7,853 matches
-
egumenii mănăstirilor și boierii, prin slugile boierești. În mod frecvent se aplica bătaia, punerea în butuci și ținerea în fum, în apă înghețată. Preoții și diaconii erau judecați și pedepsiți de mai marii lor: egumenii mănăstirilor, episcopii și mitropoliții. Robii țigani și tătari se conduceau după „dreptul robilor”, deosebit de „dreptul românesc”, puteau fi vânduți, de regulă cu întreaga familie, puteau fi bătuți și omorâți de stăpânăii lor. Chiar după eliberarea lor din robie, țiganii bănuiți de furt (o faptă nedovedită) erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lor: egumenii mănăstirilor, episcopii și mitropoliții. Robii țigani și tătari se conduceau după „dreptul robilor”, deosebit de „dreptul românesc”, puteau fi vânduți, de regulă cu întreaga familie, puteau fi bătuți și omorâți de stăpânăii lor. Chiar după eliberarea lor din robie, țiganii bănuiți de furt (o faptă nedovedită) erau bătuți în mod barbar de către organele comunale, așa cum s-a întâmplat în Lunca cu fierarul țigan Cararău. Când s-a întâmplat de a lipsit ceva de la curtea boierească „a căzut păcatul pe bietul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu întreaga familie, puteau fi bătuți și omorâți de stăpânăii lor. Chiar după eliberarea lor din robie, țiganii bănuiți de furt (o faptă nedovedită) erau bătuți în mod barbar de către organele comunale, așa cum s-a întâmplat în Lunca cu fierarul țigan Cararău. Când s-a întâmplat de a lipsit ceva de la curtea boierească „a căzut păcatul pe bietul Chifor” care a fost dat pe seama primarului Gheorghe Boca care l-a corectat până mergea împleticindu-se și scuipa sânge. Când își aducea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Încheietura mâinii, Începând să Îi bată darabana cu degetele În palmă. După un moment de perplexitate, Dante crezu că pricepe. Auzise despre un mijloc prin care oamenii lipsiți de glas comunicau Între ei, prin semne. Un cod născocit de țigani, care deseori Îi primeau pe acești nefericiți În taberele lor, pentru a-i exploata ca cerșetori. - Ești... ești mută? murmură el dezorientat. Dar atunci cum... Totuși, Îi auzise cântecul incredibil, În timpul cât fusese expusă În fața poporului. Dacă nu cumva nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și Clujul, le-a băgat, ziceam, diversiunea cu ungurii: ăștia vor Ardealul! Când auzim noi că sunt unii care vor Transilvania, ni se face negru în fața ochilor, cedăm din prima, au știut ăia ce fac - nu ungurii sunt problema, ci țiganii, la ei trebuie lucrat, trebuie antrenați, cizelați, educați, nu democrație cu Vlad Țepeș, că nu așa se face democrația, ne trebuie simț civic, aici ar fi de lucrat... Maestrul se uită mai atent la prietenul său regizorul, mereu descoperă cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e cuvântul: „far-me-că”. — Are pasiunea lui Joaquin Cortes în dansul de flamenco, mori și învii cu el, punctează doct Laszlo. — Păi... acuma zi-ne cine e ăla. — Cel mai mare dansator al momentului, născut în Cordoba, dintr-o familie de țigani, solist al Baletului Național Spaniol, să știți, fetelor, că e, probabil, cel mai frumos bărbat în viață, mare-mare dansator, îi face costumele Jean-Paul Gaultier, are băiatul un corp... sabie, nu alta. — Maestre, eu o să-ți tai limba, cânți prea frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu două pete discrete de culoare. E zveltă, dar atletică, cu corpul dezvoltat armonioș și e o Încântare s-o urmărești cum pășește Într-o cameră, cum umblă pe stradă, cum leagănă În mână crosa de golf sau execută „roata țiganului“. Și o ultimă calitate: personalitatea ei vie, naturală, nu are nimic din postura conștient teatrală Întâlnită de AMORY la ISABELLE. MONSIGNOR DARCY ar fi destul de Încurcat, neștiind dacă s-o numească un personaj sau o personalitate. Este, probabil, amestecul delicios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
tot felul de prostii, că le-a furat poștașul bibelourile, că le-a vopsit cineva pisica, mă rog, tot felul, însă ăsta era primul caz de răpire. Răpiri, da, erau în fiecare zi, dar se ocupa șeful de ele, cu țiganii, cu afaceri mai complicate. - Ați evadat? - Nu știu. M-am trezit acasă, în pat cu nevastă-mea. - Aha. Bine, scrieți dumneavoastră o declarație cu totul, cum s-a întâmplat, și dup-aia cercetăm. - Și cu amprentele? - Vreți să vă luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
