14,361 matches
-
numai 0,1-0,2 g clor este eliminat. Clorul se absoarbe în jejun pasiv prin spațiile intercelulare, iar în ileon este preluat de enterocite la schimb cu bicarbonatul. Bicarbonatul este absorbit în jejun împreună cu sodiul; absorbția de HCO -3 antrenează absorbția de Na+ și apă. Bicarbonatul reacționează cu H+ (secretat luminal la schimb cu Na+) formând H CO2 3 ce disociază în apă și CO2; acesta difuzează în enterocit, unde sub acțiunea anhidrazei carbonice duce la bicarbonat, ce difuzează în sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
proteină specifică (CaBP) prezentă la nivelul marginii în perie în cantitate reglată de 1,25 dihidroxicolecalciferol. In această formă calciul este sechestrat în reticulul endoplasmic și aparatul Golgi din enterocite. La polul bazal Ca2+ este expulzat de pompa de calciu. Absorbția intestinală a calciului este reglată de calcemie prin intermediul parathormonului, care stimulează conversia renală a vitaminei D în 1,25 D3, ce stimulează sinteza de CaBP și Ca ATPază. Zincul și Magneziul Zincul este important pentru activitatea unor enzime: anhidraza carbonică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
unor enzime: anhidraza carbonică, fosfataza alcalină, lactic dehidrogenaza. Din ingestia zilnică de 10-15 mg zinc ~1/2 este absorbită intestinal (în ileon, activ); este stocat în enterocite sau eliberat în circulație. Aportul zilnic de Mg este 0,4-0,5 g. Absorbția magneziului are loc pasiv, în tot intestinul subțire. Fierul Aportul zilnic de fier este de 12-15 g. Fierul intră în componența hemului și participă la numeroase reacții enzimatice. Fierul se absoarbe preponderent în duoden și porțiunea superioară a jejunului. Sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și porțiunea superioară a jejunului. Sunt două forme de fier, hemic (absorbit intact) și non-hemic (absorbit dependent de concentrație și pH). La pH 7 numai Fe2+ este solubil; Fe3+ insolubil sau chelat de fitați și acid tanic nu este absorbit. Absorbția se realizează de către un transportor activ situat la nivelul marginii în perie. In enterocite, fierul hemic este eliberat sub acțiunea xantinoxidazei; fierul liber este stocat sub formă de feritină și în sânge este transportat de transferină (β-globulină plasmatică de origine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
realizează de către un transportor activ situat la nivelul marginii în perie. In enterocite, fierul hemic este eliberat sub acțiunea xantinoxidazei; fierul liber este stocat sub formă de feritină și în sânge este transportat de transferină (β-globulină plasmatică de origine hepatică). Absorbția fierului este reglată de stocurile de fier din enterocit și de sideremie. Datorită descuamării permanente feritina din enterocite se pierde; mecanism suplimentar de limitare a absorbției fierului când sideremia este crescută (fig. 25). 8.6. Absorbția medicamentelor Cel mai important
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de feritină și în sânge este transportat de transferină (β-globulină plasmatică de origine hepatică). Absorbția fierului este reglată de stocurile de fier din enterocit și de sideremie. Datorită descuamării permanente feritina din enterocite se pierde; mecanism suplimentar de limitare a absorbției fierului când sideremia este crescută (fig. 25). 8.6. Absorbția medicamentelor Cel mai important eveniment la nivel intraluminal este reprezentat de disoluția fazei solide. Moleculele de medicament vor fi dizolvate într-o forma nanomerică sau vor fi asociate cu miceliile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plasmatică de origine hepatică). Absorbția fierului este reglată de stocurile de fier din enterocit și de sideremie. Datorită descuamării permanente feritina din enterocite se pierde; mecanism suplimentar de limitare a absorbției fierului când sideremia este crescută (fig. 25). 8.6. Absorbția medicamentelor Cel mai important eveniment la nivel intraluminal este reprezentat de disoluția fazei solide. Moleculele de medicament vor fi dizolvate într-o forma nanomerică sau vor fi asociate cu miceliile mixte. Transportul intestinal implică permeabilitate pasivă prin partiția în domenii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
