră adesea artificială. Erorile semantice și stilistice care apăreau în asemenea texte aparțineau categoriei pe care Al. Graur o
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
în cultura noastră (prin cursuri universitare și îndrumarea tinerilor, între care G. Călinescu, E. Papu, N. Façon, colaborări la reviste, fondate sau nu de el, prin participarea la cenaclul "Sburătorul" și la viața Academiei Române), Ortiz și-a valorificat întinsa operă științifică publicînd în Italia și România peste 200 de studii și volume, așadar mii de pagini, interesînd filologia romanică, istoria și critica literară italiană sau românistica. Între acestea și volumul mai-sus citat, impresionant prin rigoarea și polimorfia documentării. Dacă primele două sute
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
și italiană, la Viena și Veneția. Poate broșura lui Cosma ar fi fost mai cu miez și mai sobră, dacă ar fi luat aminte la textul înaintașului italian. Referindu-se la zona Banatului, în primul paragraf al Scrisorii I (tratatul științific are, prin incipitul și finalul capitolelor, o ramă epistolară) adresate comandantului chezaro-crăiesc al Timișoarei, Griselini scria: Ar fi de dorit să o descrie cineva, deoarece are o mulțime de lucruri memorabile, meritînd atenția savanților și naturaliștilor, cît și a oricărei
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
române s-a redus substanțial. Ea a continuat să fie utilizată - mai ales în mediul rural, deci acolo unde precumpănește (în toate regiunile) graiul local - aproape exclusiv la nevoile comunicării cotidiene, familiare, pe cînd comunicarea în domeniile superioare, culturale și științifice, asociate firesc variantei literare, a recurs tot mai sistematic la limba rusă. Marginalizată și supusă programatic unor distorsiuni care vizau păstrarea și exacerbarea caracteristicilor regionale, varianta cultă a limbii române din Basarabia s-a îndepărtat de varianta literară comună, folosită
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
1989. Afirmarea statutului de limbă oficială a Republicii Moldova s-a asociat cu modificarea atitudinii lingvistice a autorităților din Basarabia. Trecerea la grafia latină, consolidarea poziției limbii române în școală, în administrație și în comunicarea oficială au impus-o atenției forurilor științifice și didactice, determinînd elaborarea a numeroase lucrări destinate, în primul rînd, recuperării și regenerării variantei literare, desfigurate de evoluția anterioară. În seria lucrărilor care, din perspectivă teoretică sau practică, au ca obiect și finalitate "cultivarea limbii" în Basarabia, se încadrează
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
Acum, cînd domnul Ion Iliescu a revenit la putere, am ajuns, iată, omul lui Constantinescu, aș fi, pasă-mi-te, de dreapta! Că aș avea un număr de cărți, că aș fi membru al unor academii și societăți culturale și științifice străine, că am fost și am rămas omul meu ca și înainte de Revoluție - cînd mulți îngroșau birourile sau rezervele de cadre ale partidului - asta nu se observă. Și nici că Fundația a ținut, ani întregi, locul unor ministere și al
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
lucru au nevoie. Trebuie să fim foarte fericiți că românii s-au realizat ca indivizi în țările în care s-au stabilit în condiții imposibile, luînd viața de la început și că fac cinste nației căreia îi aparțin prin prestațiile lor științifice sau culturale. Și că, în orice moment, sînt dispuși să-și ajute țara, compatrioții. În paranteză fie spus, noi, românii, nu am avea motive să ne plîngem de absența unui lobby pozitiv dacă am fi cît de cît practici. Zece
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
plîngem de absența unui lobby pozitiv dacă am fi cît de cît practici. Zece la sută din populația Israelului este originară din România; sute de mii de germani sînt de la noi; niciodată n-am avut în lume mai multe vîrfuri științifice și prieteni dispuși să ne ajute. În sfîrșit, după '90 există o emigrație tînără de mare valoare, total ignorată și ea. Și atunci, de ce să ne mirăm de clișeele care circulă despre noi? Ar fi vremea să învățăm odată din
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
care nu beneficiază nici măcar de un minimum necesar informării; există, de asemenea, ziariști foarte importanți care în anii vechiului regim au făcut distincții clare între țară, valorile ei reale și conducătorii vremelnici. Avem, așadar, mulți oameni din lumea politică, universitară, științifică, culturală, economică etc. care dau informații diverselor guverne despre România și care merită toată recunoștința noastră. Fundația a reușit să-i cunoască și să colaboreze cu ei. Acum, cînd falsele modele și valori beneficiază de întreaga atenție, cînd silicoanele sau
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
voci se fac auzite în mass media, interesează, sporesc vînzarea unor publicații. Și pentru că vorbeam de știință, în iunie, la Sinaia, Fundația va organiza o întîlnire cu oameni de știință români din diaspora și savanți străini care valorifică diverse cercetări științifice românești. Va veni și un laureat Nobel cu care sîntem în relații strînse și care ar dori să discute cu conducătorii noștri perspectivele cercetării științifice în noul secol. Continuăm apoi, împreună cu cîteva universități din Europa și America, cursurile de perfecționare
