2,211 matches
-
Nu-mi mai aduci apă? A trecut aproape o jumătate de ceas...”. Timpul e o iluzie! Iluzia lui Gavrilescu, profesorul de pian, e inversă aceleia a pustnicului Naranda. Situata cronologic între aceste doua etape distincte, apărând în 1959, nuvela La țigănci ilustrează, ca temă, drama (chiar tragedia, ar spune personajul principal) omului profan, incapabil de a descifra semnele mitice, de a învinge amnezia conștiinței moderne, de "a trăi mitul" și a-1 reintegra în spațiul profan, redând evenimentelor" caracterul semnificativ și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o lecție particulară de pian. Căldura copleșitoare îi dă o locvacitate deosebită, dialogurile concentrându-se însă asupra a doua subiecte: aventurile celebrului colonel Lawrence în Arabia și grădina misterioasă, un loc rău famat, în care traiesc nu mai puțin misterioasele țiganci. Profesorul constată că a uitat partiturile la Otilia, eleva sa, coboară și încearcă să ia tramvaiul în sens invers, însa îl pierde și nimerește în cele din urmă, mai mult din curiozitate, la țigănci. Aici este pus sa aleagă, dintre
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
care traiesc nu mai puțin misterioasele țiganci. Profesorul constată că a uitat partiturile la Otilia, eleva sa, coboară și încearcă să ia tramvaiul în sens invers, însa îl pierde și nimerește în cele din urmă, mai mult din curiozitate, la țigănci. Aici este pus sa aleagă, dintre trei fete tinere, pe cea care este țigancă, dar, din două încercari, nu reușește. Le povestește acestora "tragedia vieții" sale, marea iubire pentru Hildegard, pe care o pierduse pentru mai comuna Elsa, cu care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Otilia, eleva sa, coboară și încearcă să ia tramvaiul în sens invers, însa îl pierde și nimerește în cele din urmă, mai mult din curiozitate, la țigănci. Aici este pus sa aleagă, dintre trei fete tinere, pe cea care este țigancă, dar, din două încercari, nu reușește. Le povestește acestora "tragedia vieții" sale, marea iubire pentru Hildegard, pe care o pierduse pentru mai comuna Elsa, cu care se și căsătorise. Fetele îl părăsesc și Gavrilescu rătăcește printr-un labirint ciudat, se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mari, venețiene, în a caror ape adânci și clare mă regăseam altfel, mai crescut, mai frumos, parca eu însumi înnobilat de lumina aceea ajunsă acolo din altă lume”). Numeroasele aluzii mitice prezente în text fac posibilă interpretarea dupa care La țigănci nu ar înfățișa doar o călătorie spirituală într-o zonă situată dincolo de realitatea cotidiană, ci și o „alegorie a morții”. Drumul îl duce pe protagonist de la viață la moarte și apoi spre viața veșnică, de la zona profană la cea sacră
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pătrunde într-un spațiu privilegiat, rătăcește în el, și revine „renăscut”, la lumină, chiar dacă, în cazul de față, expulzarea se dovedește a fi fatidică. Spre deosebire de labirinturile clasice însă, unde se pătrunde o singură dată, Gavrilescu intră de două ori la țigănci: prima dată, atunci când coboară din tramvai, iar a doua oară în final, când revine la țigănci cu speranța subiacentă de a „corecta” experiența primă și de a reface ordinea lucrurilor. Decriptând logica celor două intrări, prima oară el este atras
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de față, expulzarea se dovedește a fi fatidică. Spre deosebire de labirinturile clasice însă, unde se pătrunde o singură dată, Gavrilescu intră de două ori la țigănci: prima dată, atunci când coboară din tramvai, iar a doua oară în final, când revine la țigănci cu speranța subiacentă de a „corecta” experiența primă și de a reface ordinea lucrurilor. Decriptând logica celor două intrări, prima oară el este atras înăuntru, și condus către experiența pe care o are (structură de tip call, după clasificarea lui
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
oară el caută și găsește drumul de unul singur, voluntar (quest). În primul caz, voința nu joacă niciun rol; în al doilea: e determinată chiar derivă din confuzie. În primul caz, Gavrilescu nu e convins că trebuie să intre la țigănci, dar nu se poate sustrage chemării. În al doilea, înțelege că el aparține universului fantastic al țigăncilor: că numai acolo poate găsi răspuns la întrebările al căror înțeles nu îl poate desluși. Ca o consecință. Simetria celor două intrări se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