într-o forma nanomerică sau vor fi asociate cu miceliile mixte. Transportul intestinal implică permeabilitate pasivă prin partiția în domenii lipidice la nivelul membranei marginii în perie. Mecanismele de transport activ sunt rar utilizate. Pentru medicamente cu greutate moleculară scăzută, absorbția paracelulară este importantă. Nu se cunosc mecanismele de transport implicate în transportul medicamentelor din enterocit în sângele portal. Medicamentele încapsulate au un timp prelungit de disoluție și adesea trec în colon înainte de a fi absorbite complet. In colon, absorbția este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
scăzută, absorbția paracelulară este importantă. Nu se cunosc mecanismele de transport implicate în transportul medicamentelor din enterocit în sângele portal. Medicamentele încapsulate au un timp prelungit de disoluție și adesea trec în colon înainte de a fi absorbite complet. In colon, absorbția este mai puțin eficientă și are loc de asemenea degradarea și/sau absorbția reziduului solid. 8.7. Absorbția la nivelul colonului Mucoasa intestinului gros are o mare capacitate de absorbție. La acest nivel se absorb electroliți, vitamine, glucoză, acizi grași
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
transportul medicamentelor din enterocit în sângele portal. Medicamentele încapsulate au un timp prelungit de disoluție și adesea trec în colon înainte de a fi absorbite complet. In colon, absorbția este mai puțin eficientă și are loc de asemenea degradarea și/sau absorbția reziduului solid. 8.7. Absorbția la nivelul colonului Mucoasa intestinului gros are o mare capacitate de absorbție. La acest nivel se absorb electroliți, vitamine, glucoză, acizi grași cu lanț scurt de atomi de carbon, aminoacizi și apă. Glucidele complexe din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sângele portal. Medicamentele încapsulate au un timp prelungit de disoluție și adesea trec în colon înainte de a fi absorbite complet. In colon, absorbția este mai puțin eficientă și are loc de asemenea degradarea și/sau absorbția reziduului solid. 8.7. Absorbția la nivelul colonului Mucoasa intestinului gros are o mare capacitate de absorbție. La acest nivel se absorb electroliți, vitamine, glucoză, acizi grași cu lanț scurt de atomi de carbon, aminoacizi și apă. Glucidele complexe din fructe și legume care n
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
trec în colon înainte de a fi absorbite complet. In colon, absorbția este mai puțin eficientă și are loc de asemenea degradarea și/sau absorbția reziduului solid. 8.7. Absorbția la nivelul colonului Mucoasa intestinului gros are o mare capacitate de absorbție. La acest nivel se absorb electroliți, vitamine, glucoză, acizi grași cu lanț scurt de atomi de carbon, aminoacizi și apă. Glucidele complexe din fructe și legume care n au fost digerate, se transformă sub acțiunea bacteriilor în AG cu lanțuri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
l de apă împreună cu electroliții amintiți. Când în ileon trec cantități mari de lichid se pot absorbi până la 3 l de apă în 24 de ore. Nu sunt absorbite din colon glucidele, proteinele, grăsimile nescindate și calciul. Datorită posibilităților de absorbție a colonului, prin instilațiile rectale sau supozitoare se administrează multe medicamente. Calea de absorbție rectală are avantajul că ocolește enzimele digestive și ficatul. 9. Noțiuni de fiziologie hepatică Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5 % din greutate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se pot absorbi până la 3 l de apă în 24 de ore. Nu sunt absorbite din colon glucidele, proteinele, grăsimile nescindate și calciul. Datorită posibilităților de absorbție a colonului, prin instilațiile rectale sau supozitoare se administrează multe medicamente. Calea de absorbție rectală are avantajul că ocolește enzimele digestive și ficatul. 