4,027 matches
-
deloc să fie strigat Gerilă, scârbit de amestecul politicii în treburile noastre interne. Curajoasa șoimiță a patriei s-a fâstâcit doar pentru o clipă iar apoi, adunându-și puterile, i-a strigat înapoi „O casă mare!”. Era imaginea care îi țâșnise spontan în minte, reprezentând o clădire impozantă, pe lângă care trecea în fiecare zi pe drumul spre grădiniță, un edificiu gigantic pentru ochii ei de pitic. Era locul la care adulții făceau referire uzând numele generic de „Partid”. „HOHOHO!” a bufnit
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
loc într-un fel nou; florile albastre de cicoare ale căror priviri mai curate ca adâncul cerului răsar din loc în loc pe marginea drumurilor înguste, și vântul ușor al dimineții care face ca grâul valuri asemănătoare mării, și ciocârlia care țâșnește din lan și urcă cu spinarea în sus spre cerul boltit și albastru, și întradevăr, pitpalacul tulburător și barza care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și se revarsă
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
trezind câinii din amorțire. Nicu se dete jos din mașină și închizând ușa bagă capul pe geamul deschis să dea mâna pe rând cu băieții - Aveți grijă! - Noapte bună! răspunseră și băieți în cor. Făcu un pas înapoi iar mașina țâșni în noapte pierzându-se rapid după colțul străzii. Rămase pe loc privind după ea apoi întoarse capul privind spre căsuța din dreapta. Se născuse și crescuse în cartierul ăsta mărginaș dar liniștit, unde aerul cu miros de apă te învăluia seara
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372696_a_374025]
-
fie și cu visul acesta? Ce să mai însemne dacă are și el vreo semnificație? Ca să uite visul, fugi din nou în baie să-și alunge cu un duș rece, teama ce i se strecurase în suflet. Stropii de apă țâșneau din pâlnia dușului, o răsfățau și îi alungă definitiv din memorie visul după amiezii de iulie, în prima sa zi de cazare la malul mării. Revenind în cameră cu prosopul înconjurându-i trupul tânăr, ștergându-și picăturile de apă ce
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
faci prin ce arii trasezi arce de cercuri Arca lui Noe ne așteaptă cuminte la margine de nebunie hai să lătrăm puțin sau cotcodăcim jucăm rolurile animalelor salvate sau mândri de originile noastre închipuite ciupim puțin din carnea păcii libertatea țâșnește pe lângă noi elegantă echilibrată nu ne atinge Doamne ce zbucium lași să se întâmple sau logica existenței lasă totul să macine umanul nu, nu fug. privesc. nu știu ce aștept ovalizez lacrimile și mă declar curajoasă tremurând Anne Marie Bejliu, 9 ianuarie
MĂ DECLAR CURAJOASĂ TREMURÂND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372818_a_374147]
-
Așadar, la ora douăsprezece putea începe lansarea! La ora douăsprezece și nu mai devreme, deoarece (fapt bine cunoscut), trezitul mai devreme de ora zece provoacă maeștrilor cumplite stări de greață cu efecte majore în exprimarea diatribelor, iar hiperbolele și metaforele țâșnesc incontrolabil, vai și amar, fiind de pielea celui aflat la mai puțin de un kilometru depărtare de un maestru furibund. Primul care a sosit, punctual ca totdeauna, pe la ora treisprezece și treizeci, Marele Poet, maestrul, cum i se spunea (de
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
clădirii până la căderea serii. În această pustietate, s-ar putea să nu mai aștepte miezul nopții și să se trezească mai devreme. - Să acționăm imediat! - Așa-i! - și-n același timp îi străpunse cu țepușa pieptul și inima din care țâșni sângele. Oșteni, răspândiți-vă prin cotloanele întregii curți, dar numai câte doi! Orice corp omenesc veți găsi, să-l străpungeți cu țepușele fără milă, fiindcă acela-i de vampir! Se dezlănțui un adevărat masacru odată cu căderea primelor umbre ale nopții
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
și prințesa! De pe acoperișuri, prin ziduri sau prin ferestre năvăliră vampirii. Bătălia se încinse. În acea învălmășeală, la hotarul disperării, o parte dintre vânători le tăiară capetele cu săbiile, iar alții cu sulițele le străpunseră inimile. De jos, din arcuri țâșneau săgeți spre metereze. Acestea ținteau piepturile oamenilor nopții care se prăbușeau în urlete îngrozitoare. Disperarea vampirilor loviți prin surprindere în curtea palatului îi panică pe confrații lor ascunși în turnurile întunecate. Aceștia se aruncară în vâltoarea bătăliei, dar se treziră
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