niciun rol; în al doilea: e determinată chiar derivă din confuzie. În primul caz, Gavrilescu nu e convins că trebuie să intre la țigănci, dar nu se poate sustrage chemării. În al doilea, înțelege că el aparține universului fantastic al țigăncilor: că numai acolo poate găsi răspuns la întrebările al căror înțeles nu îl poate desluși. Ca o consecință. Simetria celor două intrări se rupe. Se știe, că în final, Gavrilescu găsește din nou drumul, negăsind camera indicată de babă, și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o vecină cunoscută a murit de cinci ani. De la cârciumarul din colț află că soția sa, Elsa, a plecat înapoi în Germania, în urmă cu doisprezece ani, imediat după dispariția neexplicată a lui Gavrilescu... În final, el se întoarce la țigănci, unde o găsește, în chip neașteptat, pe Hildegard, nemțoaica pe care fusese sfătuit să o aleagă de la început, și pornește împreună cu ea spre pădure, conduși de un birjar misterios. Pe acest traseu epic, inserția, invazia irealului se face treptat, prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
zilnic cu stihia dezlanțuită, unde prizonierul prins la mijloc nu are decât doua posibilități: să supraviețuiască sau să piară. Subiectul cel mai delicat al discuțiilor din tramvai (și de fapt din tot orașul) se poartă însa în jurul locului numit la țigănci. Deși „este o rușine”, „este nepermis” să vorbești despre el, „toată lumea vorbește”. Gavrilescu admira îndeosebi casa, grădina și nucii bătrâni, umbra deasă, răcoarea contrastantă cu arșita din jur. În ciuda acestui fapt, nu stie nimic despre țigănci, nici măcar când și de unde
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în jurul locului numit la țigănci. Deși „este o rușine”, „este nepermis” să vorbești despre el, „toată lumea vorbește”. Gavrilescu admira îndeosebi casa, grădina și nucii bătrâni, umbra deasă, răcoarea contrastantă cu arșita din jur. În ciuda acestui fapt, nu stie nimic despre țigănci, nici măcar când și de unde au venit. Întrebare tulburătoare, căci deschide spațiul presupunerilor, al irealului și are corespondența directă cu semnificațiile titlului. Cine sunt țigăncile? Cine sunt țiganii, ne-am putea întreba, cu puterile lor ciudate? Misterul care planează asupra acestui
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
bătrâni, umbra deasă, răcoarea contrastantă cu arșita din jur. În ciuda acestui fapt, nu stie nimic despre țigănci, nici măcar când și de unde au venit. Întrebare tulburătoare, căci deschide spațiul presupunerilor, al irealului și are corespondența directă cu semnificațiile titlului. Cine sunt țigăncile? Cine sunt țiganii, ne-am putea întreba, cu puterile lor ciudate? Misterul care planează asupra acestui neam poate fi esențial, în nuvelă, pentru definirea unei serii întregi de fapte literare. Ov. S. Crohmalniceanu are o teorie aparte într-un text
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu încetul se schimbă, evenimentele neplăcute fiind înlăturate datorită acestei însolite memorii a viitorului. Dintre aceștia, spune Ovid S. Crohmalniceanu, doar câțiva își mai rememorează starea inițială, explicându-se astfel capacitatea lor de a ghici, venită dintr-o memorie viitoare. Țigăncile se află dintotdeauna în oraș; erau încă de pe vremea când Gavrilescu era un tânăr profesor de liceu. Gradina este și ea la fel, cu nuci bătrâni, care ajung la adevărata maturitate după cincizeci de ani [Un simbol insistent, introdus de către
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
celor ce dorm sub el, dintr-un picior sau din amândouă, din mâini ori din gură”. Nucul are legătură cu maternitatea și cu renașterea. Mircea Eliade introduce în text o iluzie foarte subtilă: înainte de a ajunge sub nucii din grădina țigăncilor, Gavrilescu “se simțea obosit, istovit, și se lăsă să cadă pe bancă, în plin soare. Își scoase batista și începu să se șteargă pe față.”]. Dar ceea ce se întamplă în gradină este un mister desăvârșit: țigăncile sunt personaje fără față
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sub nucii din grădina țigăncilor, Gavrilescu “se simțea obosit, istovit, și se lăsă să cadă pe bancă, în plin soare. Își scoase batista și începu să se șteargă pe față.”]. Dar ceea ce se întamplă în gradină este un mister desăvârșit: țigăncile sunt personaje fără față, despre care nu se știe dacă se schimbă odată cu trecerea anilor. Chiar și existența unui astfel de așezământ în mijlocul orașului este un lucru greu de înțeles pentru cine nu percepe altceva decat simpla realitate: „Gavrilescule, mi-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nu se știe dacă se schimbă odată cu trecerea anilor. Chiar și existența unui astfel de așezământ în mijlocul orașului este un lucru greu de înțeles pentru cine nu percepe altceva decat simpla realitate: „Gavrilescule, mi-am spus, să presupunem că sunt țigănci, mă rog, dar de unde au ele atâția bani? O casă ca asta, un adevărat palat, cu grădini, cu nuci bătrâni, asta reprezintă milioane.” Pe neașteptate, suntem martorii apariției ilogicului, care sfidează normalul, constituind o abatere, o intruziune a irealului. Conversația