E, lasă, nea Ovidiu, că așa-i viața, ce să-i faci! - Mă-sa i-a zis că ce ocazie e asta, cu circul, miroase urât cu toate animalele alea pe vapor, își murdărește hainele, ajunge-n America ca ultimu țigan. - Lasă, mai ia un păhărel. - Iau, iau. Da el a zis că cică animalele sunt mai curate ca oamenii. Globul de ambalaje de ciocolată chinezească se învârti ușor, și nu din cauza Marianei, care făcea varză călită în bucătăria MaxiBarului. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
mai făcea rău la elevii ăia, Mariana știa să aibă grijă de un mahmur, le mai dădea și lor câte o farfurie de varză, să nu bea pe stomacul gol. - S-a supărat pe mă-sa că l-a făcut țigan și-a plecat așa, fără să-și mai ia ziua bună. - Acuma asta e. Să fie de sufletul lui, îi mai turnă Mișu un păhărel de whisky. - Da n-a avut noroc săracu. - L-au mâncat leii? - Aș! Mai rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
disperat, analfabet și amoral, îngrozitor și trist de îndrăgostită. * - Cioară! Ci-oa-ară! O armată de învățăcei americani blonzi și bine făcuți trăgeau de fiare și învățau românește după forma buzelor lui Mișu. Știau deja să zică „brânză”, „mămăligă”, „varză”, „pizdă”, „pulă”, „țigan borât”, „negru borât”, „cioară”, „Mișu” și „bazat”. Afară, unchiul Tom și unchiul Sam călcau peste cadavre, într-o foame titanică. Fast-food-ul funcționa eficient de ambele părți. Chiar și Mișu se mai îngrășase puțin. * Mariana murea încet de rușine și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
șeful poliției chiar l-a interzis. De atunci însă, situația a fost rezolvată în mod satisfăcător, iar practicanți ai științelor paranormale cu origine rasială sănătoasă sunt încorporați în secțiunile Profesiilor Liberale din cadrul Frontului Muncitoresc German. Numai rasele corcite, evreii și țiganii, au dat un prost renume științelor paranormale. Păi, acum Führer-ul însuși apelează la un astrolog! Așa că, vedeți, lucrurile s-au dezvoltat mult de pe vremea lui Nostradamus. Vogelmann aprobă din cap și chicoti încetișor. Așadar acesta era motivul pentru care Reinhard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
salt îndrăznit: Falsă minge Ori sec fulger De hanger Repezit; Prin Târziu și Înalt În plictisul și căscatul lung al râpelor de smalt, Hai în zbor de șoarec sur La ăl ciur Des și rar Clătinat la râul nopții De Țiganul Aurar, Ciuruitul prapur sur Ce-n azur străvechi întinge Îngălatul de azur: Rupta lumilor meninge! Pîn' la el, Ușurel, Pe arc tors fără cusur, Îndoiește și întinde Zborul tău de șoarec sur... Și cu pumnul dus mosor Pîn' la sita
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
întins eter de miere... Și m-ai făcut c-un lucru de preț mai știutor: Ca două sunt, nu una, femeie și muiere. CÎNTEC DE RUȘINE El știa să-njure bine Și cântece de rușine. Anton Pann Stă un biet țigan turcit La un cap de pod, pe vine De toți dracii chinuit. Și la râu, drumeți, jivine Cu glas spart hodorogit Cântec zice, de rușine. Hee... miul biul gee Miul biurè doldù - Hananîma mù! La Zornur, pe Ikdar Enghe, Muri
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pușcă dur aplicat peste maxilare (atunci când vreunul dintre soldați avea curajul să ceară o lingură de mâncare în plus - e și cazul bunicului meu), stigmatul așezat cu falsă superioritate pe frunte militarilor români în Est prin folosirea curentă a expresiei „țiganii lui Antonescu” (ai mareșalului Ion Antonescu, evident), nefăcându-se din pură ignoranță probabil distincția dintre aparținătorii etniei rrome deportate la acea vreme în Rusia și trupele Armatei Române (un semn recurent, iată, și interesant de analizat sub raportul interpretării deficitare
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Și-n acest mileniu trei E la fel de trist orașul; Nu mai sunt la noi evrei, Dar tot scump se vinde cașul. Au trecut atâția ani!... Și e mult mai tristă viața. Nu mai sunt aici țigani, Dar tot scumpă este piața... Plumbul a intrat în oase, Sângele ni-i otrăvit, Înghețăm de frig în case, Iernile s-au nărăvit. În parc plânge o statuie, Pe un soclu de granit, Căci, de când suntem în UE, Tot mai
ÎN PARC PLÂNGE O STATUIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364508_a_365837]
-