stepele albastre; Vin cai să se înfrupte din pajiștea stelară. Foșnește libertatea în temeri infirmate, În colb de stele-i ceasul, secunda e orfană; Cad hamuri de lumină prin coamele-nspumate, Vin cai să se boteze în lumi fără prihană. Țâșnesc lumini sonore din nările-aburinde, Coloane spiralate topite-n depărtare - Și-n crupele-argintate sudoarea se aprinde; Vin cai să se adape din jgheaburi selenare. Într-un festin edenic, cu luna stau la cină, Sorb liniștea albastră, din stele mușc lumină. Referință
CU LUNA STAU LA CINĂ de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373157_a_374486]
-
să fie văzut de careva din apropiere, se repezise dintr-o ochire la o pătură aflată la zvântat pe gardul dintre biserică și Uța Moldoveanului, o îmbibase bine în gârla din apropiere, o puse pe cap și pe umeri și țâșni printr-un culoar aparent ușor de străbătut, mai aproape de câteva bubuituri pe care și urechile lui, imune în general la zgomote, le pătrunse, undeva dincolo de zidurile exterioare ale bisericii... Pocniturile înfundate veneau negreșit de la niscaiva gloanțe ascunse în urma unui control
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
un smoc de iarbă, ba mai rupea din tufe niște frunze cu care hrănea protejatele sale neastâmpărate. Dar, ceea ce avea beduinul cel sărac și n-avea niciun alt locuitor al satului, era o viroagă stâncoasă, drept în spatele gospodăriei, din care țâșnea un fir de apă. Acel filon de apă era o binecuvântare pentru el! Nu contenea să mulțumească Cerului pentru acel dar! Într-adevăr, sârguinciosul beduin, săpând în stâncă și amenajând un pic izvorul, a făcut ca din munte să iasă
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
jertfa Ta supremă se vindecă o rană! Un orb prinde Lumina în inimă și plânge Pe cruce vede Cristul și lacrima-i de sânge, O Maică îndurerată jelește lumea toată Prin ruga ei aprinsă am fost și eu salvată! Izvoarele țâșnesc chiar și din piatră seacă Să potolească setea și lumea cea posacă, Ghețarii se topesc și se prefac în pâine Un bob a încolțit în liniștea din mâine... Pescarii Tăi de Oameni aruncă iar năvodul, Când marea-i liniștită își
UN COLŢIŞOR DE RAI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373242_a_374571]
-
neputincioase. Ies din toate colțurile, Inspaimantandu-ma. Cu guri înfometate, Le sorb acestora ultima răsuflare, ultimul strop de seva. Așa mă simt și eu, spectator nefericit... E ziua în care camarile sufletului se deschid larg Și, din sertare întunecoase, reci, Țâșnesc violent Amintiri, tristeți și dureri grele, Prinse cu cătușe grele, ruginițe și zgomotoase. Se lovesc de pereții camerei Și se sparg în fărâme de cioburi negre și ascuțite, Ce pot să mă rănească la o nouă atingere. Le adun cu
RENASTERE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373255_a_374584]
-
când am căzut, am dat cu piciorul într-un șteap, sau ce-o fi fost... Își construise această poveste încă de atunci și o repetase mereu în gând, până ajunsese de o credea acum și ea. ...- Când am văzut sângele țâșnind, am țipat de durere de cred că am fost auzită din capul satului! Atunci a venit la mine să mă ajute un copil de pe linie la Deal, Ghiță al Mării Sandii, care era și el cu porcii la păscut. El
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
Ți-ai scos și-ai zvârlit ruginita-armură. Vechile tristeți le-ai gonit din minte și simți că din nou orișice nervură este fierbinte. Un imn pătimaș iese din tumulturi și codrii-n afund îl freamătă-n plete. Din inima ta țâșnesc mii de vulturi zburând în cete. Cui să mulțumești pentru noaptea sfântă care ca un crin sufletu-ți îmbată? Parcă-ntinerit sufletul tău cântă ca niciodată. Anatol Covali Referință Bibliografică: Noapte de vis / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NOAPTE DE VIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372159_a_373488]
-
râvnă cerul luminos, Când e traista grea și ne doare pasul Ne întărim prin rugă și trecem impasul. Toate se întâmplă doar la vremea lor Tinerețea râde parcă în pridvor, Cei maturi sunt sobrii îngrijesc grădina, Iar din flori alese, țâșnește Lumina! Bătrânețea cară hainele ce-s grele, Ploi și adesea vânturi au suflat prin ele, Inima - de veghe ca în schit mereu... Toate le cunoaște Bunul Dumnezeu! foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Se întâmplă... / Camelia Cristea : Confluențe Literare
SE ÎNTÂMPLĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372160_a_373489]
-