9. Noțiuni de fiziologie hepatică Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5 % din greutate la adult) și primește 25 % din debitul cardiac prin artera hepatică și vena portă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile neutre din sânge sau ficat sunt descompuse în glicerol și acizi grași. Glicerolul intră în calea metabolică a glucidelor. Lanțurile lungi ale acizilor grași suferă în ficat un proces de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea prin peretele capilar a apei și substanțelor dizolvate se face în mică măsură prin filtrare și absorbție (~ 0,06 ml/100g/min) și în cea mai mare parte prin difuziune (~ 300 ml/100g/min). Structura peretelui capilarelor Peretele capilar este alcătuit dintr-un epiteliu unistratificat pavimentos (celule plate așezate pe o membrană bazală). Fața luminală (vasculară) a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ficat. Factorii presionali implicați în procesul de filtrare-reabsorbție Echilibrul Starling (tab. 10) descrie presiunile hidrostatice (h) și coloidosmotice (o) care se sumează algebric, determinând presiunea efectivă pentru filtrarea lichidului din plasma sanguină în interstițiu în sectorul arterial al capilarelor și absorbția acestuia înapoi în plasmă în sectorul venos (fig. 56). De menționat că toate presiunile participante rămân relativ constante de-a lungul capilarului, cu excepția presiunii hidrostatice intraluminale, care scade de la capătul arterial spre cel venos, ca rezultat al curgerii sângelui împotriva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
efect de fitrare a plasmei prin peretele capilar, în condițiile în care presiunea hidrostatică din interstițiu este în mod normal nulă sau ușor negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este negativă cel opus, de reabsorbție (fig. 56). In unele capilare, cum sunt cele din glomerulii renali, filtrarea se produce pe întreaga lor lungime, iar în altele, cum sunt cele din mucoasa gastrică sau cele peritubulare renale, se produce numai absorbție. Mișcarea apei prin peretele capilar fiind relativ nerestricționată, procesele de filtrare și reabsorbție se produc sub acțiunea unor presiuni cumulate relativ mici. Din debitul plasmatic intracapilar numai ~2% suferă filtrare, reabsorbția făcându-se în proporție de ~85% prin capilarele sanguine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
filtrare și reabsorbție se produc sub acțiunea unor presiuni cumulate relativ mici. Din debitul plasmatic intracapilar numai ~2% suferă filtrare, reabsorbția făcându-se în proporție de ~85% prin capilarele sanguine și restul prin cele limfatice. In circulația pulmonară se produce absorbție pe tot parcursul capilarului, iar limfa se formează la acest nivel sub acțiunea unei cantități de proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului de filtrare . Grosimea peretelui capilar și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică. Circulația limfatică este un factor de control al lichidului interstițial privind conținutul de proteine, volumul și presiunea sa. De fapt rolul de drenaj al lichidului interstițial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente în aerul inhalat (fapt extrem de important în administrarea de medicamente sub formă de aerosoli). Epurarea substanțelor volatile din sânge este posibilă datorită permeabilității membranei alveolo-capilare pentru aceaste substanțe. Este cunoscut faptul că halena respiratorie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
osos PTH accelerează eliberarea de fosfat și Ca2+ din os - osteoliză, resorbție osoasă de către osteoclaste. La nivel intestinal acțiunea parathormonului este indirectă. PTH stimulează producția renală de vitamină-D (1,25-dihidroxi-vitamina D; calcitriol) activă din punct de vedere biologic, ceea ce stimulează absorbția activă a Ca2+ și fosfatului prin mucoasa intestinală, și potențează acțiunea PTH asupra resorbției osoase. La nivel renal parathormonul reduce reabsorbția Ca2+ și fosfatului din tubii proximali și crește reabsorbția de Ca2+ din tubii distali, producând creșterea pierderii urinare de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]