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nuvele: o fântână sau muntele, în Pe strada Mântuleasa, marea, în Un om mare. E un fel de târâm, prezent uneori și în basmele românești, în care stăpânesc forțe nevăzute, răspunzătoare pentru buna desfășurare a lucrurilor în universul profan. Grădina țigăncilor se situează într-o spărtură în real, într-o falie energetică, la limita dintre căldura toridă a după-amiezii și „o neașteptate, nefirească răcoare”, conservată parcă din vremuri primordiale, de la începutul începuturilor, din giganticele păduri arhaice, capabilă chiar de transmutație spațială
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu tonul cel mai firesc din lume: Nu e grabă, avem timp... să știi că iar a stat ceasul!". Și imersiunea spațiala este extrem de semnificativă: revelația irealului se produce într-un spațiu arhaic, un bordei, unde este condus de aceeași țigancă oacheșa de la intrare. Singura condiție ce i se pune, aproape o poruncă, este aceea de a ține minte, de a nu uita că a ales o țiganca, o grecoaica și o evreică. Dar dintru început greșise: respinsese nemțoaica. Cerința aproape
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
se produce într-un spațiu arhaic, un bordei, unde este condus de aceeași țigancă oacheșa de la intrare. Singura condiție ce i se pune, aproape o poruncă, este aceea de a ține minte, de a nu uita că a ales o țiganca, o grecoaica și o evreică. Dar dintru început greșise: respinsese nemțoaica. Cerința aproape imperativă de a ține minte face distincția între omul profan și omul primordial: omul supus legilor universului profan este predestinat să gresească, fiindcă a greșit la începuturi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fi înșelătoare, fără contur: "în semiîntuneric paravanele se confundau cu pereții". Transgresiunea nu urmează numai realitatea tridimensională, ci și una temporală: el se simte tânăr, ca pe vremea când era cu Hildegard. Iar cele trei fete care îl întâmpină, o țigancă, o evreică și o grecoaică, nu sunt numai ceea ce par, ci mult mai mult; ele pot fi cele trei Parce, care stabilesc destinul, cele trei gune, de care vorbesc mitologiile indiene, sau cele trei Mume, de care amintește opera goetheeană
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o tinerețe explozivă, care le oferă un farmec aparte; ele sunt întrupări, viziuni fantastice, care nu pot să îmbătrânească: „Cea care făcuse un pas spre el, pe de-a-ntregul goală, foarte neagră, cu părul și ochii negri, era fără îndoială țiganca... A doua, și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb și strălucitor ca sideful... nu putea fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era ovreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o pot avea. Dar Gavrilescu nu știe acest fapt; el consideră că în fața lui se află simple fete tinere, surprinse într-o secvență de timp favorabilă. De aceea, răspunsurile sale sunt confuze, lipsite de direcționalitate, de precizie. O dată ce greșelile încep, țiganca nefiind ghicită din prima încercare, este prins in horă, fără posibilitatea de a se împotrivi. Această învârtire rituală este o reiterare a vieții sale, învartită în mii de etape succesive, toate fiind greșite. Ca o consecință a greșelii lui, mediul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
el a greșit, fără să-și dea seama, fiind prin urmare privit cu reproș de fata cea oacheă: „Nu m-ai ghicit, șopti fata cu un aer întristat. Și totuși, ți-am facut semn cu ochiul că nu eu sunt țiganca, eu sunt grecoaica.” Odată ratată prima parte a probei la care a fost supus, timpul, până atunci suspendat, revine în scenă, presându-1 pe martorul involuntar al propriei vieți, căci greșeala se reverberează în viața sa reală, semnificând pierderea lui Hildegard
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fi venit să creadă.” încercarea a fost una singură, irepetabilă, eșuarea ei semnificând pierderea definitivă a acelui timp fară de timp. Gavrilescu nu realizează, nici de asta dată, ce a pierdut, doar fetele întristate („Fata pe care el o socotise țiganca înaintă câțiva pași, lua tava cu cafele și, trecând prin fața pianului, șopti, zâmbind întristată: Eu sunt ovreica!”) își dau seama că el a fost superficial, că a greșit o dată în plus. Alternativa ar fi fost revelația lucrurilor oculte care guvernează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]