răcorit cu puțină apă și după câteva minute s-a trezit. “Bă, Mihaly, băăă, eu am ținut la două lucruri în viață, la Silvia și la această invenție! Pe Silvia am pierdut-o, invenția în schimb mi-a reușit, a țâșnit apă de acolo din fiarele alea și s-a aprins becul...Am primit brevetul de la Secretarul-Prim...” Referință Bibliografică: INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1703, Anul V, 30 august 2015. Drepturi
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016. Este frumos cu primăvara înflorită Și înflorit mă simt acum și eu; Să tot privești natura abia trezită Cu câmpiile ce-au scăpat din greu. Este minunat să vezi cum și versul A țâșnit din tine ca și-o floare, Că viața și-a reluat din plin mersul, Noi savurând timpul sub soare. Cu pomii înfloriți în sublimul vestirii Azi, inima răvășită ne vibrează; Toate ne cântă din adâncul dăruirii, ne răsfață duios, și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
dăruirii, ne răsfață duios, și ne păstrează. Citește mai mult Este frumos cu primăvara înflorităși înflorit mă simt acum și eu;Să tot privești natura abia trezităCu câmpiile ce-au scăpat din greu.Este minunat să vezi cum și versulA țâșnit din tine ca și-o floare,Că viața și-a reluat din plin mersul,Noi savurând timpul sub soare.Cu pomii înfloriți în sublimul vestiriiAzi, inima răvășită ne vibrează;Toate ne cântă din adâncul dăruirii,ne răsfață duios, și ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
bun! - se auzi o voce răgușită. Cu groază se târâră până la ușă. În prag îi întâmpină un bărbat înalt, învăluit într-o pelerină neagră, cu o mustață mare, puțin răsucită în sus, părul lung, sprâncene groase și încruntate căruia-i țâșneau parcă văpăi din ochii. - Am venit cu daruri pentru creșterea băiatului! - rosti el cu voce aspră. - Dar cine ești, domnia ta? - întrebă bărbatul cu vocea tremurând. - Omul nopții! - N-am auzit de el! - exclamă cu naivitate femeia. - Vreau să-l văd
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
trezind câinii din amorțire. Nicu se dete jos din mașină și închizând ușa bagă capul pe geamul deschis să dea mâna pe rând cu băieții - Aveți grijă! - Noapte bună! răspunseră și băieți în cor. Făcu un pas înapoi iar mașina țâșni în noapte pierzându-se rapid după colțul străzii. Rămase pe loc privind după ea apoi întoarse capul privind spre căsuța din dreapta. Se născuse și crescuse în cartierul ăsta mărginaș dar liniștit, unde aerul ... Citește mai mult Mașina își tăia drum
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
trezind câinii din amorțire.Nicu se dete jos din mașină și închizând ușa bagă capul pe geamul deschis să dea mâna pe rând cu băieții- Aveți grijă!- Noapte bună! răspunseră și băieți în cor.Făcu un pas înapoi iar mașina țâșni în noapte pierzându-se rapid după colțul străzii.Rămase pe loc privind după ea apoi întoarse capul privind spre căsuța din dreapta. Se născuse și crescuse în cartierul ăsta mărginaș dar liniștit, unde aerul ... XX. INELUL, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
urmat de un rânchezat de cal...Imaginea lui o am permanent în minte, nu numai oamenii, dar și animalele au un gest suprem în fața morții: se ridicase în două picioare, retezat peste gât și zbira ca nebun cu sângele târâș, țâșnindu-i din vinele gâtului. Eu am sărit și i-am îmbrățișeat botul cald, prăvălindu-mă peste el; rămăsese cu ochii mari , calzi și umezi spre mine, cerându-mi parcă ajutor...” “...pătruns în Debrețin prin gara principală, imagine fantastică a orașului
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
ce o va ocrotii, Pe cetatea ce-i clădită,drept în țara Aticii. Zeul mării luă tridentul,stânca despică cu el. Din adânc a ieșit calul, plin de spume și rebel. Din nou a lovit în stâncă,și din ea țâșni izvor, Undele învolburate să fie pentru popor. El,aceste două lucruri le-a dat celor muritori, Dar Athena înțeleaptă, n-a răspuns la provocări. Calul sforăind sălbatic,ea cu mâna l-a atins, Și parcă cuprins de vrajă, el de
POSEIDON ȘI ATHENA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371689_a_373018]
-
la ipoteza de orgoliu masculin rănit, cum nu se punea nici problema logicii în “discursul” lui de adio. Mai degrabă era altceva, o nemulțumire uriașă alimentată de-a lungul timpului și care, clocotise îndelung în așteptarea momentului propice pentru a țâșni și a împroșca totul în jurul ei. Pesemne, rochia de mireasă a reprezentat prilejul de-a mă ataca și a-mi reproșa tot ce nu-i convenise în relația noastră. Dar de ce așteptase așa de mult? Eram indignată de lipsa lui
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]