accentuează, această microsocietate de tip rural, cu risipa sa de energie și agitație zgomotoasă, creând sentimentul invincibilității (fie chiar și numai pentru câteva ore), ploieștenii (locul de baștină și a vitriolantei Mița Baston), vor reuși ceva mai mult decât etnia țiganilor din Ion Budai Deleanu, știut fiind că alde Aordel, Căcâcea & comp. s-au luptat între ei, aruncând cu pruncii unii în alții, întemeind în felul acesta (și aici vom avea de-a face cu un semieșec), republico-monarhia. Fălci mutate din
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
făcut praf, l-a terminat... Da, mă, la vârsta ei... Nu, că am auzit și eu de treaba asta... Da, s-a măritat după ce a făcut și liceul, mă, a dracu țigancă!... Aiurea, tot cu unu’ borât ca ea. Tot țigan.”... Nu mai existau dubii. Cartuș putea jura că este vorba de nevasta lui. Știa că este nepoata Grozavului de care se temea tot municipiul. Era interlopul cel mai cunoscut și cel mai puternic. S-a abținut cu greu să nu
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
fel de politică. Dacă veți analiza cu obiectivitate activitatea mea politică, veți putea constata că nu îmi veți putea aduce nici una din acuzațiile formulate mai sus. Ca deputat, eu am ajutat și români, indiferent de opțiunea lor politică, dar și țigani, unguri, evrei etc. Pentru mine a contat întotdeauna omul și necazul pe care îl avea. Cât am putut, întotdeauna cu respectarea strictă a legii, am ajutat pe toată lumea, fără a pretinde absolut nimic. Mi-am înțeles rostul așa cum ar fi
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
poporului român. Dar nu este prima dată când autoritățile italiene dovedesc atitudine ostilă față de români. Nu putem uita că odiosul Diktat de la Viena, din 30 august 1940, care a produs numeroase și grave suferințe românilor ardeleni(deopotrivă însă și evreilor, țiganilor și altor minorități etnice trăitoare în teritoriul smuls din trupul țării), poartă și semnătura contelui Ciano, ministrul de Externe al Italiei în acel moment. Forțele extremist fasiste din politica italiană au avut, deci, înanintași de tristă amintire care au produs
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
o oaie, mai bine s-o mulgi, nu s-o jupoi. Decât 1000 euroi odată, mai bine câte 10, dar tot timpul, plus mqncare și-un ambalaj, acolo... ! filozofa Vania. - Cum arătau? - Mari, voinici, cu niște mutre negre că de țigani, să-mi fie cu pardon. Chiar mai negricioși că matale. Cand se uitau la mine, parcă îmi luau măsură la sicriu. Si-aveau un accent, așa, mai ciudat... - Și ce ziceai că vor de la mine? - Păi se exprimau că le-
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era țigan și mereu murdar, pentru că îi simțea strălucirea din ochi când o privea. Parcă i se lumina fața. Nu înțelegea ea atunci ce se întâmplă cu el, dar știa că în preajma lui se simțea bine, mai ales când îi atingea părul
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
se întâmplă cu el, dar știa că în preajma lui se simțea bine, mai ales când îi atingea părul cu pieptenul din os. După ce i-au tăiat cosițele, nu s-a mai dus la casa bunicii să se mai joace cu țiganii. Îi considera vinovați de necazul ei și de pierderea pletelor, de care era așa de mândră și îndrăgostită. Timpul a început să se scurgă ireversibil. Mai era puțin și terminau clasa a opta. După serbarea de sfârșit de an, se
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
un sincer “La mulți ani”! N-avem motive să ne-ncredem că-n noul an n-om fi sărmani - cu toate astea-n legi prevedem belșug în case pe mulți ani. Ne-am oploșit în Europa cu cete de milogi țigani și nu ne-a deranjat sincopa cu romi pribegi și fără bani. Dar cum pe lume se plătește tot răul scurs din bădărani, românilor li se acrește cu descendența din romani... Suntem ce-am fost, ba chiar mai mult: popor
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
despre ea, ci mai repede curioasă să descopere noi senzații pe care le poate simți o fătucă de paisprezece ani. Cu un an înainte de a se prăpădi tatăl fetelor, în casa bunicilor din partea mamei a fost găzduită o familie de țigani rudari, care se ocupau cu tot felul de lucrări de reparat sau confecționat din metal. În acele vremuri la țară se foloseau linguri metalice cositorite. Cum acestea mai și rugineau, de atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]