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
întîlnire cu oameni de știință români din diaspora și savanți străini care valorifică diverse cercetări științifice românești. Va veni și un laureat Nobel cu care sîntem în relații strînse și care ar dori să discute cu conducătorii noștri perspectivele cercetării științifice în noul secol. Continuăm apoi, împreună cu cîteva universități din Europa și America, cursurile de perfecționare în rezonanță magnetică nucleară și cursurile de biofizică. Am ajuns să dăm diplome și în medicină. De ce noi? Partenerii noștri ne prețuiesc seriozitatea. Era să
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ca obligatorii anumite opțiuni subiective, să facă previziuni grăbite și imprudente, care se dovedesc în scurt timp false. Valeria Guțu Romalo a evitat toate aceste capcane, în primul rînd pentru că a subordonat discursul normativ și prescriptiv celui de veritabilă analiză științifică, presupunînd spirit critic și înclinare spre dubiu. În locul unei simple serii de recomandări și negații, cartea oferă o analiză a greșelii în contextul ei de producere, examinînd nuanțele de sens și factorii de uz care o pot explica; discursul lingvistic
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
a corecta o greșeală și de a insista pentru forma recomandabilă, cît mai ales prin lecția de bun gust lingvistic, de proprietate logică și adecvare stilistică pe care o oferă. În același timp, cartea e importantă, din punct de vedere științific, pentru felul în care prezintă o imagine sintetică a tendințelor limbii române contemporane. Desigur, nu e ușor de găsit strategia ideală care să păstreze dintr-o astfel de carte valoarea de mărturie pentru o anumită fază a limbii (fenomenele observate
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
de o "realitate" care să poată fi descrisă dând credibilitate meditațiilor sale". (p.114) Sfera culorilor (1810) al lui Phillipp Otto Runge, pictor romantic german, contemporan și cunoscut al lui Goethe, a adăugat teoriilor culorilor existente în epoca o latură științifică esteticii. Otto Runge dezvolta și el sistemul aristotelic unidimensional de coordonare a culorilor alegând formă alegorica a globului numit "sfera culorilor" la baza căruia întemeiază ideea unui "simbolism universal" conform căreia pentru a ajunge la descoperirea raportului dintre idee și
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
unidimensional de coordonare a culorilor alegând formă alegorica a globului numit "sfera culorilor" la baza căruia întemeiază ideea unui "simbolism universal" conform căreia pentru a ajunge la descoperirea raportului dintre idee și formă, artistul trebuie să ajungă la o cunoaștere științifică a "relației dintre lumină și natura, prin intermediul culorii". "Romantismul nu e o lume a tonurilor sumbre, a "negrei" lumi interioare, ci drumul către culorile străvezii și luminoase aflate dincolo de lumea omului (și care numai întâmplător se destăinuie)" (p. 103). Debutul
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
medici, la propriu și se autocercetează la figurat. A renunțat la familie și prieteni pentru carieră. A și reușit să fie strălucitoare pe acest drum, perfecționistă și intransigentă, învingătoare, în fond, dar singură și neîndrăgită, tratată de ceilalți rece și științific, învinsă, cu alte cuvinte. Pe scenă drama piesei este desfăcută pe mai multe registre de interpretare, astfel încît, contrar așteptărilor, spiritul ludic și chiar cinic este prezent și pus în acțiune mare parte din spectacol. Probabil că este și etapa
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
Valeriei Seciu, altul, cu totul secundar, datorită interpretării Mihaelei Rădescu (asistenta șefă Suzy Monahan) capătă o pondere surprinzătoare. Sub aspectul frivolității, doar Suzy are reale pulsiuni afective, umane, deși participă și ea, fie ca executant, al un experiment detestabil, deși științific, coordonat de dr. Harvey Kelekian (Gheorghe Visu). Bine aleasă Monica Mihăescu în rolul unei profesoare mult prea didactică, prețioasă, exterioară, depășită din toate punctele de vedere. E limpede că prezența Valeriei Seciu și performanța ei cu totul remarcabilă estompează mult
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
Urmează analiza, amănunțită, poezie după poezie, vers după vers, a erorilor știute de tipar ale ediției princeps (confruntate cu textul din Convorbiri și, apoi, cu cel din manuscrise atît cît îngăduie lecțiunile posibil de corecte), totul migălos și cu acribie științifică. Și, apoi, completările și eliminările unor greșeli de tipar în cele 16 ediții ale plachetei (Maiorescu veghind ediția pînă la cea de a zecea, 1907), după care ele s-au tipărit potrivit interesului editorilor Socec și Teclu. Ediția V.G. Morțun
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
un proiect și mai ambițios: The Cambridge World History of Food, în două volume, îngrijite în principal de Kenneth F. Kiple, profesor la Bowling Green State University, în Ohio. În comparație cu volumul scos de Oxford, cel de la Cambridge e mult mai științific, și inevitabil mult mai arid. Un cronicar malițios nota că volumul precedent din aceași serie e dedicat unei istorii a bolilor umane, sugerînd că pentru editori mîncatul nu e cu mult departe de a fi tot un fenomen medical. Cartea
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]